Financial Times: fondul Consiliului pentru Pace inițiat de Donald Trump nu a primit nicio contribuție - donațiile ar fi fost direcționate într-un cont JPMorgan, fără cerințe independente de transparență

Fondul creat pentru reconstrucția Gazei, sub umbrela Consiliului pentru Pace al lui Donald Trump, nu a primit încă bani în mecanismul oficial al Băncii Mondiale , ceea ce ridică probleme de guvernanță și transparență pentru un proiect care ar urma să gestioneze miliarde de dolari, potrivit G4Media , care citează Financial Times. La patru luni de la înființare, fondul financiar al consiliului, creat de Banca Mondială, nu a primit „niciun ban de la donatori”, au declarat pentru Financial Times patru persoane familiarizate cu situația. În paralel, organizația ar fi primit donații direct într-un cont deschis la JPMorgan , potrivit purtătorului de cuvânt al Consiliului pentru Pace și unei alte persoane familiarizate cu aranjamentele. Miza: bani promiși, dar control financiar neclar În arhitectura descrisă de Financial Times, diferența majoră este de supraveghere: pentru fondul administrat de Banca Mondială există obligații de raportare către contribuabili și către membrii consiliului, în timp ce pentru contul de la JPMorgan „nu există cerințe independente de transparență”, conform materialului. Un oficial al Consiliului pentru Pace a spus pentru FT că au fost create „mai multe opțiuni pentru primirea finanțării”, inclusiv mecanismul Băncii Mondiale, însă „în acest moment, contributorii au ales să folosească alte opțiuni”. Același oficial a adăugat că organizația își va raporta situația financiară propriului consiliu executiv „la un moment considerat potrivit”. Ce sume sunt în joc și ce s-a întâmplat până acum Donald Trump le-ar fi cerut liderilor mondiali taxe de „membru pe viață” de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Statele membre ar fi promis 7 miliarde de dolari (aprox. 32,2 miliarde lei) pentru un „pachet de ajutor” destinat Gazei, iar Trump ar fi promis alte 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei) din fonduri americane, potrivit articolului. În practică, Financial Times notează câteva contribuții punctuale și blocaje operaționale: contribuțiile Marocului, de aproximativ 20 de milioane de dolari (aprox. 92 milioane lei), ar fi fost folosite pentru finanțarea biroului lui Nickolay Mladenov, „înaltul reprezentant” pentru Gaza, și pentru plata salariilor comitetului tehnocratic palestinian creat pentru administrarea enclavei; Emiratele Arabe Unite ar fi oferit recent 100 de milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei) pentru instruirea unei noi forțe de poliție în Gaza, însă programul nu a început, iar fondurile sunt blocate, potrivit a două surse citate de FT. Rolul Departamentului de Stat și condițiile Congresului Departamentul de Stat al SUA ar intenționa să redirecționeze aproximativ 1,2 miliarde de dolari (aprox. 5,5 miliarde lei) din fonduri de ajutor către proiecte legate de agenda consiliului, însă banii „nu ar urma să ajungă direct” la Consiliul pentru Pace și „nu au fost încă cheltuiți”, conform materialului. În plus, Departamentul de Stat ar vrea să ofere aproximativ 50 de milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) direct consiliului pentru finanțarea operațiunilor, dar nici acești bani nu au fost distribuiți. Oficialii ar fi dat asigurări Congresului că organizația nu va putea folosi fondurile până când nu vor fi puse în aplicare controale financiare. De ce întârzie proiectele Consiliul a început proceduri pentru atribuirea unor contracte de securitate și reconstrucție în Gaza, dar „niciun contract nu a fost acordat” până acum, potrivit purtătorului de cuvânt. Acesta a invocat drept motiv principal faptul că organizația nu operează încă în Gaza, deoarece Hamas nu s-a dezarmat. Financial Times mai arată că nu s-a înregistrat progres nici în privința dezarmării, nici a retragerii forțelor israeliene, nici a reconstrucției, iar două persoane familiarizate cu planificarea pentru Gaza postbelică au spus că „niciun dolar american” nu a fost folosit pentru reconstrucția enclavei. [...]