Știri
Știri din categoria Politică
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan intră la vot cu semne de fragmentare și presiuni în interiorul Opoziției, pe fondul negocierilor „de la om la om” pentru parlamentarii indeciși, potrivit Știrile Pro TV. Miza imediată este aritmetica votului de marți, dar semnalul mai amplu este instabilitatea alianțelor și a grupurilor parlamentare care poate schimba rapid raportul de forțe în Parlament.
Negocierile pentru vot se poartă atât direct, cât și pe rețelele de socializare, în condițiile în care PSD și AUR încearcă să strângă sprijin pentru a da jos Guvernul condus de Ilie Bolojan. O deputată neafiliată care a semnat moțiunea, dar nu este sigură că o va vota, spune că este supusă presiunilor din ambele tabere și invocă inclusiv riscul unor „mesaje în presă” despre ea și colegii săi.
„Foarte multă presiune. Să fim atenți cum votăm, este posibil să apară anumite mesaje în presă despre mine, despre colegii noștri... Stilul clasic de intimidare.” — Dumitrița Albu, prim-vicepreședinte Partidul Unit
În paralel cu bătălia pentru moțiune, în grupul POT de la Camera Deputaților au apărut tensiuni: 10 membri cer redenumirea grupului, pentru că nu mai vor să fie asociați cu Anamaria Gavrilă. Demersul de schimbare a numelui a fost suspendat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților marți, după depunerea moțiunii.
Liderul deputaților POT, Răzvan Chiriță, afirmă că votul pentru suspendarea demersului a venit din partea inițiatorilor moțiunii și sugerează că grupul nu vrea să fie folosit în jocul politic al altor partide.
„N-aș vrea să fim instrumentul prin care fie unul sau fie alt partid își atinge obiectivele.” — Răzvan Chiriță, liderul deputaților POT
Contactată de Pro TV, Anamaria Gavrilă nu a dorit să comenteze situația.
Înaintea votului, vicepremierul Oana Gheorghiu a trimis fiecărui parlamentar un email cu raportul privind listarea pe bursă a companiilor de stat și le cere aleșilor să se informeze înainte de decizia de marți.
„Am convingerea că veți lua această decizie nu pentru beneficiul unui șef de partid, ci pentru cele 19 milioane de români.” — Oana Gheorghiu, vicepremier
Pe Facebook, Silviu Dehelean, președintele USR Bihor, i se adresează deputatei PSD Corina Ene, invocând poziționări mai vechi legate de Ordonanța 13 și traseul ei profesional și politic.
Inițiatorii moțiunii – PSD, AUR și PACE – susțin că demersurile de convingere nu schimbă situația și că parlamentarii care au semnat vor vota. Corina Ene afirmă că nu există posibilitatea să nu voteze moțiunea, iar senatorul PSD Radu Oprea spune că sunt „253 de semnături” pe moțiune și că acestea ar fi suficiente pentru a trece.
De cealaltă parte, Valeriu Iftime, președinte interimar PNL Botoșani, afirmă că a discutat cu deputați de la PSD și AUR care i-ar fi spus că nu votează și crede că moțiunea va pica.
Toate partidele, notează Pro TV, susțin că nu au făcut presiuni asupra vreunui parlamentar.
Recomandate
Dominic Fritz condiționează sprijinul USR pentru premierul Luca Niculescu de refuzul deciziilor PSD , într-un mesaj care ridică miza politică pe viitoarele decizii de buget și deficit. Potrivit Digi24 , liderul USR a spus la congresul partidului de la Timișoara că „testul încrederii” va fi „de câte ori va spune «NU» PSD-ului”. În discurs, Fritz a indicat explicit că încrederea USR în șeful Executivului va depinde de capacitatea acestuia de a se opune deciziilor PSD și de a refuza semnături, pentru a demonstra că este „de partea românilor”, nu „de partea privilegiaților”. Miza: cine controlează agenda guvernării Fritz a susținut că se teme ca premierul să ajungă să execute ordinele lui Sorin Grindeanu , iar „costurile” să fie suportate de populație. El a folosit o comparație cu un taraf, în care liderul PSD ar „comanda muzica”, iar Guvernul ar „cânta”, în timp ce românii ar plăti. Totodată, președintele USR a afirmat că, după șase luni de guvernare, PSD ar urma să îl evalueze pe premier „să vadă dacă a cântat cum i s-a comandat”. Buget, deficit și presiunea pe taxe În atacurile la adresa PSD, Fritz a ironizat discuțiile despre „gaura” din buget și a invocat rectificarea bugetară adoptată de Guvern, susținând că deficitul ar fi ajuns la 3,8% după primele nouă luni ale anului. În același context, a afirmat că se cere o a doua rectificare, pe motiv că ministerele ar vrea „60 de miliarde” în plus, bani care „nu există”, în opinia sa. Pe linia consecințelor economice, Fritz a acuzat PSD că va alege între creșterea deficitului (cu efecte în prețuri) și majorarea taxelor, susținând că partidul nu va tăia cheltuieli și nu va prioritiza combaterea corupției. Context politic: critică și la adresa AUR În același discurs, Fritz a susținut că PSD ar continua să acționeze cu sprijinul AUR, deși AUR se prezintă ca partid anti-sistem. El a amintit, între altele, de moțiunea care a dus la căderea Guvernului, de atacuri comune la adresa unor foști miniștri USR și de dispute privind legea integrității și numiri la TVR și Radio România. Mesajul lui Fritz fixează, practic, un criteriu politic de evaluare a premierului în raport cu PSD, într-un moment în care termenele invocate în discurs includ ținte legate de deficit și buget (1 noiembrie și 1 decembrie, conform declarațiilor citate). [...]
Dominic Fritz a fixat la Congresul USR o linie de opoziție dură față de PSD și AUR , mizând pe promisiunea unei „guvernări fără PSD și fără AUR” și pe ideea că partidul trebuie să rămână „câinele de pază” al cetățenilor, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care USR își alege noua conducere la Timișoara, iar Fritz încearcă să consolideze direcția politică pentru următorii doi ani. În fața delegaților, liderul USR a vorbit despre dezamăgirea unor alegători care au votat „cu speranță” pentru o agendă de reformă și a încercat să repoziționeze partidul ca actor de control și presiune publică asupra puterii. „Noi nu ne vom crede niciodată șeful sistemului, vom fi mereu câinele de pază al cetățenilor în fața sistemului!” Ținta principală: relația PSD–Guvern și controlul asupra agendei fiscale În discurs, Fritz a sugerat că premierul Luca Niculescu ar fi sub influența liderului PSD Sorin Grindeanu, folosind o comparație menită să transmită ideea de control politic asupra deciziilor guvernamentale, inclusiv pe calendarul legat de deficit și buget. „Grindeanu comandă muzica, Niculescu cântă, iar lăutarii trebuie să-i plătească românii.” Fritz a afirmat că Grindeanu „i-a dat guvernului termenele” – „deficitul lămurit până la 1 noiembrie, bugetul până la 1 decembrie” – și că după șase luni PSD ar urma să evalueze premierul. Critici la adresa PSD și AUR: „supapa sistemului” Liderul USR a atacat și opoziția, acuzând AUR că ar „sprijini pe furiș” PSD. Despre PSD, Fritz a susținut că nu va reduce cheltuielile statului și nu va lupta cu corupția, invocând primele zile de guvernare ca indiciu asupra priorităților. În același registru, Fritz a spus că AUR capitalizează politic nemulțumiri legitime, dar nu ar fi „anti-sistem”, ci „supapa sistemului”, astfel încât furia publică să nu se îndrepte către „adevărații vinovați”. Miza internă: conducerea partidului și strategia pe doi ani Congresul USR este primul după intrarea partidului în opoziție și are ca obiect alegerea noului Birou Național: 600 de delegați urmează să voteze 24 de membri. Mandatul de președinte al lui Dominic Fritz nu este pus în joc la acest congres. La final, Fritz a indicat drept obiectiv pentru următorii doi ani construirea unei „majorități reformiste” care să ducă USR din nou la guvernare, cu o linie explicită: „o guvernare fără PSD și fără AUR”. Pentru context despre eveniment și competiția internă, HotNews a relatat separat că reuniunea are loc la Timișoara și că mai multe echipe își dispută locurile din conducere. [...]
PSD recuperează teren față de AUR, iar competiția pentru primul loc se strânge , potrivit unui sondaj Avangarde prezentat de HotNews , într-un context în care percepția publică asupra direcției țării rămâne puternic negativă, iar agenda economică (salarii, pensii, deficit) domină așteptările de la Guvern. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 21–26 octombrie, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă de eșantionare este de 3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Intenția de vot este calculată din totalul celor care și-au exprimat o opțiune. Cum ar arăta Parlamentul dacă alegerile ar fi duminica viitoare Conform cercetării, AUR rămâne pe primul loc, dar diferența față de PSD se reduce: AUR: 35% PSD: 26% PNL: 15% USR: 10% UDMR: 5% Sub pragul electoral ar rămâne, în acest sondaj, SENS (4%) și SOS România (2%). De ce contează: diferența AUR–PSD se micșorează Comparativ cu sondajul Avangarde din septembrie (menționat în articol), AUR scade cu un punct procentual, PSD crește cu trei puncte, USR urcă cu două puncte, iar PNL pierde un punct. În termeni de ecart, PSD „recuperează” față de AUR, pe fondul unei diferențe care, în sondajul Avangarde anterior, era de 13 puncte procentuale. HotNews notează și un reper extern: un sondaj CURS publicat joi indică o diferență de opt puncte între AUR și PSD. Percepția asupra guvernării: direcție „greșită” și priorități economice Pe fondul schimbărilor politice recente, sondajul a testat și reacția la decizia PNL de a vota învestirea Guvernului Niculescu , deși partidul a anunțat că rămâne în opoziție. 50% dintre respondenți consideră decizia „mai degrabă greșită”, 29% „mai degrabă bună”, iar 21% nu știu sau nu răspund. În același timp, 78% dintre respondenți spun că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 16% într-o direcție bună (6% indeciși/refuz). Întrebați care ar trebui să fie prima prioritate a Guvernului (un singur răspuns), respondenții indică: creșterea salariilor și pensiilor: 30% combaterea corupției: 21% reducerea deficitului și a datoriei publice: 19% reducerea cheltuielilor statului: 15% investiții în infrastructură: 7% finanțarea sistemului de sănătate: 4% Pe tema reducerii deficitului, majoritatea (59%) ar prefera reducerea cheltuielilor, în timp ce 20% ar opta pentru taxe mai mari pe averi și companii. Creșterea taxelor și impozitelor generale este susținută de 2%, iar înghețarea salariilor și pensiilor de 1%. Context: comparația cu un sondaj CURS În articol sunt prezentate și cifre dintr-un sondaj CURS publicat joi, în care AUR este cotat la 34%, PSD la 26% și PNL la 16%, iar peste pragul de 5% apar USR (8%) și UDMR (5%). Tot acolo sunt menționate și alte formațiuni sub prag, cu procente mai mici. În ansamblu, datele indică o cursă mai strânsă la vârf și o presiune crescută pe guvernare pe teme cu impact bugetar direct: salarii, pensii și reducerea deficitului. [...]
Rectificarea bugetară a reaprins disputa pe deficit și investiții , după ce Ilie Bolojan a acuzat PSD că a folosit politic tema finanțelor publice și le-a cerut social-democraților „să guverneze”, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, fostul premier a susținut că PSD „și-a adus aminte de urgențele reale” și a renunțat la „șantajul cu blocarea rectificării până la prezentarea unor deficite măsluite”. Mesajul vine după adoptarea ordonanței de urgență privind rectificarea bugetară. Cifrele invocate: deficit mai mic, investiții mai mari Bolojan afirmă că datele prezentate de Guvern confirmă o îmbunătățire a indicatorilor fiscali și o creștere a investițiilor publice. El indică o scădere a deficitului bugetar după primele nouă luni la 3,81% din PIB , de la 5,31% în aceeași perioadă din 2025, precum și o majorare a investițiilor publice cu peste 25 de miliarde de lei față de anul trecut. „Sunt date asumate oficial astăzi de Guvern. Sigur, pentru PSD este deja modus operandi să atace seara, la televizor, ceea ce miniștrii PSD au adoptat dimineața, în Guvern”, a precizat Bolojan. Pe acest fond, liderul PNL le-a transmis social-democraților că, odată ce „au confirmat oficial buna moștenire”, ar trebui să se concentreze pe guvernare, nu doar pe rectificare. Atac pe zona de execuție bugetară la Sănătate și fonduri europene Bolojan l-a criticat și pe ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susținând că o parte importantă din sumele rectificate ar reflecta probleme de alocare a bugetului și de atragere a finanțărilor europene. În acest context, el menționează 700 de milioane de lei din fonduri europene ( PNRR și coeziune) care ar fi trebuit accesate. „OUG de astăzi arată și ratările miniștrilor PSD. Spre exemplu, în cazul Ministerului Sănătății, cea mai mare parte a sumelor rectificate este consecința eșecului domnului Rogobete de a aloca banii din buget în funcție de priorități, nu de preferințe sau interese, și de a accesa fondurile europene (PNRR și coeziune), în valoare de 700 de milioane de lei”, a mai scris fostul premier. În final, Bolojan a reluat mesajul politic către PSD: „Puneți mâna și guvernați, pentru că nevoile României nu se reduc la rectificare. Și încercați să guvernați mai bine decât ați făcut-o data trecută.” [...]
Kelemen Hunor contestă ideea unei „moșteniri grele” și cere clarificări oficiale despre buget , pe fondul disputei PSD–PNL privind facturi neplătite și o posibilă „gaură” bugetară, potrivit Digi24 . Liderul UDMR a spus că nu poate exclude existența unor facturi rămase neachitate, invocând situații în care anumite zone din administrația centrală și locală ar fi rămas fără bani în octombrie, iar unele investiții ar fi fost încetinite sau oprite din cauza imposibilității de a face o rectificare bugetară. Declarațiile au fost făcute vineri seară la B1 TV, informație atribuită de Digi24 agenției News.ro. De ce contează: disputa politică se mută pe terenul execuției bugetare În interpretarea lui Kelemen Hunor, problema nu ar fi una „surpriză” apărută peste noapte, ci o consecință a limitărilor unui guvern cu puteri restrânse. El a amintit că Guvernul a fost demis pe 5 mai, iar până la formarea noului executiv a funcționat un guvern cu atribuții limitate, care „nu avea cum să facă o rectificare bugetară”. În acest context, liderul UDMR a legat discuția despre „gaură” de o confruntare politică și de încercarea de a construi un „narativ” despre „moștenirea grea”, pe care o respinge explicit. Ce spune UDMR despre „gaură” și cine ar trebui să lămurească situația Kelemen Hunor afirmă că nu poate confirma dimensiunea problemei: „Cât de mare e, nu știu, nu pot confirma. Indiferent care este adevărul, vom afla când vine Ministrul de Finanțe în Parlament.” El consideră, totodată, legitimă solicitarea ca ministrul Finanțelor să prezinte situația la zi, apreciind că o astfel de discuție este „necesară” și „legitimă”. Reacția Ministerului Finanțelor și pozițiile din coaliție Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat joi că solicitarea PSD de a prezenta situația financiară a țării este legitimă și că ministerul va pregăti „în cel mai scurt timp” un raport pe această temă. În paralel, PSD a vorbit în ultimele zile despre facturi neplătite și o „gaură” în buget, afirmații care sunt contestate de liberali, mai notează Digi24. [...]
USR acuză PSD că folosește „gaura din buget” ca pretext pentru epurări politice în ministere , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre datorii lăsate de fosta guvernare și despre „deuserizarea” administrației, potrivit HotNews . Radu Miruță, lider USR, a susținut la Congresul partidului de sâmbătă, de la Timișoara, că PSD a participat „un an întreg” la guvernare, dar nu a prezentat public un plan concret de măsuri bugetare. În intervenția sa, Miruță i-a ironizat pe social-democrați pentru că ar invoca acum o „gaură” în buget, fără a indica soluții. „Ați auzit vreun lider PSD care a ieșit în față și a spus: iată cum facem, iată de unde luăm banii, iată ce tăiem și iată ce construim? Niciodată.” Miza: justificarea schimbărilor din aparatul guvernamental În același discurs, Miruță a legat acuzațiile despre situația bugetară de mesajele PSD privind „deuserizarea” ministerelor, sugerând că tema ar fi folosită pentru a acoperi lipsa de performanță și pentru a reface influența unor grupuri din administrație. „Tot zgomotul ăsta este mai degrabă o scuză în fața găștilor pe care noi le-am scos de la butoane, cu care ei vor să se reîmprietenească (...).” Miruță a mai afirmat că miniștrii PSD ar produce „zgomot mediatic” „fără fond” pentru a-și „scuza neputința”, adăugând că funcția i-ar „copleși”. Context: congres USR, primul după intrarea în opoziție Congresul USR are loc sâmbătă la Timișoara, cu 600 de delegați care aleg 24 de membri ai Biroului Național. Mandatul de președinte al lui Dominic Fritz nu este pus în joc la acest congres, mai notează publicația. Pentru context despre competiția internă, HotNews a relatat anterior despre congres într-un material separat, disponibil aici . [...]
