Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump încearcă să păstreze deschis canalul politic cu Budapesta după schimbarea de putere din Ungaria, apărându-l public pe Viktor Orbán și semnalând, indirect, că relația cu SUA nu ar trebui să depindă exclusiv de rezultatul alegerilor, potrivit Adevărul.
Într-un interviu de peste șase minute acordat publicației italiene Corriere della Sera, Trump l-a numit pe Orbán „un prieten” și „un bărbat bun” și a lăudat politicile acestuia în domeniul imigrației.
„Viktor Orban a fost un prieten de-al meu. Nu erau alegerile mele, dar el a fost prietenul meu, un bărbat bun. A făcut o treabă bună în ceea ce privește imigrația. Nu a lăsat oamenii să intre și să-i distrugă țara, cum a făcut Italia.”
Pe linia unei abordări pragmatice, vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că este „întristat” de înfrângerea lui Orbán, dar a dat asigurări că Washingtonul va colabora cu noul guvern de la Budapesta, într-o intervenție la Fox News, conform articolului.
„Mă întristează faptul că a pierdut, dar sunt sigur că vom colabora foarte bine cu viitorul prim-ministru maghiar.”
Vance a mai spus că administrația americană era conștientă de posibilitatea unei schimbări politice în Ungaria.
„Știam foarte bine că existau șanse mari ca Viktor să piardă aceste alegeri.”
Viktor Orbán a pierdut puterea în Ungaria după 16 ani de guvernare neîntreruptă, notează Adevărul. În acest context, declarațiile lui Trump și ale vicepreședintelui SUA conturează o poziționare care separă relația bilaterală de persoana liderului învins, dar păstrează, în același timp, o evaluare favorabilă a politicilor acestuia pe tema imigrației.
Recomandate
Noul premier ungar Péter Magyar anunță continuitate pe migrație, energie și Ucraina , o combinație care poate menține tensiunile Budapestei cu Bruxelles-ul și incertitudinea pentru investitori, potrivit Bild . După victoria electorală cu care l-a înlăturat de la putere pe Viktor Orbán (aflat la guvernare din 2010 cu majoritate de două treimi, conform publicației), Magyar a declarat într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, după o vizită la Berlin, că nu va schimba trei direcții majore: politica dură privind migrația ilegală, dependența de energia rusească pe termen scurt și refuzul de a trimite arme Ucrainei. Migrație: linie dură și dispută cu UE pe sancțiuni Magyar spune că guvernul său va urma „o politică foarte strictă și consecventă” privind migrația ilegală și susține că Orbán „a avut dreptate” în 2015, la începutul crizei migrației. El afirmă că Ungaria nu va primi în continuare migranți ilegali și că va ajuta la protejarea frontierelor externe ale UE, inclusiv în Grecia, Malta și Italia. În același context, Magyar califică drept „nedreaptă și disproporționată” sancțiunea de 1 milion de euro pe zi aplicată Ungariei pentru încălcarea dreptului european în materie de azil. Potrivit articolului, el vrea renegocierea, dar precizează că hotărârea nu mai poate fi contestată. Energie: importurile din Rusia rămân „deocamdată”, cu promisiunea diversificării Pe energie, Magyar afirmă că Ungaria nu poate opri „de pe o zi pe alta” importurile din Rusia. El invocă faptul că „trei milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei” și că Ungaria este un stat fără ieșire la mare, ceea ce îi limitează opțiunile logistice. Totuși, spune că guvernul său vrea să „diversifice” sursele de energie ale țării. Pentru mediul economic, mesajul combină menținerea unei dependențe sensibile geopolitic cu o tranziție fără calendar public, cel puțin în informațiile prezentate de sursă. Ucraina: fără arme, dar cu delimitare de agresor Magyar se declară „clar” în privința identificării agresorului și a apărătorului în războiul din Ucraina, însă i-a transmis cancelarului german Friedrich Merz că Ungaria nu va trimite nici soldați, nici arme în Ucraina. Argumentul său, redat de publicație, este că „garanțiile de securitate” nu vin din arme, ci „de la comunitatea internațională”, iar rolul decisiv revine „marilor puteri”. De ce contează Mesajele lui Magyar indică o schimbare de stil față de Orbán (pe fondul criticilor din campanie privind corupția și relația cu Rusia, potrivit articolului), dar o continuitate pe politici cu impact direct asupra relației Ungariei cu UE: migrație, stat de drept/asistență juridică în azil și poziționarea în dosarele energetice și de securitate. În lipsa unor detalii suplimentare despre calendar și măsuri, rămâne de văzut dacă „diversificarea” energetică și renegocierea sancțiunilor cu UE vor produce schimbări concrete în perioada imediat următoare. [...]
Camera Reprezentanților a votat să limiteze puterile de război ale lui Trump în Iran , într-o mișcare cu miză de reglementare care readuce în prim-plan controlul Congresului asupra angajării militare și pune presiune pe Casa Albă să obțină autorizare legislativă, potrivit CNN . Rezoluția a trecut miercuri cu 215 la 208, după ce patru republicani — Thomas Massie, Brian Fitzpatrick, Tom Barrett și Warren Davidson — au votat alături de democrați. Măsura mai are nevoie de aprobarea Senatului, însă, fiind o „rezoluție concurentă”, nu ar ajunge la președinte pentru semnare; potrivit site-ului Senatului, astfel de rezoluții nu au forță de lege. Un consilier democrat din Cameră implicat în demers a spus totuși pentru CNN că echipa sa consideră rezoluția „obligatorie”, urmând ca disputa să fie tranșată juridic. De ce contează: disputa despre War Powers Act și pragul de 60 de zile Votul vine pe fondul unei controverse legate de War Powers Act (legea care limitează durata operațiunilor militare fără aprobarea Congresului). Inspectorii generali de la Pentagon, Departamentul de Stat și USAID au anunțat o evaluare comună a războiului SUA cu Iranul, precizând într-un comunicat că au mandat legal să investigheze operațiuni militare externe care depășesc 60 de zile. Semnalul este relevant deoarece sugerează că „organismele de control” consideră că, din punct de vedere legal, conflictul a depășit 60 de zile de la debutul său, pe 28 februarie. În acest cadru, War Powers Act interzice menținerea trupelor americane în ostilități active mai mult de 60 de zile fără aprobarea Congresului. Administrația nu a cerut o astfel de aprobare pentru „ Operation Epic Fury ”, numele campaniei militare americane împotriva Iranului. Presiune politică și argumentul costurilor Președintele Camerei, Mike Johnson, a avertizat că rezoluția ar putea slăbi negocierile, susținând că ar reduce „capacitatea de a negocia” a administrației și ar afecta „pârghiile” SUA. Johnson a mai spus că „Operation Epic Fury” s-a încheiat și că obiectivele SUA au fost „bine definite” și „atinse”, deși unii congresmeni, inclusiv republicani, au cerut informații suplimentare de la administrație. De cealaltă parte, unii republicani care au trecut linia partidului au invocat explicit presiunea din teritoriu, inclusiv scumpiri asociate războiului. Tom Barrett a vorbit despre frustrarea alegătorilor, iar Thomas Massie a legat votul de costurile resimțite de populație, menționând prețuri ridicate la carburanți și impactul asupra agriculturii. Rezoluția a fost introdusă de democratul Gregory Meeks, liderul minorității din Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei, care a subliniat că democrații au votat în bloc și că legislativul își exercită rolul de „check and balance” atunci când administrația nu respectă Constituția. Ce urmează Următorul pas este votul din Senat. În paralel, evaluarea comună a inspectorilor generali poate amplifica presiunea instituțională asupra administrației în chestiunea respectării pragului de 60 de zile și a necesității unei autorizări explicite din partea Congresului pentru continuarea ostilităților. [...]
Apariția Dianei Șoșoacă alături de Ilan Șor, un fugar sancționat internațional, ridică un risc de reputație și vulnerabilitate politică pentru România, în contextul în care oligarhul pro-rus a folosit întâlnirea pentru a o promova public, potrivit Digi24 . Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova și aflat în prezent în Federația Rusă, a publicat fotografii în care apare „cordial” alături de eurodeputata română Diana Șoșoacă , pe care o prezintă drept „viitorul președinte al României libere”. Imaginile au fost realizate la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , unde vineri este așteptat să vorbească Vladimir Putin. În mesajul postat pe rețelele sociale, Șor a scris: „Cu Diana Șoșoacă, viitorul președinte al României libere”, alăturând fotografii în care cei doi apar ținându-se de gât și zâmbind, din incinta forumului, relatează NewsMaker, potrivit News.ro. Context: invitație la forum și anturajul din jurul lui Șor Diana Șoșoacă a anunțat că participă la forum la invitația Administrației Prezidențiale a Federației Ruse și a descris prezența sa la Sankt Petersburg drept „o mână întinsă în favoarea păcii și a dialogului”. Tot acolo, Șoșoacă a apărut joi alături de Marina Tauber, apropiată a lui Ilan Șor, fostă deputată, care este dată în căutare internațională și are de ispășit în Republica Moldova o pedeapsă de 7 ani și jumătate de închisoare. Cine este Ilan Șor și de ce contează asocierea Conform informațiilor prezentate, Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara lui 2019, stabilindu-se inițial în Israel, iar din februarie 2024 se află în Federația Rusă. În aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, sentință menținută în decembrie 2024 de Curtea Supremă de Justiție. Șor figurează pe listele de sancțiuni ale SUA, Marii Britanii, Canadei și UE pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Republicii Moldova. În acest context, folosirea unei imagini publice din România pentru mesaje politice de tip „viitorul președinte” poate amplifica miza reputațională și sensibilitatea subiectului, inclusiv prin asocierea cu un actor sancționat. Forumul de la Sankt Petersburg și mesajele proruse La Sankt Petersburg au fost prezenți și Igor Dodon, Vasile Tarlev, Oleg Ozerov și Victoria Furtună, toți considerați proruşi. În cadrul forumului, Dodon a cerut renunțarea la sancțiunile antirusești, reluarea negocierilor cu Gazprom și deschiderea curselor aeriene directe cu Moscova, propuneri pe care Guvernul de la Chișinău le-a calificat drept „regretabile”. [...]
Desemnarea lui Eugen Tomac ca premier deschide o fereastră pentru un guvern tehnocrat, dar miza rămâne majoritatea din Parlament , avertizează primarul Buzăului, Constantin Toma , într-o declarație relatată de G4Media . În opinia edilului PSD, numirea este „bună” doar în lipsa unei alternative, iar succesul depinde de componența echipei și de capacitatea de a strânge voturile necesare. Toma spune că, dincolo de numele premierului desemnat, „problema este cu cine se va prezenta” în fața Parlamentului, sugerând că o formulă mixtă – premier tehnocrat cu miniștri politici – ar fi nefuncțională. „Dacă este un tehnocrat cu miniștri politici, nu cred că va funcționa absolut deloc. Cu miniștri tehnocrați, să nu aibă legătură cu niciun partid.” Ce variantă de guvern vede Constantin Toma Primarul Buzăului indică două direcții, cu accent pe stabilitatea politică necesară votului de încredere: un executiv tehnocrat , cu miniștri tehnocrați „fără legătură cu niciun partid”; o coaliție largă PSD–PNL–USR–UDMR , pe care o numește „varianta cea mai bună”, dar cu o condiție explicită: fără Sorin Grindeanu la conducerea PSD. „Ar trebui să fie PSD-PNL-USR-UDMR, fără Sorin Grindeanu președinte la PSD și ar fi armonie totală.” Contextul instituțional: termenul de 10 zile pentru vot Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat joi pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier. Potrivit Constituției, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să ceară în termen de 10 zile votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a listei Guvernului. Declarațiile lui Constantin Toma sunt transmise de Agerpres, preluate de G4Media. [...]
Autoritățile au evacuat preventiv o zonă din Portul Constanța înainte ca o dronă navală să explodeze , iar președintele Nicușor Dan spune că statul va menține „un nivel ridicat de vigilență”, în contextul unui mediu de securitate „sensibil” la granița cu războiul din Ucraina, potrivit Antena 3 . Nicușor Dan a transmis mesajul vineri, în timp ce se afla în drum spre Muntenegru cu avionul Spartan. El afirmă că a fost informat despre incident și că ține legătura cu premierul interimar Ilie Bolojan și cu Ministerul Apărării Naționale . „Forțele de ordine și structurile de securitate au acționat prompt și au evacuat preventiv zona înainte de explozie, iar până în prezent nu sunt indicii că ar fi existat victime.” Impact operațional: protecția infrastructurii portuare și ancheta asupra breșei de securitate Președintele spune că prioritatea autorităților „a fost și rămâne protejarea vieților omenești și securitatea infrastructurii portuare”. În paralel, sunt analizate circumstanțele în care drona a ajuns în port și „eventualele riscuri suplimentare”, urmând ca instituțiile responsabile să comunice pe măsură ce ancheta avansează. Context: al doilea incident pe litoral în această săptămână În același mesaj, Nicușor Dan plasează explozia în seria incidentelor recente de pe litoral: după descoperirea unei mine marine între Vama Veche și 2 Mai, „care se adaugă incidentului de la Galați”. Președintele leagă aceste evoluții de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și afirmă că România, ca stat membru NATO cu ieșire la Marea Neagră, va continua cooperarea cu aliații și va lua „toate măsurile necesare” pentru protejarea cetățenilor și a intereselor naționale. [...]
PNL promite sprijin pentru jaloanele din PNRR, indiferent dacă ajunge la guvernare sau în opoziție , iar miza este evitarea pierderii de fonduri europene și deblocarea unor reforme rămase în urmă, potrivit news.ro . Ilie Bolojan spune că partidul va susține „toate lucrurile care țin de realitățile pe care le avem și de buna guvernare”. Într-o intervenție la Euronews România, joi seară, liderul PNL a indicat ca prioritate îndeplinirea jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), susținând că întârzierile au apărut inclusiv din lipsa asumării politice a unor măsuri nepopulare. El a dat ca exemplu legea salarizării, despre care a afirmat că a fost lăsată „pe ultima sută de metri”, menționând că miniștrii PSD care au condus portofoliul Muncii din 2021 până în prezent nu ar fi venit cu proiectul la timp. „PNL va susţine toate lucrurile care ţin de realităţile pe care le avem şi de buna guvernare.” Ce proiecte spune Bolojan că va susține PNL Bolojan a enumerat mai multe direcții pe care PNL le-ar sprijini, indiferent de poziționarea partidului: legile care reprezintă jaloane în PNRR, pentru a evita pierderea banilor europeni; proiecte de „eficiență în guvernare” și măsuri pentru „crearea unor condiții pentru o relansare economică”, inclusiv un pachet care, potrivit lui, trebuie pus în aplicare „în această lună”, conform unei ordonanțe adoptate anterior; finalizarea programului SAFE , despre care a spus că este „închis, practic, în cea mai mare parte”, dar trebuie închis complet; proiecte pentru dotarea Armatei României cu tehnică militară, inclusiv pentru apărare împotriva dronelor, și pentru respectarea angajamentelor legate de flancul estic. De ce contează: semnal politic pe reformele cu impact bugetar și pe fondurile UE Mesajul central este că PNL își asumă public susținerea proiectelor legate de PNRR și de „buna guvernare”, cu accent pe jaloanele care condiționează accesul la granturi europene. În același timp, Bolojan leagă întârzierile de costul politic al unor reforme, indicând explicit legea salarizării ca exemplu de proiect amânat. El a concluzionat că partidul va avea „o atitudine responsabilă” atât la guvernare, cât și în opoziție, fără a detalia însă mecanismele concrete prin care PNL ar condiționa sau negocia acest sprijin în Parlament. [...]
