Știri
Știri din categoria Politică
România a primit o invitație oficială să intre în „Consiliul pentru Pace”, potrivit Știrile PRO TV, care citează confirmarea Administrației Prezidențiale privind scrisoarea transmisă de președintele SUA, Donald Trump, către președintele României, Nicușor Dan. Inițiativa este prezentată ca legată de dosarul Ucraina și vine la două zile după anunțul lui Trump despre formarea acestui consiliu.
Administrația Prezidențială a precizat că invitația vizează aderarea României ca „stat membru fondator” și semnarea și ratificarea Cartei Consiliului. Scrisoarea a fost însoțită de două documente: „planul cuprinzător” și „Carta Consiliului”, descrise ca fiind deschise pentru semnare și ratificare.
„În calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie, invit în mod oficial România să se alăture în calitate de Stat Membru Fondator şi să adere la Carta Consiliului Păcii. Acest Consiliu va fi unic, nu a mai existat niciodată ceva asemănător.”
În paralel, Trump a susținut public, pe platforma Truth Social, că viitoarea componență va fi anunțată „în curând” și a caracterizat formatul drept „cel mai mare și mai prestigios Consiliu reunit vreodată”, fără a oferi detalii despre criteriile de selecție sau mandat.
Consemnează, de asemenea, Financial Times că oficiali americani ar fi propus extinderea „Consiliului pentru Pace” din Gaza pentru a include și alte țări afectate de război și conflicte, inclusiv Ucraina și Venezuela. Potrivit FT, o persoană informată a descris conceptul drept „un potențial substitut al ONU”, adică un organism paralel neoficial care să se ocupe de conflicte din afara Fâșiei Gaza.
Dacă această direcție se confirmă, miza politică depășește un simplu format de consultare: ar însemna o încercare de a crea o platformă alternativă de negociere și coordonare, în afara mecanismelor consacrate ale ONU. În practică, un astfel de aranjament poate schimba raportul de forțe în diplomația multilaterală, pentru că mută centrul de greutate către statele invitate și către agenda stabilită de inițiator, cu efecte directe asupra legitimității și eficienței instituțiilor existente.
Un consiliu prezentat ca instrument de „pace” pe dosare precum Ucraina poate influența economia globală în primul rând prin canalul anticipațiilor: orice semnal credibil de negociere sau de reducere a riscului geopolitic tinde să se reflecte în prețurile energiei, în costurile de transport și în primele de risc (costul suplimentar cerut de investitori pentru a finanța state și companii). Invers, dacă inițiativa este percepută ca ocolind ONU și amplificând competiția între blocuri, piețele pot reacționa prin volatilitate mai mare, mai ales pe active sensibile la geopolitică (petrol, gaze, valute din regiune, obligațiuni ale statelor de frontieră).
Pentru România, invitația are o dublă semnificație: politică, prin poziționarea într-un format asociat direct cu administrația SUA, și economică, prin potențialul efect asupra percepției investitorilor privind rolul țării în arhitectura de securitate regională. Dacă participarea ar fi interpretată ca un semnal de influență sporită în dosarul Ucraina, ar putea reduce, marginal, percepția de risc regional; dacă însă ar genera tensiuni cu mecanismele UE/ONU sau ar crea ambiguități de politică externă, efectul poate fi opus, prin creșterea incertitudinii.
În acest stadiu, consecințele concrete rămân greu de cuantificat: sursa indică existența unei invitații și a unor documente anexate, dar nu oferă detalii despre mandat, reguli de vot, finanțare, calendar sau despre componența consiliului. Următorul reper va fi anunțarea membrilor și clarificarea statutului juridic și a relației cu instituțiile internaționale existente, elemente esențiale pentru a evalua dacă inițiativa poate produce rezultate sau rămâne un instrument politic cu impact limitat.
Recomandate
Majoritatea românilor susțin participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump , potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research . Conform datelor publicate de Digi24 , 57,8% dintre respondenți consideră că decizia a fost una bună , în timp ce 32,7% o evaluează negativ , iar 9,6% nu au oferit un răspuns . Consiliul pentru Pace este o inițiativă lansată la Washington de președintele Statelor Unite, Donald Trump, iar participarea șefului statului român la prima reuniune a generat reacții diferite în opinia publică. Datele sondajului indică însă că, la nivel general, decizia este percepută pozitiv de majoritatea respondenților. Cum se împart opiniile românilor Opinia despre participarea lui Nicușor Dan Procent Decizie bună 57,8% Decizie proastă 32,7% Nu știu / nu răspund 9,6% Cine susține cel mai mult decizia Potrivit analizei sociologice, sprijinul pentru participarea președintelui României la reuniunea de la Washington este mai ridicat în anumite categorii sociale și politice. Decizia este apreciată în special de: votanții PSD, PNL și USR; persoanele cu vârsta de peste 60 de ani; respondenții cu studii superioare; locuitorii din București. În schimb, opiniile negative apar mai frecvent în rândul: votanților AUR; persoanelor între 45 și 59 de ani; celor cu nivel scăzut de educație; locuitorilor din mediul rural; angajaților din sectorul privat. Interpretarea rezultatelor Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , consideră că rezultatele indică o legitimitate publică pentru decizia președintelui. Potrivit acestuia, majoritatea societății românești percepe participarea la Consiliul pentru Pace drept o acțiune care servește intereselor strategice ale României. Inițiativa vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de conflicte internaționale și de discuții despre rolul alianțelor occidentale în menținerea stabilității globale. [...]
România respinge acuzațiile Iranului și afirmă că nu este parte a conflictului , după ce autoritățile de la Teheran au avertizat că folosirea bazelor militare românești de către Statele Unite ar putea fi considerată o participare la „agresiune militară”. Ministerul Afacerilor Externe de la București a transmis luni, 16 martie 2026, că infrastructura militară din România are rol strict defensiv și este utilizată în baza unor acorduri bilaterale existente de aproape două decenii. Reacția vine după ce purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a avertizat că dacă România ar permite Statelor Unite să folosească bazele sale pentru atacuri împotriva Iranului, acest lucru ar echivala cu participarea la agresiunea militară împotriva statului iranian. Declarația apare în contextul războiului izbucnit pe 28 februarie între Iran și forțe susținute de Israel și Statele Unite. În replică, Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu , a subliniat că relația militară dintre România și SUA are un cadru legal stabilit prin acordul bilateral semnat în 2006. Documentul permite Statelor Unite să utilizeze anumite baze militare de pe teritoriul României în mod continuu, în scopuri de securitate și apărare. Oficialii români au explicat că România găzduiește de peste zece ani capabilități de apărare antirachetă destinate contracarării amenințărilor din afara spațiului euro-atlantic. Potrivit comunicatului MAE, aceste sisteme sunt utilizate exclusiv în scop defensiv și în conformitate cu prevederile Cartei Organizației Națiunilor Unite. În același timp, diplomația română a reiterat că țara nu participă la conflictul din Orientul Mijlociu și susține soluțiile diplomatice pentru reducerea tensiunilor. Ministerul a condamnat însă atacurile lansate de Iran împotriva unor state din regiunea Golfului și a cerut autorităților de la Teheran să înceteze acțiunile militare care pun în pericol vieți omenești și destabilizează securitatea globală. Subiectul a fost analizat și în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată pe 11 martie de președintele Nicușor Dan. În urma discuțiilor, România a acceptat solicitarea Statelor Unite de a disloca temporar echipamente militare și avioane cisternă pentru realimentare în zbor, destinate sprijinirii operațiunilor din Orientul Mijlociu. Primele astfel de aeronave au ajuns deja la Baza 90 Transport Aerian Otopeni și urmează să fie transferate la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Autoritățile române susțin că aceste echipamente sunt „non-cinetice”, adică nu sunt dotate cu armament propriu, și că rolul lor principal este logistic. Potrivit declarațiilor oficiale, măsura ar contribui la consolidarea securității României și la cooperarea militară cu aliații NATO. [...]
Iranul amenință România cu un „răspuns politic și juridic adecvat” după ce autoritățile de la București au permis Statelor Unite să folosească baze militare de pe teritoriul țării pentru operațiuni logistice legate de conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit Adevărul , reacția a venit luni, 16 martie 2026, prin purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, care a avertizat că implicarea unor state în sprijinul operațiunilor militare împotriva Iranului ar putea avea consecințe politice și juridice. Oficialul iranian a transmis că nicio țară nu ar trebui să ofere „direct sau indirect” facilități Statelor Unite sau Israelului pentru operațiuni militare împotriva Teheranului. El a menționat explicit România, afirmând că o astfel de decizie ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului și ar putea atrage responsabilitatea internațională a statului român. Baghaei a mai spus că o asemenea situație ar reprezenta „o pată neagră” în relațiile dintre cele două țări, susținând că, în trecut, popoarele român și iranian au avut relații prietenoase. Declarațiile vin după ce România a permis Statelor Unite să disloce temporar echipamente și trupe pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu. Primele avioane cisternă americane Boeing KC-135 Stratotanker au ajuns deja la București, pe aeroportul Otopeni, urmând să fie folosite pentru realimentarea în aer a aeronavelor militare implicate în misiuni din regiune. Reacția României Ministerul Afacerilor Externe a răspuns rapid declarațiilor venite de la Teheran, subliniind că România nu este parte a conflictului și că utilizarea bazelor militare de către SUA are un cadru legal stabilit prin acordul bilateral semnat în 2006. Oficialii români au precizat că sistemele militare găzduite pe teritoriul țării au caracter defensiv și sunt destinate exclusiv autoapărării, conform prevederilor Cartei ONU. MAE a mai transmis că România susține eforturile diplomatice pentru reducerea tensiunilor și a condamnat atacurile lansate de Iran asupra unor state din regiunea Golfului. În același timp, autoritățile române au cerut Teheranului să înceteze acțiunile militare care pun în pericol vieți omenești și destabilizează securitatea globală. Ce rol au avioanele cisternă americane Aeronava Boeing KC-135 Stratotanker este una dintre cele mai utilizate platforme de realimentare aeriană din arsenalul militar al Statelor Unite. Aceste avioane permit extinderea razei de acțiune a avioanelor de vânătoare și bombardiere și au fost folosite în numeroase conflicte majore, inclusiv: războiul din Vietnam Operațiunea Furtună în Deșert operațiuni militare recente ale SUA în Orientul Mijlociu Prin realimentarea în aer, aceste aparate permit aeronavelor de luptă să rămână mult mai mult timp în misiune și să opereze la distanțe mari de bazele militare. Tensiunile diplomatice apărute după declarațiile Iranului reflectă contextul geopolitic tot mai tensionat din Orientul Mijlociu și implicarea indirectă a unor state aliate ale SUA în sprijinirea operațiunilor logistice. România insistă însă că rolul său este unul strict defensiv și că nu participă direct la conflict. [...]
Ambasadorul Rusiei la București susține că România nu și-ar permite costul reunificării , potrivit Mediafax , care relatează declarațiile lui Vladimir Lipaev dintr-un interviu acordat agenției ruse TASS. Diplomatul afirmă că Republica Moldova este „una dintre cele mai sărace țări din Europa” și că un eventual proces de reunificare ar pune presiune pe bugetul României , prin costuri pe care autoritățile de la București nu le-ar putea acoperi. În aceeași intervenție, Lipaev leagă situația economică a Republicii Moldova de politicile echipei președintei Maia Sandu și spune că, în aceste condiții, ar exista „îngrijorări” la București privind sustenabilitatea financiară a unirii. Ambasadorul adaugă că, în opinia sa, discuția publică ar fi orientată mai degrabă spre integrarea Republicii Moldova prin aderarea la Uniunea Europeană, pe motiv că acest parcurs ar permite României să transfere „o parte semnificativă a costurilor” către partenerii europeni. Pe componenta politică și socială, Lipaev susține că ideea unirii nu ar avea sprijin majoritar în Republica Moldova. În argumentația sa, el invocă interpretări istorice despre relația dintre România și teritoriul Basarabiei în secolul al XX-lea, prezentate ca motive pentru care populația ar respinge proiectul. Diplomatul afirmă, totodată, că „amintirea acelor evenimente” ar funcționa, în formularea sa, ca un „vaccin” împotriva unirii și că „majoritatea populației” nu ar susține o astfel de inițiativă. În plus, ambasadorul lansează acuzații privind o influență puternică a României asupra politicii și instituțiilor din Republica Moldova. El vorbește despre „românizarea” societății și despre rolul elitelor politice pe care le descrie ca fiind loiale Bucureștiului. În același registru, Lipaev afirmă că în școli s-ar preda limba română și „istoria românilor”, iar o parte a liderilor politici de la Chișinău ar deține pașapoarte românești, inclusiv președinta Maia Sandu. Ambasadorul mai susține că foști și actuali oficiali români ar fi numiți în funcții cheie în guvernul Republicii Moldova și că România ar fi plasat sub control direct sectoare precum securitatea, energia și sistemul bancar. Pe de altă parte, Mediafax amintește poziții exprimate recent de lideri politici din Republica Moldova și România. La începutul lunii ianuarie, Maia Sandu a declarat că ar vota pentru reunificare dacă ar avea loc un referendum pe acest subiect. În România, președintele Nicușor Dan a avut un răspuns similar, însă a spus că „momentan nu există o majoritate”, iar premierul Ilie Bolojan a afirmat că ar vota „afirmativ” la un referendum privind unirea, mai notează sursa. Declarațiile ambasadorului rus vin într-un context în care tema unirii rămâne una sensibilă politic și cu implicații economice, iar discuțiile publice sunt influențate atât de poziționări interne, cât și de mesaje venite din exterior. [...]
Tensiuni în coaliția de guvernare după apariția informațiilor privind un plan PSD de schimbare a premierului Ilie Bolojan , iar șeful Guvernului a reacționat afirmând că orice partid nemulțumit are la dispoziție instrumentele parlamentare pentru a contesta actuala conducere, potrivit Digi24 . Declarația vine după ce în spațiul public au apărut informații despre o strategie atribuită PSD pentru înlocuirea premierului. Potrivit unor informații publicate de Cotidianul , social-democrații ar pregăti un plan în mai multe etape pentru a forța schimbarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului, chiar dacă ar continua guvernarea alături de aceleași partide din coaliție. Strategia atribuită PSD Conform surselor citate de publicație, planul ar include trei pași principali: Modificarea bugetului pe 2026 în Parlament PSD ar urma să depună amendamente la proiectul de buget, inclusiv unele respinse anterior în negocierile din coaliție. Strategia ar urmări să demonstreze că partidul poate forma o majoritate parlamentară alternativă și să slăbească poziția premierului. Consultare internă în PSD Liderul partidului, Sorin Grindeanu , ar intenționa să organizeze un referendum intern în care aleșii PSD să răspundă la două întrebări: dacă mai susțin actualul premier și dacă partidul ar trebui să continue guvernarea alături de USR. Presiune politică pentru schimbarea premierului În urma consultării interne, PSD ar putea merge la președintele Nicușor Dan pentru a discuta schimbarea lui Ilie Bolojan, menținând însă actuala formulă de guvernare, dar cu un alt prim-ministru. Sursele citate susțin că strategia ar putea fi aplicată până în perioada Paștelui. Reacția premierului Ilie Bolojan Întrebat despre aceste informații, premierul a declarat că, într-o democrație parlamentară, partidele din coaliție au posibilitatea de a acționa formal dacă sunt nemulțumite de guvern. „În condițiile în care un partid din coaliție nu este mulțumit de modul în care funcționează coaliția sau Guvernul, are posibilitatea parlamentară să inițieze moțiuni de cenzură și să facă propuneri”, a afirmat Ilie Bolojan. Premierul a subliniat că principala prioritate a Guvernului rămâne adoptarea bugetului pentru 2026 și a avertizat că stabilitatea politică are efecte directe asupra economiei, inclusiv asupra costurilor de împrumut ale statului și asupra încrederii piețelor. Context politic tensionat În paralel, liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat că partidul va decide într-o ședință internă dacă va vota bugetul sau dacă va depune amendamente în Parlament. Eventualele modificări ar putea accentua tensiunile din coaliția de guvernare. Discuțiile privind schimbarea premierului apar într-un moment sensibil pentru executiv, marcat de negocieri politice pe tema bugetului și de divergențe între partidele aflate la guvernare. [...]
Cristian Tudor Popescu spune că Nicușor Dan poate conduce România în contextul actual , însă consideră că nu ar face față unei situații de război precum cea prin care trece Ucraina, unde rolul președintelui Volodimir Zelenski a fost decisiv în primele zile ale invaziei ruse. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la B1 TV, potrivit B1 TV , în emisiunea „ Bună, România! ”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir. Gazetarul a început prin a observa schimbările din modul de comunicare al președintelui României , despre care spune că în ultimele apariții publice a devenit mai clar și mai sobru în exprimare. Cristian Tudor Popescu a remarcat că Nicușor Dan vorbește mai fluent, cu mai puține poticneli și fără gesticulația excesivă sau reacțiile nepotrivite care i-au fost reproșate în trecut. „În ultimele două discursuri a fost mult mai fluent, nu s-a mai hlizit și a transmis mesajul mult mai eficient. A arătat mai a președinte”, a afirmat jurnalistul. În continuare, Popescu a făcut o comparație cu situația din Ucraina și cu rolul pe care Volodimir Zelenski l-a avut după declanșarea invaziei ruse din 2022. El a ridicat ipoteza unei situații în care Ucraina ar fi fost condusă de Nicușor Dan, sugerând că rezultatul ar fi fost diferit. Potrivit gazetarului, contextul unui război total – cu atacuri masive de rachete și drone – necesită un tip de leadership diferit, capabil să transmită rapid mesaje ferme și să mobilizeze sprijin internațional pentru apărare. „Dacă președintele Ucrainei era Nicușor Dan și nu Volodimir Zelenski, s-ar fi ales praful într-un timp record de Ucraina”, a spus Cristian Tudor Popescu, referindu-se la reacția rapidă a liderului ucrainean în primele zile ale războiului, când a cerut sprijin militar și livrări de armament din partea partenerilor occidentali. În concluzie, jurnalistul consideră că Nicușor Dan poate conduce România în condițiile actuale , însă nu ar avea profilul unui lider de război precum cel demonstrat de președintele ucrainean în timpul conflictului. [...]
