Tag: consiliul pentru pace
Știri despre „consiliul pentru pace”
Lista țărilor din Consiliul pentru Pace include membri cheie și absențe notabile - impact asupra relațiilor bilaterale
Donald Trump a lansat oficial „Consiliul pentru Pace” la Davos , o inițiativă care ar urma să se concentreze inițial pe reconstrucția Gazei, potrivit Digi24 , care citează agenția Anadolu Ajansi. Anunțul a fost făcut joi, în marja Forumului Economic Mondial, în prezența mai multor lideri care au acceptat să se alăture demersului. Consemnează, de asemenea, Digi24 că inițiativa a primit sprijin din partea unor puteri cheie din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită, Turcia, Egiptul și Qatarul, în timp ce o parte dintre aliații tradiționali ai SUA din Europa și Canada fie au refuzat, fie rămân rezervați. Lansarea a coincis cu debutul celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului dintre Israel și Hamas, după războiul din Gaza început în octombrie 2023. Consiliul pentru Pace este prezentat ca parte a unui plan în 20 de puncte propus de Trump și adoptat ulterior de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie 2025. Anadolu Ajansi a compilat o listă a statelor care au acceptat, a celor care încă analizează invitația și a celor care au refuzat. Dintre țările care au acceptat, sunt menționate Turcia, Egiptul, Iordania, Indonezia, Pakistanul, Qatarul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, ai căror reprezentanți au participat la ceremonia de la Davos. Pe listă mai apar Maroc, Bahrain, Argentina, Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kosovo, Vietnam, Albania, precum și Bulgaria, Paraguay, Uzbekistan și Mongolia, cu lideri sau reprezentanți prezenți la eveniment. În categoria invitațiilor „în curs de examinare” sunt incluse Rusia, China, Germania, India, Brazilia, Vaticanul, Irlanda, dar și România , alături de Finlanda, Grecia, Cipru, Japonia, Austria, Australia, Țările de Jos, Thailanda, Coreea de Sud, Singapore și Noua Zeelandă. Rusia, prin președintele Vladimir Putin, a afirmat că Moscova este „gata” să aloce 1 miliard de dolari consiliului și că ar urma să discute la Moscova cu reprezentanți ai SUA despre utilizarea activelor rusești înghețate; în cazul Canadei, prim-ministrul Mark Carney nu anunțase o decizie, iar ulterior Trump a declarat că retrage invitația adresată Canadei. Refuzuri au venit din mai multe state europene, invocând motive juridice și instituționale. Regatul Unit a spus că nu va adera „încă”, pe fondul preocupărilor privind o posibilă participare a Rusiei, iar Franța a indicat că nu intenționează să adere „în această etapă”, avertizând că inițiativa ar putea primi competențe care să submineze mecanismele ONU; Norvegia și Suedia au invocat conflictul cu dreptul internațional și cadrele multilaterale existente. Italia a transmis că are nevoie de mai mult timp pentru o decizie, invocând probleme constituționale, iar Slovenia a anunțat că nu va adera „pentru moment”, pe fondul îngrijorărilor legate de mandatul larg al inițiativei. [...]
Putin răspunde invitației lui Trump la Consiliul pentru Pace - propune investiții cu activele rusești blocate în SUA
Vladimir Putin spune că ar putea folosi active rusești înghețate în SUA pentru a finanța o contribuție de un miliard de dolari la inițiativa „Consiliul pentru Pace” propusă de Donald Trump, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul unor discuții mai ample despre utilizarea fondurilor rusești blocate în Occident în eventuale aranjamente post-conflict. Putin a afirmat că i-a mulțumit miercuri lui Trump pentru invitația de a se alătura structurii pe care președintele american spune că vrea să o formeze și să o conducă. Liderul de la Kremlin a legat propunerea de relația „specială” cu poporul palestinian și de existența unor active rusești înghețate în Statele Unite. „Cred că am putea trimite un miliard de dolari din activele rusești înghețate de administrația americană anterioară.” Președintele rus a mai susținut că fondurile rămase după plata acestei contribuții ar putea fi direcționate către reconstrucția teritoriilor afectate de războiul din Ucraina, însă doar după încheierea unui tratat de pace. El a indicat că această opțiune ar fi discutată cu reprezentanți ai administrației americane. În același material, Digi24 notează că activele rusești înghețate la nivel global sunt estimate la aproximativ 300 de miliarde de euro, păstrate în bănci din mai multe țări, cu cea mai mare parte în Belgia și în alte state europene. În SUA ar fi înghețată doar o mică parte, de circa 4–5 miliarde de dolari. Contextul diplomatic include și întâlnirea de la Davos, din 20 ianuarie, dintre Steve Witkoff și Kirill Dmitriev, emisar al lui Putin, pentru a discuta planul de pace al Washingtonului pentru Ucraina, discuții descrise drept constructive de ambele părți. În paralel, relatează Digi24, Moscova a respins în mod repetat un armistițiu pe actualele linii ale frontului, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că planul este „în proporție de 90%” pregătit, scrie Kyiv Independent . [...]
Trump: „Consiliul pentru Pace” ar putea înlocui ONU – o provocare directă la ordinea globală
Într-un articol publicat de noi puțin mai devreme , am prezentat reacțiile internaționale privind invitațiile trimise de Donald Trump pentru a forma „Consiliul pentru Pace”. Acum, fostul președinte american afirmă că acest consiliu ar putea deveni o alternativă la Organizația Națiunilor Unite , informează The Washington Times . Declarația a fost făcută marți, 20 ianuarie 2026, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Casa Albă, unde Trump a criticat deschis eficiența ONU, sugerând că aceasta nu și-a atins niciodată adevăratul potențial: „Sunt un mare fan al potențialului ONU, dar nu a fost niciodată valorificat. Ar fi trebuit să rezolve toate războaiele pe care le-am încheiat eu. Nici măcar nu m-am gândit să merg la ei.” Întrebat direct dacă „Consiliul pentru Pace” ar putea înlocui ONU, Trump a răspuns simplu: „S-ar putea.” Totuși, într-un ton aparent mai moderat, fostul președinte a adăugat că „trebuie să lași ONU să continue, pentru că potențialul este atât de mare” . Această ambiguitate între critică și concesie reflectă stilul său politic – contestarea instituțiilor tradiționale, dublată de propuneri proprii în care își asumă un rol central. „Consiliul pentru Pace” – o structură alternativă, dar condiționată financiar Potrivit unui proiect de statut obținut de presă, consiliul este definit ca „o organizație internațională care urmărește stabilitatea, restabilirea guvernării legale și pacea durabilă în regiunile afectate de conflicte” . Mandatul fiecărui stat membru ar fi limitat la trei ani, cu excepția celor care contribuie cu cel puțin 1 miliard de dolari în primul an – aceștia ar obține automat un loc permanent. Această formulă bazată pe contribuții financiare stârnește deja întrebări privind legitimitatea și echilibrul decizional al structurii propuse. Modelul pare să privilegieze influența economică în detrimentul consensului internațional sau al principiului egalității între state – unul dintre fundamentele Cartei ONU . Lideri invitați și reacții internaționale: Printre liderii invitați recent se numără: Javier Milei (președintele Argentinei), Santiago Peña (președintele Paraguayului), Mark Carney (premierul Canadei), Abdel-Fattah el-Sisi (președintele Egiptului), Recep Tayyip Erdogan (președintele Turciei). Potrivit aceleiași surse, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Vietnam, Kazahstan, Ungaria, Argentina și Belarus și-au exprimat deja acordul de principiu. Kremlinul a confirmat că Vladimir Putin analizează în continuare invitația, fără o decizie anunțată. Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a comentat până în acest moment, iar președintele francez Emmanuel Macron, conform relatărilor, rămâne rezervat față de idee. O inițiativă în coliziune cu ordinea internațională actuală? Declarațiile lui Trump vin pe fondul unei istorii de confruntări cu ONU: în timpul mandatului său, SUA s-au retras din peste 30 de agenții și organisme afiliate organizației, pe motiv că ar acționa împotriva intereselor americane. Propunerea unui consiliu paralel, sub conducerea sa directă și dependent financiar de statele membre, poate fi interpretată ca o mișcare menită să redefinească regulile jocului în diplomația globală — în favoarea celor dispuși să plătească și să-i valideze autoritatea. [...]
Trump îl vrea pe Putin în „Consiliul pentru Pace”; Rusia și China confirmă invitația primită pentru reconstrucția Gazei
Donald Trump a confirmat că l-a invitat pe Vladimir Putin să facă parte din „Consiliul pentru Pace”, un organism internațional inițiat de fostul președinte american pentru a gestiona reconstrucția Gazei, iar Rusia și China au recunoscut oficial că au primit invitația . Potrivit Reuters , acest consiliu ar putea deveni o structură mai largă decât a fost anunțat inițial, ridicând semne de întrebare în plan geopolitic, inclusiv privind rolul ONU. Trump ar urma să-l conducă pe viață, în timp ce membrii ar avea mandate de trei ani, cu excepția celor care contribuie cu un miliard de dolari, ceea ce le-ar garanta un loc permanent. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că președintele rus a primit invitația prin canale diplomatice și că Moscova evaluează detaliile. China, prin vocea purtătorului de cuvânt Guo Jiakun, a confirmat și ea invitația, însă a evitat să ofere un răspuns ferm privind acceptarea. Ambele țări par să abordeze inițiativa cu prudență, reflectând temerile că acest organism ar putea marginaliza rolul Națiunilor Unite. Printre țările care au acceptat deja invitația se numără Ungaria, Maroc, Vietnam, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan și Canada - însă premierul canadian Mark Carney a menționat că țara sa nu va plăti pentru un loc permanent. Belarus, aliat apropiat al Rusiei, a reacționat „pozitiv”. În schimb, Franța a refuzat categoric, președintele Emmanuel Macron exprimând îngrijorări privind caracterul extins al consiliului și incompatibilitatea cu structura ONU. Trump a reacționat dur, amenințând cu taxe vamale de 200% pentru vinurile și șampaniile franceze, notează USA Today . Ucraina, deși invitată, a transmis prin președintele Volodimir Zelenski că participarea este „de neconceput” atât timp cât Rusia și Belarus sunt implicate: „Este foarte greu de imaginat cum am putea fi împreună într-un consiliu cu Rusia, care este dușmanul nostru, și cu aliatul lor, Belarus.” , a declarat Zelenski pentru Anadolu Agency . Situația este și mai controversată din cauza faptului că Vladimir Putin se află sub un mandat de arest internațional emis de Curtea Penală Internațională în martie 2023, pentru presupuse crime de război legate de deportarea ilegală a copiilor ucraineni. Critici au venit și din partea Israelului, unde premierul Benjamin Netanyahu a declarat că „anunțul privind componența consiliului pentru Gaza nu a fost coordonat cu Israelul și contravine politicii noastre” . Trump urmează să prezinte oficial lista membrilor în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos. Rolul Consiliului pentru Pace: obiective declarate și controverse Inițial, scopul consiliului era reconstrucția Fâșiei Gaza după conflictul Israel-Hamas, însă un draft de statut circulat recent printre membrii potențiali arată că atribuțiile ar putea fi extinse la alte conflicte globale. Acest lucru alimentează temeri că inițiativa ar putea deveni o platformă geopolitică paralelă ONU, condusă de Trump, ceea ce ridică întrebări legate de legitimitate, echilibru de putere și neutralitate. Puncte esențiale ale planului: Element Detalii Conducere Donald Trump (pe viață) Mandat membri 3 ani (cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru un loc permanent) Scop declarat inițial Reconstrucția Gazei Posibilă extindere Alte conflicte globale Țări confirmate Ungaria, Maroc, Vietnam, EAU, Kazahstan, Canada (fără contribuție financiară) Țări reticente sau opozante Franța, Ucraina, Israel Controverse Implicarea Rusiei, Belarusului, evitarea ONU, mandatul pe viață al lui Trump Pe măsură ce Trump încearcă să-și afirme o influență internațională semnificativă în afara structurilor clasice de guvernare globală, inițiativa „ Consiliului pentru Pace ” pare mai degrabă o platformă geopolitică alternativă, al cărei succes sau eșec va depinde de gradul de susținere internațională reală - și de modul în care va fi percepută de statele-cheie și instituțiile globale. [...]
România analizează invitația lui Donald Trump la Consiliul pentru Pace - verifică alinierea cu ONU, OSCE și UE
Președintele Nicușor Dan a început analiza invitației SUA privind Consiliul pentru Pace , potrivit Biziday , după ce Administrația Prezidențială a confirmat primirea unei scrisori din partea președintelui american Donald Trump. Administrația Prezidențială transmite că șeful statului „salută inițiativa” lui Donald Trump „privind promovarea păcii și a securității internaționale”, inclusiv demersurile legate de identificarea unor soluții pentru conflictul din Gaza și „alte provocări globale majore”. „Președintele României, Nicușor Dan, salută inițiativa Președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, privind promovarea păcii și a securității internaționale, inclusiv eforturile dedicate identificării unor soluții pentru conflictul din Gaza și pentru alte provocări globale majore”. În paralel, Administrația explică faptul că președintele Dan a demarat „un aprofundat proces de analiză al conținutului și al implicațiilor Cartei Board of Peace ”, pentru a verifica dacă inițiativa este compatibilă cu angajamentele internaționale deja asumate de România, în special în cadrul ONU, OSCE și al Uniunii Europene. Evaluarea vizează și identificarea „celor mai bune modalități” prin care România ar putea contribui la obiectivul de consolidare a păcii la nivel global. [...]
Nicușor Dan, vizat pentru Consiliul de Pace al lui Trump - CTP ridică problema unei posibile note de plată de 1 miliard $
Cristian Tudor Popescu pune sub semnul întrebării o posibilă „taxă” de 1 miliard de dolari pentru ca România să obțină un loc permanent într-un „Consiliu pentru Pace” inițiat de Donald Trump, potrivit Libertatea. Subiectul apare în contextul unei invitații adresate președintelui României, Nicușor Dan , de a participa la această structură. Conform relatării, CTP susține că invitația ar face parte dintr-o strategie a lui Trump de a diviza Europa, „lovind unele țări și ademenind altele”, pe fondul tensiunilor legate de intenția președintelui american de a anexa Groenlanda, teritoriu care aparține Danemarcei. Libertatea notează că „Consiliul pentru Pace” ar urma să fie condus „pe viață” de Donald Trump și să gestioneze inițial conflictul din Gaza. Statele ar avea mandate de trei ani, cu posibilitatea de a deveni membre permanente dacă achită o taxă de un miliard de dolari. Nicușor Dan nu ar fi răspuns ofertei, însă a declarat că este îngrijorat de direcția în care pot evolua lucrurile după ce Trump a anunțat taxe vamale sporite pentru țările care se opun preluării Groenlandei, în condițiile în care opt aliați europeni s-au opus. „Președintele Dan, folosit la ruperea Europei? Întrucât președintele Dan se declară profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice între SUA și UE și înțelege, cu siguranță, că invitarea lui în așa-zisul Consiliu pentru Pace alături de V. Orban este o încercare a lui Trump de a rupe Europa, lovind unele țări, ademenind altele, ar trebui să refuze?”, a transmis CTP. În același comentariu, CTP a subliniat și componenta financiară a inițiativei, arătând că, în formula descrisă, hotărârile ar urma să fie luate prin vot, dar validate în final de Trump. „Trump cere un miliard de dolari fiecărei țări care vrea un loc permanent în Consiliul său. El va fi președinte, hotărârile se vor lua prin vot, cu majoritate, dar, finalmente, vor fi aprobate de el”, a adăugat gazetarul. În paralel, articolul descrie escaladarea tensiunilor transatlantice pe tema Groenlandei: Trump ar fi promis suprataxe vamale pentru opt țări europene (Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Finlanda), începând cu 10% de la 1 februarie și cu posibilitatea de creștere la 25% de la 1 iunie, sancțiuni care ar urma să rămână în vigoare până la preluarea Groenlandei. În acest cadru, sunt menționate reacții critice ale unor lideri europeni, inclusiv Giorgia Meloni , Keir Starmer și Emmanuel Macron. [...]
Liderii lumii răspund rezervat la invitația lui Trump - Semnal de prudență înaintea negocierilor multilaterale
Doar Ungaria a acceptat fără echivoc Consiliul pentru Pace propus de Trump , în timp ce majoritatea capitalelor au răspuns prudent, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters via Agerpres. Inițiativa , transmisă prin scrisori către aproximativ 60 de țări, a generat reacții rezervate și îngrijorări legate de posibile efecte asupra rolului ONU în gestionarea crizelor internaționale. Reacțiile liderilor: sprijin explicit limitat, restul rămân la „da, dar” Singurul sprijin exprimat fără echivoc a venit din partea Ungariei, unde premierul Viktor Orbán este considerat un aliat apropiat al lui Donald Trump. Din perspectiva poziționării publice, aceasta rămâne, cel puțin deocamdată, singura acceptare clară menționată. Canada a transmis un mesaj mai nuanțat. Prim-ministrul Mark Carney a spus că este de acord „în principiu”, însă a indicat că „detaliile sunt încă în lucru”, ceea ce plasează Ottawa într-o zonă de sprijin condiționat, fără angajament final. „Guvernele din întreaga lume au reacţionat prudent duminică faţă de invitaţia preşedintelui american Donald Trump de a se alătura iniţiativei sale numite Consiliul pentru Pace.” Implicații pentru ONU și arhitectura multilaterală Alte guverne au evitat declarații ferme, iar oficiali și diplomați, vorbind în general sub protecția anonimatului, și-au exprimat îngrijorarea că noua structură ar putea afecta activitatea Organizației Națiunilor Unite . Din perspectivă geopolitică, această temere indică o posibilă competiție instituțională: un mecanism paralel, condus politic de Washington, ar putea diminua legitimitatea sau centralitatea ONU în mediere și managementul conflictelor. Reiese din documentele consultate de Reuters că structura ar urma să fie condusă de Donald Trump „pe viață” și să se ocupe inițial de conflictul din Gaza, urmând ca ulterior să abordeze și alte dosare. O astfel de formulă de conducere și mandat poate amplifica reticența statelor care preferă cadre multilaterale cu reguli clare de rotație, reprezentare și control instituțional, tipice ONU . România: confirmarea invitației, fără un răspuns de fond Administrația Prezidențială de la București a confirmat duminică primirea scrisorii prin care președintele Nicușor Dan este invitat oficial ca România să devină membră a Consiliului. Până la acest moment, informația disponibilă în material se oprește la confirmarea primirii invitației, fără a indica o decizie de acceptare sau respingere. În termeni de bilanț al poziționărilor publice menționate în articol, există o țară care și-a exprimat sprijinul fără echivoc (Ungaria), în timp ce restul reacțiilor descrise sunt prudente sau condiționate (Canada) ori rămân la nivel de îngrijorări exprimate neoficial privind impactul asupra ONU. [...]
România, invitată de Trump în „Consiliul pentru Pace” - semnal politic pe dosarul Ucraina
România a primit o invitație oficială să intre în „Consiliul pentru Pace” , potrivit Știrile PRO TV , care citează confirmarea Administrației Prezidențiale privind scrisoarea transmisă de președintele SUA, Donald Trump, către președintele României, Nicușor Dan. Inițiativa este prezentată ca legată de dosarul Ucraina și vine la două zile după anunțul lui Trump despre formarea acestui consiliu. Ce se știe despre invitație și documentele transmise Administrația Prezidențială a precizat că invitația vizează aderarea României ca „stat membru fondator” și semnarea și ratificarea Cartei Consiliului. Scrisoarea a fost însoțită de două documente: „planul cuprinzător” și „Carta Consiliului”, descrise ca fiind deschise pentru semnare și ratificare. „În calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie, invit în mod oficial România să se alăture în calitate de Stat Membru Fondator şi să adere la Carta Consiliului Păcii. Acest Consiliu va fi unic, nu a mai existat niciodată ceva asemănător.” În paralel, Trump a susținut public, pe platforma Truth Socia l, că viitoarea componență va fi anunțată „în curând” și a caracterizat formatul drept „cel mai mare și mai prestigios Consiliu reunit vreodată”, fără a oferi detalii despre criteriile de selecție sau mandat. „Substitut al ONU” și implicații politice pentru arhitectura internațională Consemnează, de asemenea, Financial Times că oficiali americani ar fi propus extinderea „Consiliului pentru Pace” din Gaza pentru a include și alte țări afectate de război și conflicte, inclusiv Ucraina și Venezuela. Potrivit FT, o persoană informată a descris conceptul drept „un potențial substitut al ONU”, adică un organism paralel neoficial care să se ocupe de conflicte din afara Fâșiei Gaza. Dacă această direcție se confirmă, miza politică depășește un simplu format de consultare: ar însemna o încercare de a crea o platformă alternativă de negociere și coordonare, în afara mecanismelor consacrate ale ONU. În practică, un astfel de aranjament poate schimba raportul de forțe în diplomația multilaterală, pentru că mută centrul de greutate către statele invitate și către agenda stabilită de inițiator, cu efecte directe asupra legitimității și eficienței instituțiilor existente. Impact economic și asupra piețelor financiare, inclusiv pentru România Un consiliu prezentat ca instrument de „pace” pe dosare precum Ucraina poate influența economia globală în primul rând prin canalul anticipațiilor: orice semnal credibil de negociere sau de reducere a riscului geopolitic tinde să se reflecte în prețurile energiei, în costurile de transport și în primele de risc (costul suplimentar cerut de investitori pentru a finanța state și companii). Invers, dacă inițiativa este percepută ca ocolind ONU și amplificând competiția între blocuri, piețele pot reacționa prin volatilitate mai mare, mai ales pe active sensibile la geopolitică (petrol, gaze, valute din regiune, obligațiuni ale statelor de frontieră). Pentru România, invitația are o dublă semnificație: politică, prin poziționarea într-un format asociat direct cu administrația SUA, și economică, prin potențialul efect asupra percepției investitorilor privind rolul țării în arhitectura de securitate regională. Dacă participarea ar fi interpretată ca un semnal de influență sporită în dosarul Ucraina, ar putea reduce, marginal, percepția de risc regional; dacă însă ar genera tensiuni cu mecanismele UE/ONU sau ar crea ambiguități de politică externă, efectul poate fi opus, prin creșterea incertitudinii. În acest stadiu, consecințele concrete rămân greu de cuantificat: sursa indică existența unei invitații și a unor documente anexate, dar nu oferă detalii despre mandat, reguli de vot, finanțare, calendar sau despre componența consiliului. Următorul reper va fi anunțarea membrilor și clarificarea statutului juridic și a relației cu instituțiile internaționale existente, elemente esențiale pentru a evalua dacă inițiativa poate produce rezultate sau rămâne un instrument politic cu impact limitat. [...]
Planul lui Trump pentru „Consiliul pentru pace” în Ucraina - Posibilă nouă arhitectură de negociere a conflictului
Administrația Trump ia în calcul un „Consiliu pentru pace” și pentru Ucraina , după modelul inițiativei anunțate pentru Fâșia Gaza, potrivit Financial Times , via Kyiv Independent . Detaliile despre cum ar funcționa un astfel de organism pentru Ucraina nu au fost clarificate imediat. Ce este „Consiliul pentru pace” și de unde vine modelul Inițiativa este descrisă ca fiind inspirată din planul președintelui american Donald Trump pentru reconstrucția postbelică a Gazei. Trump a anunțat inițial „Consiliul pentru Pace” din Gaza pe 15 ianuarie, într-o postare pe Truth Social, ca început al unei „a doua faze” a planului condus de SUA pentru o pace pe termen lung între Israel și Palestina. Consiliul, prezidat de Trump, ar urma să preia temporar administrarea și eforturile de reconstrucție din Gaza. În structura anunțată sunt menționați, între alții, Ajay Banga (președintele Băncii Mondiale) și premierul canadian Mark Carney , iar lista completă ar urma să fie prezentată la Davos, în cadrul Forumului Economic Mondial de săptămâna viitoare. Extinderea către Ucraina: rol, componență și miza diplomatică Oficiali americani ar fi propus extinderea acestui „Consiliu pentru pace” pentru a include și alte țări afectate de războaie și conflicte, inclusiv Ucraina și Venezuela, conform relatărilor citate. În lista de nume asociate consiliului apar și oficiali implicați în negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia: trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner, precum și secretarul de stat Marco Rubio. O persoană informată despre propunere a declarat pentru Financial Times că administrația Trump vede conceptul drept „un potențial substitut al ONU... un fel de organism paralel neoficial care să se ocupe de alte conflicte din afara Fâșiei Gaza”. Kyiv Independent a contactat Departamentul de Stat al SUA pentru comentarii, fără ca în material să fie indicat un răspuns. Legătura cu Davos și cu planurile economice ale Ucrainei Rapoartele despre un consiliu axat pe Ucraina apar în contextul în care președintele Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu Donald Trump în marja Forumului de la Davos. Tot acolo, Zelenski ar urma să supravegheze semnarea unui plan de 800 de miliarde de dolari, pe zece ani, destinat relansării economiei Ucrainei după încetarea ostilităților. Un înalt oficial ucrainean a salutat în Financial Times perspectiva unui „Consiliu de Pace” pentru Ucraina, văzut ca parte importantă a implementării unei păci durabile. Potrivit acestuia, consiliul, prezidat de Trump, ar putea include reprezentanți ucraineni, europeni, ruși și NATO. Negocierile de armistițiu și pozițiile publice ale lui Trump În paralel, mai multe țări occidentale au luat în calcul trimiterea de trupe într-o desfășurare postbelică, ca forță multinațională pentru menținerea unui eventual acord de pace. La începutul lunii, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție pentru a participa la desfășurare, ca „copreședinți ai Coaliției Bunăvoinței”, iar liderii europeni care se întâlnesc cu Zelenski și Trump pe 21 ianuarie ar urma să discute și despre aprobarea SUA pentru această arhitectură. Trump a condus de luni de zile eforturi de negociere a unui armistițiu între Rusia și Ucraina, „fără niciun rezultat”, în timp ce Moscova ar fi respins în mod repetat un armistițiu, potrivit materialului. Pe 15 ianuarie, Trump a sugerat că Ucraina nu ar fi pregătită să pună capăt războiului. „Cred că (președintele rus Vladimir Putin) este gata să încheie un acord. Cred că Ucraina este mai puțin pregătită să încheie un acord”, a afirmat Trump, adăugând că „trebuie să-l convingem pe președintele Zelenski să fie de acord”.” [...]