Știri
Știri din categoria Politică
Rusia își poate intensifica eforturile de influență în România, pe fondul pierderii unui aliat important la Budapesta, iar vulnerabilitatea internă – în special guvernarea slabă și alimentarea curentelor populiste – face ca Bucureștiul să fie „una dintre prăzile cele mai facile” pentru Vladimir Putin, potrivit unei analize publicate de Adevărul.
În acest context, istoricul Cosmin Popa, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, susține că influența rusească în Europa nu funcționează „aritmetic”, ci „algebric”: pierderea Ungariei ca punct de sprijin nu înseamnă retragere, ci reorientare și intensificare a eforturilor de „captare a bunăvoinței” unei părți din electoratul european, inclusiv din România.
Cosmin Popa afirmă că Rusia nu și-a redus demersurile de influențare a politicii românești nici măcar în perioada în care avea un regim prietenos la Budapesta. În opinia sa, la București persistă o „precauție exagerată” a politicienilor de a nu leza sensibilitățile electoratului populist, iar până acum nu vede „nicio schimbare” care să indice că eforturile rusești nu au succes.
Într-un pasaj central al interviului, Popa leagă direct ascensiunea populismului de performanța guvernării:
„Tendințele populiste sunt alimentate de proasta guvernare sau de insuficient de competenta guvernare a partidelor democratice aflate la putere.”
De aici rezultă, în logica sa, vulnerabilitatea României: nu doar expunerea la propagandă sau operațiuni de influență, ci un teren intern fertilizat de nemulțumiri și neîncredere.
Popa consideră că pierderea influenței ruse în Ungaria este un „șoc major” pentru Putin, deoarece Budapesta a funcționat ca aliat în interiorul UE: o sursă de blocare a unor mecanisme europene, de informații și de inițiative menite să slăbească regimul de sancțiuni împotriva Rusiei.
Totuși, el avertizează că plecarea lui Viktor Orbán de la putere (pe care o consideră probabilă) nu înseamnă dispariția „orbanismului” și a mesajelor care au mobilizat electoratul în ultimii ani. În această cheie, schimbarea de la Budapesta nu aduce automat „liniște” la București, pentru că presiunea geopolitică și competiția pentru influență rămân active.
În plan bilateral, Popa nu anticipează o schimbare de fond a poziției Ungariei față de maghiarii din România, dar spune că aceasta ar putea deveni „mai contondentă”, adică mai precisă și mai fermă în privința modului de organizare a minorităților naționale.
El argumentează că, tradițional, minoritatea maghiară din România a fost folosită de politicienii de la Budapesta ca direcție de „decontare a presiunilor interne”, iar discuțiile despre autonomie și drepturi ar urma să continue, cu o posibilă creștere a presiunii asupra Bucureștiului.
Popa plasează această dinamică într-un tablou mai larg: Rusia ar urmări să testeze limitele solidarității NATO, în timp ce Europa a intrat pe o direcție de reînarmare și creștere a autonomiei operaționale. În acest cadru, România rămâne expusă nu doar prin poziția geografică, ci mai ales prin fragilități interne care pot fi exploatate politic.
Recomandate
Peter Magyar , câștigătorul alegerilor din Ungaria, spune că va suspenda transmisiunile televiziunilor și radiourilor publice până la schimbarea cadrului legal și instituțional al presei , o măsură cu impact direct asupra funcționării mass-media de stat și asupra arhitecturii de reglementare din domeniu, relatează HotNews , citând Reuters. Magyar a declarat la postul public de radio Kossuth că „fiecare ungur merită o mass-media de serviciu public care să difuzeze adevărul”. Postul este cunoscut și prin faptul că premierul în exercițiu Viktor Orban a fost invitat săptămânal în ultimii 16 ani, în timp ce politicienii din opoziție au fost invitați rar. Ce vrea să schimbe: lege nouă și o autoritate nouă în media Liderul partidului Tisza (Respect și Libertate) a spus că viitorul său guvern va avea nevoie de timp pentru: adoptarea unei noi legi a mass-media; înființarea unei noi autorități în domeniul mass-media; crearea „condițiilor profesionale” pentru ca media de stat să își îndeplinească rolul. În paralel, Magyar a indicat că va „asigura libertatea jurnaliștilor” după preluarea puterii. Context politic: schimbare de putere după 16 ani Partidul TISZA a obținut o „victorie zdrobitoare” la alegerile de duminică, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, potrivit materialului citat. Înfrângerea lui Orban îi oferă lui Magyar o majoritate puternică în parlamentul Ungariei, format din 199 de locuri, ceea ce, conform aceleiași surse, deschide calea pentru reforme pe care criticii din Uniunea Europeană le leagă de respectarea normelor democratice. Criticii au susținut că presa de stat a funcționat ca portavoce a guvernului sub Orban și l-au acuzat că a subminat jurnalismul independent, pe fondul preluării unor canale private de către aliați ai partidului Fidesz — acuzații pe care Orban le-a negat. Ce urmează Din declarațiile lui Magyar reiese că suspendarea transmisiunilor ar fi o măsură temporară, până la adoptarea noii legislații și reorganizarea instituțională a domeniului. Materialul nu precizează un calendar sau detalii despre modul concret în care ar urma să fie aplicată suspendarea. [...]
Péter Magyar își repoziționează Ungaria pe canale bilaterale, cu accent pe energie și comerț , după ce a discutat telefonic cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan , și a convenit continuarea cooperării între cele două țări în domenii cu miză economică și de securitate, potrivit G4Media . Magyar a spus că Erdoğan l-a felicitat pentru victoria electorală și că cei doi au agreat să continue cooperarea „în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii”. Totodată, liderul ungar afirmă că a primit o invitație la Ankara și că, la rândul lui, l-a invitat pe Erdoğan la Budapesta cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a Revoluției din 1956. „Astăzi am avut o discuție telefonică cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Domnul președinte m-a felicitat pentru victoria electorală și a transmis urări de bine Ungariei și poporului maghiar. Am convenit să continuăm cooperarea dintre țările noastre în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii. Domnul președinte m-a invitat la Ankara, iar eu l-am invitat la Budapesta cu ocazia celei de-a șaptezecea aniversări a Revoluției din 1956.” De ce contează: semnal de continuitate pe dosare economice și energetice Dincolo de componenta politică, mesajul lui Magyar indică o intenție de a păstra funcționale canalele bilaterale cu un actor regional relevant, într-un moment în care energia și securitatea au impact direct asupra economiei. În relatarea sa, cooperarea vizată include explicit energia și comerțul, două zone care pot influența investițiile, fluxurile comerciale și stabilitatea aprovizionării. Context: relația Orbán–Erdoğan și simbolistica „cadoului” Articolul amintește că premierul ungar Viktor Orbán a avut o relație apropiată cu Erdoğan, iar la vizita acestuia la Budapesta din 2023 i-a oferit în dar un cal, justificând gestul prin formula „un cadou de la o națiune ecvestră pentru o națiune ecvestră”. Publicația notează că presa a considerat cadoul neinspirat, în contextul unui incident din 2003, când Erdoğan ar fi căzut de pe un cal. La aceeași întâlnire, Erdoğan i-a oferit lui Orbán o mașină electrică. Alte contacte externe anunțate de Magyar Magyar a mai afirmat că își continuă discuțiile cu lideri din regiune și din Europa, menționând: Andrej Babiš, prim-ministrul Republicii Cehe, care l-ar fi invitat la Praga; Robert Golob, prim-ministrul Sloveniei, pentru o întâlnire bilaterală la Budapesta; Markus Söder, prim-ministrul Bavariei, cu care spune că a convenit consolidarea relațiilor economice și culturale bilaterale. Pe plan intern, liderul TISZA a mai spus că plănuiește o întâlnire cu mass-media „publică” și că urmează să se întâlnească și cu președintele Ungariei, Tamás Sulyok, căruia îi sugerase anterior să demisioneze. Sulyok a respins ideea demisiei și a transmis că va convoca noul Parlament și va face propunerea pentru funcția de prim-ministru, conform prevederilor legale. [...]
Donald Trump încearcă să păstreze deschis canalul politic cu Budapesta după schimbarea de putere din Ungaria , apărându-l public pe Viktor Orbán și semnalând, indirect, că relația cu SUA nu ar trebui să depindă exclusiv de rezultatul alegerilor, potrivit Adevărul . Într-un interviu de peste șase minute acordat publicației italiene Corriere della Sera , Trump l-a numit pe Orbán „un prieten” și „un bărbat bun” și a lăudat politicile acestuia în domeniul imigrației. „Viktor Orban a fost un prieten de-al meu. Nu erau alegerile mele, dar el a fost prietenul meu, un bărbat bun. A făcut o treabă bună în ceea ce privește imigrația. Nu a lăsat oamenii să intre și să-i distrugă țara, cum a făcut Italia.” Mesajul Washingtonului: continuitate în relația bilaterală, indiferent de guvern Pe linia unei abordări pragmatice, vicepreședintele SUA, JD Vance , a declarat că este „întristat” de înfrângerea lui Orbán, dar a dat asigurări că Washingtonul va colabora cu noul guvern de la Budapesta, într-o intervenție la Fox News, conform articolului. „Mă întristează faptul că a pierdut, dar sunt sigur că vom colabora foarte bine cu viitorul prim-ministru maghiar.” Vance a mai spus că administrația americană era conștientă de posibilitatea unei schimbări politice în Ungaria. „Știam foarte bine că existau șanse mari ca Viktor să piardă aceste alegeri.” Context: finalul unei perioade lungi de guvernare Viktor Orbán a pierdut puterea în Ungaria după 16 ani de guvernare neîntreruptă, notează Adevărul. În acest context, declarațiile lui Trump și ale vicepreședintelui SUA conturează o poziționare care separă relația bilaterală de persoana liderului învins, dar păstrează, în același timp, o evaluare favorabilă a politicilor acestuia pe tema imigrației. [...]
Traian Băsescu spune că deblocarea fondurilor UE ar putea împinge viitorul guvern de la Budapesta spre o linie mai compatibilă cu Bruxelles-ul , deși Peter Magyar ar păstra „aproape tot” din politica lui Viktor Orban , potrivit HotNews . Fostul președinte leagă diferența majoră dintre cei doi de raportarea la Uniunea Europeană și de interesul Ungariei pentru fondurile europene blocate. Într-o intervenție la B1 TV , Băsescu a afirmat că Peter Magyar „păstrează aproape tot din politica lui Viktor Orban, mai puțin apropierea de Uniunea Europeană”. În opinia sa, chiar dacă Magyar ar urmări „autonomie” în relația cu Bruxelles-ul, ar avea un stimulent pragmatic să își „armonizeze poziția” cu cea a UE. Miza: fonduri europene blocate și condiționarea politică Băsescu a invocat explicit suma de „circa 17 miliarde de euro” (aprox. 85 miliarde lei) despre care spune că „se cuveneau Ungariei și sunt blocați”, argumentând că presiunea de a recupera acești bani ar putea tempera poziționările anti-UE. „E vorba de circa 17 miliarde de euro, care se cuveneau Ungariei și sunt blocați, deci măcar de dragul celor 17 miliarde își va armoniza poziția cu poziția Uniunii Europene (...)” În același timp, fostul președinte l-a caracterizat pe Magyar drept „separatist”, susținând că acesta ar urmări independență și autonomie, dar ar dori în continuare acces la finanțare europeană. Continuități pe Ucraina și extinderea UE Băsescu a mai spus că „liniile lui Orban” se regăsesc în pozițiile lui Magyar, indicând două teme unde vede continuitate: opoziția față de trimiterea de armament în Ucraina; opoziția față de o aderare mai rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană. UDMR și relația cu guvernul maghiar: „lucruri care n-au fost curate” Întrebat despre viitorul conducerii UDMR după alegerile din Ungaria, în contextul în care Uniunea l-a susținut pe Viktor Orban și Fidesz, Băsescu a minimalizat importanța subiectului, dar a ridicat semne de întrebare privind finanțările venite de la Budapesta. „Banii veniți de la guvernul maghiar va trebui să aibă grijă Kelemen Hunor dacă îi cere cineva înapoi sau nu (...) sunt multe lucruri care n-au fost curate în relația Viktor Orban cu UDMR (...) și probabil că acum vor ieși la lumină” Relația cu China, văzută ca non-problemă Pe tema relației Ungariei cu China, Băsescu a spus că aceasta „nu deranjează pe nimeni”, argumentând că toate marile state au relații cu Beijingul și invocând inclusiv rolul Chinei în Consiliul de Securitate al ONU și utilitatea parteneriatului comercial. [...]
Președintele PSD, Sorin Grindeanu , pune deteriorarea indicatorilor economici în centrul deciziei iminente privind rămânerea la guvernare , susținând că România are nevoie „urgent” de o „resetare” a direcției actuale, potrivit Digi24 . Declarația vine cu câteva zile înainte ca PSD să decidă dacă iese sau nu din Executiv. Grindeanu afirmă că „trei vești proaste pentru economie” arată „clar și concret” necesitatea schimbării, indicând creșterea inflației, scăderea consumului și revizuirea în jos a prognozei de creștere economică. Ce indicatori invocă liderul PSD În mesajul public, Grindeanu enumeră trei elemente pe care le leagă direct de „direcția greșită” a țării: inflația din martie, pe care o indică la 10% ; consumul, despre care spune că „s-a prăbușit total” în februarie, pentru a șaptea lună consecutiv ; prognoza Fondului Monetar Internațional , despre care afirmă că a fost redusă la 0,7% creștere economică. Miza politică: decizia PSD privind guvernarea Potrivit informațiilor prezentate, poziționarea lui Grindeanu este formulată în contextul în care PSD urmează să decidă în zilele următoare dacă rămâne în coaliția de guvernare sau se retrage. În acest cadru, liderul social-democrat susține că datele economice invocate nu ar reprezenta „propagandă politică”, ci o „radiografie-șoc” a evoluțiilor recente. Tot el afirmă că „a continua să iei măsuri împotriva propriului popor este o greșeală” și că situația „trebuie reparată rapid”, fără ca materialul să detalieze ce măsuri concrete ar avea în vedere. [...]
AUR rămâne pe primul loc, dar scăderea la 37% schimbă raportul de forțe înaintea alegerilor , într-un moment în care PSD și PNL urcă ușor, potrivit unui sondaj INSCOP citat de Euronews . Datele arată că AUR pierde pentru prima dată din votanți după alegerile prezidențiale din mai 2025 . Scorul de 37% este cel mai scăzut nivel din seria măsurătorilor INSCOP realizate după acel moment, când partidul a avut constant valori între 38% și peste 40%. Participarea la vot: aproape 65% spun că merg sigur Sondajul indică o intenție de participare ridicată, dar cu un segment important de indeciși: 64,9% spun că sigur vor merge la vot 14,8% se situează în zona de incertitudine (scoruri 5–9) 2,1% spun că sunt puțin probabil să participe 15,8% afirmă că sigur nu vor merge la urne 2,6% nu știu sau nu au răspuns Intenția de vot: AUR scade, PSD și PNL urcă ușor În rândul respondenților care au indicat un partid, clasamentul este: AUR – 37% PSD – 20,1% PNL – 15,5% USR – 12,7% UDMR – 4,3% În rândul votanților mobilizați, procentele sunt: AUR – 38,8% PNL – 16,9% PSD – 16,6% USR – 14,4% UDMR – 3% Publicația notează și creșteri ușoare pentru PSD, PNL și USR față de măsurarea anterioară, însă subliniază o limitare importantă: evoluțiile indică o corelație între procente, nu o migrație demonstrată a votanților. Sondajul nu arată direct dacă electoratul AUR s-a orientat către alte formațiuni sau dacă o parte dintre votanți au devenit indeciși. Partidele mici și independenții În zona formațiunilor mai mici, sondajul consemnează: Partidul Oamenilor Tineri – 3,6% (4,5% la votanți mobilizați) SOS România – 2,8% (1,4%) SENS – 2,4% (2,2%) Independenți – 1% (1,3%) Altul – 0,7% (1%) Sondajul a fost realizat în perioada 1–7 aprilie 2026, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.100 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
