Știri
Știri din categoria Politică
Republicanii din Congres lasă să treacă termenul-limită din legea puterilor de război fără să forțeze un vot privind Iranul, deși unii dintre ei au invocat explicit data de 1 mai ca moment în care Legislativul ar trebui să intervină, potrivit NPR. Miza imediată este una de reglementare: dacă și cum mai poate Congresul să-și exercite controlul asupra folosirii forței militare, într-un context în care administrația Trump susține că „ceasul” legal nu mai curge din cauza armistițiului.
Legea War Powers Resolution (1973) prevede că, în lipsa unei declarații de război sau a unei autorizări explicite, președintele trebuie să oprească acțiunile militare în 60 de zile de la notificarea Congresului (sau în 90 de zile dacă cere o prelungire). Termenul de 60 de zile expiră vineri, 1 mai, însă Congresul nu a inițiat demersuri pentru a impune respectarea cerinței, iar senatorii au plecat în pauză de o săptămână după ce Senatul a respins pentru a șasea oară o încercare a democraților de a opri războiul.
Liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a spus că nu intenționează să programeze un vot pentru autorizarea folosirii forței în Iran sau pentru o altă poziționare formală a Senatului. El a indicat că, „în acest moment”, nu vede sprijin suficient în interiorul conferinței republicane pentru un astfel de pas.
Reticența de a-l contrazice pe Donald Trump vine, potrivit materialului, într-un moment politic dificil pentru republicani, pe fondul frustrării publice legate de conflict și de efectul acestuia asupra prețurilor la benzină. Chiar și așa, majoritatea parlamentarilor republicani fie susțin conducerea lui Trump în timp de război, fie spun că sunt dispuși să-i acorde mai mult timp în condițiile unui armistițiu „fragil”.
Câțiva senatori republicani semnalează că vor, în cele din urmă, un vot sau o strategie mai bine definită:
În paralel, senatorul Kevin Cramer (Dakota de Nord) a afirmat că ar vota pentru o autorizare dacă Trump ar cere-o, dar a pus sub semnul întrebării chiar constituționalitatea War Powers Resolution.
Administrația Trump nu a arătat interes să ceară aprobarea Congresului și susține că termenele din War Powers Resolution nu se aplică, deoarece războiul s-ar fi încheiat „efectiv” odată cu armistițiul început la începutul lui aprilie.
Secretarul apărării, Pete Hegseth, a declarat la o audiere că, în condițiile armistițiului, „înțelegerea” administrației este că termenul de 60 de zile „se pune pe pauză sau se oprește”. Un oficial de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, a spus că, în sensul legii, „ostilitățile” începute sâmbătă, 28 februarie, „s-au încheiat”, adăugând că SUA și Iranul nu au mai făcut schimb de focuri de la armistițiul de două săptămâni început pe 7 aprilie.
Democrații contestă această interpretare. Senatorul Tim Kaine a spus că nu crede că textul legii ar susține ideea că 1 mai nu ar fi termenul real, iar senatorul Adam Schiff a argumentat că oprirea bombardamentelor, în timp ce alte capabilități militare rămân active, nu ar trebui să „oprească ceasul”.
Materialul notează că disputa are loc în timp ce Iranul menține controlul asupra Strâmtorii Hormuz, iar Marina SUA menține o blocadă pentru a împiedica petrolierele iraniene să iasă pe mare.
Pe termen scurt, termenul de 1 mai trece fără o acțiune a majorității republicane pentru a forța o autorizare sau pentru a impune oprirea operațiunilor, ceea ce lasă administrației spațiu să-și susțină interpretarea privind armistițiul. Următorul punct de inflexiune indicat în material este revenirea Senatului din pauza de o săptămână, când Murkowski spune că ar putea depune o propunere de autorizare limitată dacă nu apare un „plan credibil” din partea administrației.
Recomandate
O scrisoare strict confidențială arată că regimul iranian s-a divizat pe negocierile nucleare cu SUA , potrivit Bild . Documentul, adresat lui Mojtaba Khamenei, ar indica faptul că o parte a conducerii consideră actuala linie „nesustenabilă” și cere deschiderea de discuții cu Washingtonul pe tema programului atomic. Miza este una de reglementare și politică externă: dacă Iranul acceptă sau nu să includă programul nuclear pe agenda negocierilor cu SUA. În material se arată că „hardlinerii” tratează chiar și simpla discuție despre dosarul nuclear drept o depășire a unei „linii roșii”, despre care se afirmă că ar fi fost stabilită intern de Khamenei: subiectul nu ar trebui negociat cu Washingtonul. Cine susține negocierile și cine se opune Scrisoarea ar fi fost semnată de unii dintre cei mai importanți oficiali, în timp ce alții ar fi refuzat să o sprijine. Printre susținătorii menționați se numără: președintele Masoud Pezeshkian ; președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf . De cealaltă parte, opoziția față de demers este asociată cu figuri din zona dură a regimului. Bild notează că diplomatul Ali Bagheri Kani ar fi fost printre cei care ar fi contribuit la răspândirea scrisorii, deși aceasta era „strict confidențială”. Efectul scurgerii: presiune pe echipa de negociere și mesaj public de „unitate” În paralel, disputa ar fi escaladat în jurul negocierilor aflate în derulare, iar „hardlinerii” ar acuza echipa de negociere că ar fi încălcat deliberat linia conducerii. Vicepreședintele Comisiei pentru Securitate Națională, Mahmoud Nabavian, este citat cu formularea „eroare strategică”. În exterior, liderii iranieni ar încerca să mascheze conflictul prin mesaje de unitate, cu declarații aproape identice. Ghalibaf este citat spunând: „În Iran nu există hardlineri sau moderați. Suntem cu toții iranieni și revoluționari.” În aceeași logică, și președintele Pezeshkian ar fi insistat public pe ideea de unitate. Totuși, scurgerea scrisorii subminează această linie, pentru că indică un conflict de fond, cu implicații directe asupra direcției negocierilor nucleare cu SUA. [...]
Premierul Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării credibilitatea scenariului unui guvern PSD-AUR, pe fondul moțiunii de cenzură de săptămâna viitoare , arătând că pozițiile recente ale liderului PSD, Sorin Grindeanu , sunt contrazise de fapte, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută vineri, la Suceava, după ce Bolojan a fost întrebat dacă vede posibil un executiv PSD-AUR cu Grindeanu prim-ministru, în condițiile în care președintele PSD s-a declarat dispus să preia funcția după moțiunea de cenzură anunțată pentru săptămâna viitoare. Miza: stabilitatea politică înaintea moțiunii Bolojan a indicat o schimbare de poziție la vârful PSD în raport cu AUR, folosind-o ca argument pentru a nu da greutate declarațiilor privind o eventuală formulă de guvernare. „Dacă m-aş lua după declaraţiile domnului Grindeanu, aş constata că prin martie, când a fost la Bruxelles, a făcut o declaraţie că nu va exista nicio colaborare cu AUR, iar peste o lună constatăm că au semnat o moţiune de comun acord.” În aceeași intervenție, premierul a spus că nu s-ar baza pe „declarații de genul acesta”, invocând ce s-a întâmplat până acum și adăugând că „e greu cu consecvența”. Ce urmează Bolojan a indicat că următoarea perioadă va fi relevantă pentru a vedea cum se concretizează aceste poziționări politice, în contextul moțiunii de cenzură programate pentru săptămâna viitoare. [...]
Disputa despre vânzarea de pachete minoritare la companii de stat se mută pe terenul conflictului de interese și al credibilității politice , după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a publicat o listă de dețineri de acțiuni atribuite liderului senatorilor AUR, Petrișor Peiu , chiar la societăți unde acesta critică listarea și tranzacțiile cu acțiuni, potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu ironizează diferența dintre poziția publică a senatorului AUR și postura sa de investitor, întrebând retoric cum se împacă „luptătorul împotriva listării companiilor de stat” cu „investitorul” care deține acțiuni la astfel de companii. Ce dețineri a indicat vicepremierul Conform listei prezentate de Oana Gheorghiu, Petrișor Peiu ar deține acțiuni la următoarele companii, cu valorile menționate în lei: Hidroelectrica SA: 666.926 lei Transgaz SA: 420.640 lei Transelectrica SA: 61.535 lei Nuclearelectrica SA: 583.144 lei Romgaz SA: 1.210.881 lei Oil Terminal SA: 26.141 lei Electrica SA: 94.720 lei Conpet SA: 48.880 lei SN Petrom SA: 1.214.939 lei Miza: mecanismul de vânzare și acuzațiile AUR Contextul este o dispută politică legată de intenția Guvernului de a vinde pachete de acțiuni, Peiu acuzându-i recent pe premierul Ilie Bolojan și pe vicepremierul Oana Gheorghiu că ar urmări vânzarea unor pachete „de până la 10 miliarde de lei” „hoțește”, prin excluderea Bursei de Valori și prin alocarea către fonduri alese de guvernanți, la un preț stabilit de aceștia. Senatorul AUR a dat ca exemple Hidroelectrica și Romgaz și a susținut că, printr-un astfel de procedeu, statul ar avea „o gaură de aproximativ 1 miliard de lei”. „ Plasare accelerată privată” (ABB) , în centrul disputei Peiu afirmă că vânzarea ar urma să fie făcută printr-un mecanism numit „plasare accelerată privată”, descris în documente cu abrevierea ABB („accelerated book building”) – o procedură de vânzare rapidă către investitori, folosită de regulă pentru a strânge capital într-un interval scurt, fără o ofertă publică clasică. În acest cadru, intervenția vicepremierului mută discuția de la tehnica tranzacției la legitimitatea criticilor formulate de unul dintre principalii contestatari ai listărilor și vânzărilor de pachete minoritare la companii cu capital de stat. [...]
Moțiunea de cenzură capătă și o miză de reglementare privind listarea companiilor de stat , după ce PSD, AUR și PACE au anunțat că vor vota „pentru” demiterea Guvernului Bolojan , pe fondul unei dispute legate de un raport despre posibilitatea listării unor participații la societăți controlate de stat, potrivit Economica . Vicepremierul Oana Gheorghiu le-a trimis fiecărui deputat și senator o scrisoare în care cere „înțelepciune și curaj” la votul de marți pe moțiunea de cenzură și a atașat „raportul exploratoriu” privind posibilitatea listării unor companii de stat, document prezentat în ședința de Guvern din 16 aprilie și publicat pe site-ul Guvernului. Opoziția leagă votul de temeri privind „înstrăinarea” activelor strategice Din PSD, Ștefan Ovidiu Popa susține că parlamentarii social-democrați vor vota „fără ezitare” moțiunea de cenzură și afirmă că, deși Guvernul ar nega intenția de a înstrăina active, „documentele asumate” ar indica contrariul. El invocă o „listare accelerată” a unor participații din companii strategice precum Hidroelectrica, Romgaz, Salrom sau Nuclearelectrica și reclamă lipsa de transparență. PACE – Întâi România, prin liderul de grup Adrian Peiu, spune că mesajul vicepremierului este „un motiv în plus” pentru a vota „la vedere” moțiunea PSD–AUR–PACE. Peiu acuză Guvernul că ar fi condus prin ordonanțe de urgență și asumări de răspundere care ar fi ocolit Parlamentul și întreabă dacă a existat vreo consultare cu opoziția pe tema planului de „înstrăinare” a celor mai profitabile companii ale statului. AUR, prin deputatul Valeriu Munteanu, afirmă că va vota pentru moțiune și anunță că juriștii partidului ar urma să sesizeze Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), pentru a verifica dacă a existat o prelucrare legală a datelor, în contextul în care mesajul ar fi fost trimis pe adrese private de e-mail ale parlamentarilor. Munteanu spune că nu se știe cum au ajuns aceste adrese „de la Parlament la Guvern”. Poziția vicepremierului: „narativ fals” despre „vânzarea țării” În mesajul către parlamentari, Oana Gheorghiu afirmă că a transmis raportul în forma originală pentru ca votul să se bazeze pe „informații corecte”, nu pe „versiunea lor denaturată”. Vicepremierul susține că moțiunea de cenzură ar porni de la un „narativ fals” – că Guvernul ar vrea să „vândă țara” – pe care îl descrie drept o manipulare menită să creeze isterie. Votul pe moțiunea de cenzură este programat pentru marți, iar, din reacțiile citate, PSD, AUR și PACE își mențin public intenția de a vota pentru demiterea Guvernului. [...]
Ilie Bolojan avertizează că moțiunea PSD–AUR poate lovi în încrederea investitorilor , cerând social-democraților să spună „cine e premierul” și ce soluții au, potrivit Euronews . Mesajul vine în contextul moțiunii de cenzură depuse de PSD împreună cu AUR și pune accent pe costul economic al instabilității politice. Într-o intervenție la podcastul „The News Man”, realizat de jurnalistul Radu Andrei Tudor, premierul a criticat faptul că inițiatorii moțiunii nu ar prezenta o alternativă de guvernare și a acuzat PSD că încearcă să destabilizeze o guvernare din care a făcut parte, fără să ofere un plan concret. „Măcar să aibă demnitatea să spună cine este premierul acestei coaliții și care le sunt soluțiile.” Miza economică invocată: încrederea investitorilor Bolojan a legat explicit demersul politic de riscuri pentru economie, susținând că instabilitatea generată de moțiune poate afecta încrederea investitorilor și „direcția de modernizare a României”, în actualul context politic și economic. Ce spune despre relația cu PSD și scenariile pentru PNL Premierul a exclus o colaborare viitoare cu PSD, invocând lipsa de încredere și un comportament „arogant” al social-democraților în actuala coaliție. Totodată, a transmis că liberalii nu vor accepta formule de guvernare în care premierul ar fi „o marionetă” și că PNL ia în calcul inclusiv varianta trecerii în opoziție. În material sunt menționate și alte reacții, inclusiv un punct de vedere prezentat într-un articol separat despre un consilier al lui Ilie Bolojan și o declarație a lui Victor Ponta, fost premier , într-un alt material Euronews. [...]
Tensiunile din coaliție riscă să prelungească blocajul guvernamental , după ce premierul Ilie Bolojan a respins public apelul PSD către liberali de a-i retrage sprijinul, calificându-l drept „lipsă de politețe și de respect”, relatează News . Disputa are loc în contextul în care PSD leagă susținerea lui Bolojan de funcționarea guvernului și de capacitatea de a scoate economia din recesiune. Bolojan a făcut declarațiile vineri, la Suceava, într-o conferință de presă, fiind întrebat despre apelul PSD către PNL de a nu-l mai sprijini. El a susținut că, „în toată această perioadă”, PNL nu a cerut partenerilor din coaliție „să facă anumite lucruri”, „să schimbe anumite persoane” sau „să adopte anumite politici”. Miza politică: stabilitatea guvernării și mesajul către mediul economic În același context, premierul a legat scăderea electorală a PNL de erori interne și de „comportamentele tolerate” în anii trecuți, afirmând că nu cetățenii „i-au părăsit” pe liberali, ci PNL „i-a părăsit” pe cetățeni, iar partidul nu ar trebui să repete acele greșeli. Pe fondul acestei confruntări, PSD a transmis anterior că menținerea sprijinului pentru Bolojan „până în pânzele albe”, în fruntea unui „guvern nefuncțional”, ar însemna „a distruge orice șansă de scoatere a economiei din recesiune”, cu „efect dramatic asupra vieții românilor”, potrivit aceleiași surse. Reacția din PNL și scenariile avansate Cu o zi înainte, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a catalogat drept „jignitor” apelul PSD și a afirmat că actuala criză politică este „provocată” de social-democrați. „Cum poate presupune PSD că partidul își va trăda propriul președinte ales? Ei au dat drumul la această criză, și-au asumat-o (...)” Ciucu a exclus, totodată, o nouă colaborare cu PSD și a spus că PNL ar avea „doar două opțiuni”: guvern minoritar sau opoziție. PSD a mai afirmat că, în ultimele zile, „câteva voci importante din PNL”, inclusiv din teritoriu, ar vorbi despre necesitatea unui dialog politic „post-Bolojan” între partidele din alianța de guvernare și i-a încurajat pe liberalii care împărtășesc această poziție să se exprime. [...]
