Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump încearcă să păstreze deschis canalul politic cu Budapesta după schimbarea de putere din Ungaria, apărându-l public pe Viktor Orbán și semnalând, indirect, că relația cu SUA nu ar trebui să depindă exclusiv de rezultatul alegerilor, potrivit Adevărul.
Într-un interviu de peste șase minute acordat publicației italiene Corriere della Sera, Trump l-a numit pe Orbán „un prieten” și „un bărbat bun” și a lăudat politicile acestuia în domeniul imigrației.
„Viktor Orban a fost un prieten de-al meu. Nu erau alegerile mele, dar el a fost prietenul meu, un bărbat bun. A făcut o treabă bună în ceea ce privește imigrația. Nu a lăsat oamenii să intre și să-i distrugă țara, cum a făcut Italia.”
Pe linia unei abordări pragmatice, vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că este „întristat” de înfrângerea lui Orbán, dar a dat asigurări că Washingtonul va colabora cu noul guvern de la Budapesta, într-o intervenție la Fox News, conform articolului.
„Mă întristează faptul că a pierdut, dar sunt sigur că vom colabora foarte bine cu viitorul prim-ministru maghiar.”
Vance a mai spus că administrația americană era conștientă de posibilitatea unei schimbări politice în Ungaria.
„Știam foarte bine că existau șanse mari ca Viktor să piardă aceste alegeri.”
Viktor Orbán a pierdut puterea în Ungaria după 16 ani de guvernare neîntreruptă, notează Adevărul. În acest context, declarațiile lui Trump și ale vicepreședintelui SUA conturează o poziționare care separă relația bilaterală de persoana liderului învins, dar păstrează, în același timp, o evaluare favorabilă a politicilor acestuia pe tema imigrației.
Recomandate
Președintele Ungariei spune că îl va nominaliza pe Péter Magyar ca premier , un pas procedural care, pe fondul majorității confortabile a partidului Tisza în Parlament, face probabilă o schimbare rapidă de guvern după 16 ani de Viktor Orbán, potrivit Digi24 . Tamás Sulyok a anunțat pe Facebook, miercuri dimineață, după o întâlnire cu Péter Magyar și cu alți lideri de partid, că îl va „nominaliza oficial” pe liderul Tisza ca viitor prim-ministru, în cadrul următoarei sesiuni a Parlamentului. Informația este relatată de TVPWorld (menționat de Digi24), după întâlnirea de la Palatul Sándor. Calendarul numirii și votul din Parlament Conform Constituției Ungariei, președintele trebuie să convoace sesiunea inaugurală a noului Parlament în termen de 30 de zile de la alegeri, iar Sulyok ar urma să anunțe în curând data primei ședințe. După nominalizare, prim-ministrul desemnat trebuie să prezinte programul de guvernare în fața Parlamentului și să obțină aprobarea acestuia. În contextul rezultatului electoral, Digi24 notează că Tisza are 138 de locuri din totalul de 199, ceea ce ar însemna că Magyar nu ar trebui să aibă dificultăți în a strânge voturile necesare. Magyar, în vârstă de 45 de ani, a declarat că vrea să preia funcția până la 5 mai. Tensiuni politice: Magyar cere plecarea președintelui după formarea guvernului În paralel cu pașii instituționali pentru instalarea noului executiv, Péter Magyar a reluat public solicitarea ca președintele Tamás Sulyok să demisioneze după formarea guvernului. Într-un mesaj publicat pe X după întâlnire, Magyar a scris: „Dr. Tamás Sulyok este nedemn să reprezinte unitatea națiunii maghiare. Nu este potrivit să servească drept garant al legalității. Nu este apt să fie o autoritate morală sau un model. După formarea noului guvern, Tamás Sulyok trebuie să părăsească imediat funcția”. Viktor Orbán, liderul Fidesz și prim-ministru în exercițiu, ar urma să fie înlocuit, după 16 ani la putere, odată cu finalizarea procedurii parlamentare. [...]
Vicepreședintele SUA JD Vance a fost huiduit în timpul unui discurs despre criza din Gaza , un episod care arată cât de rapid poate deveni politica externă un factor de tensiune publică în evenimentele politice interne. Imaginile publicate de CNN surprind momentul de la un eveniment Turning Point USA din statul Georgia. Potrivit materialului video, Vance a fost întrerupt în mod repetat de un participant aflat în sală, care a strigat: „Ucideți copii!”, în timp ce vicepreședintele vorbea despre criza din Gaza. CNN nu oferă, în fragmentul publicat, detalii suplimentare despre identitatea persoanei care a întrerupt discursul sau despre reacția ulterioară a organizatorilor ori a echipei lui Vance. De asemenea, nu sunt prezentate informații despre eventuale măsuri luate la fața locului. [...]
România și Ungaria discută accelerarea interconectărilor energetice , un subiect cu miză directă pentru securitatea aprovizionării și funcționarea pieței regionale, în contextul în care premierul Ilie Bolojan a avut o convorbire telefonică cu Péter Magyar , prim-ministrul ales al Ungariei, potrivit G4Media . Discuția a avut loc miercuri, iar Bolojan l-a felicitat pe Magyar pentru rezultatul obținut la alegeri, „atât în nume personal, cât și în numele Guvernului României”, conform unui comunicat de presă al Executivului. Interconectările energetice, pe agenda bilaterală Cei doi oficiali au abordat „stadiul și perspectivele” de consolidare a relațiilor dintre România și Ungaria. În acest cadru, a fost evidențiat interesul comun pentru: dezvoltarea cooperării economice; avansarea proiectelor de interconectare în domeniul energiei. Comunicatul citat nu oferă detalii despre proiecte specifice, termene sau investiții. Context politic și următorii pași Premierul României a menționat și „rolul important al comunității maghiare din România” în consolidarea relației bilaterale. La finalul convorbirii, Ilie Bolojan i-a adresat lui Péter Magyar o invitație pentru o vizită oficială la București și i-a urat succes în exercitarea mandatului. [...]
Noul premier al Ungariei, Péter Magyar, pregătește un mecanism de recuperare a banilor publici și vrea să lege anchetele de corupție de instituții independente și, potențial, de Parchetul European , potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și de funcționare a statului: cum poate fi investigată și recuperată presupusa „capturare” a banilor publici din perioada Viktor Orbán fără decizii arbitrare și fără „vendete” politice. Magyar evită să spună direct dacă Orbán și apropiații săi ar trebui să ajungă la închisoare, dar insistă că „banii furați” din buget trebuie recuperați. Subiectul a fost abordat în prima sa conferință de presă majoră, unde a spus că nu este rolul unui politician să „îl închidă personal” pe fostul premier, ci al instituțiilor de anchetă și al instanțelor. „Există o indignare uriașă față de faptul că țara noastră a fost jefuită. Dar nu trăim într-un stat comunist, așa că nu putem lua măsuri arbitrare fără o hotărâre judecătorească.” Ce instrumente anunță guvernul Magyar Pentru a „destructura sistemul” construit în anii anteriori, noul premier spune că va merge pe schimbări instituționale și reguli mai stricte, nu pe decizii punctuale. Planul prezentat include: crearea unei autorități naționale pentru „recuperarea și protejarea proprietății”, care să investigheze modul în care legislația și licitațiile publice ar fi fost manipulate pentru a „fura de la stat”; intenția ca Ungaria să adere la Parchetul European (EPPO), pentru urmărirea sistematică a cazurilor de corupție; limitarea la maximum două mandate (8 ani) pentru funcția de prim-ministru, regulă pe care Magyar spune că ar vrea să o aplice retroactiv; demiterea rapidă a „marionetelor” plasate de Orbán în funcții-cheie, inclusiv procurorul general, președintele Curții Supreme și șefii presei de stat. De ce contează: presiune pe contractele cu statul și pe averile din jurul fostei puteri În materialul citat de Libertatea, Magyar indică drept exemplu cazul lui Lőrinc Mészáros , prieten din copilărie al lui Orbán, pe care îl numește „portofelul lui Orbán”. Mészáros, descris ca fost instalator, ar fi ajuns la o avere estimată la 3,6 miliarde de euro (aprox. 18 miliarde lei), iar noul premier afirmă că există suspiciuni publice că această acumulare nu ar fi avut loc „pe cale legală”. În paralel, textul notează că, deși declarațiile de avere ale lui Orbán nu ar indica oficial o bogăție ieșită din comun, în societate persistă percepția că realitatea ar fi diferită, alimentată de îmbogățirea familiei și a cercului de apropiați prin contracte cu statul. Primele semne de schimbare instituțională Un efect imediat al schimbării de putere ar fi apărut la televiziunea publică M1, care și-ar fi schimbat discursul chiar a doua zi după alegeri, oferind spațiu amplu declarațiilor lui Péter Magyar. Conform presei maghiare, postul l-ar fi invitat pentru prima dată în studio pentru a analiza rezultatele alegerilor, însă noul premier a refuzat invitația, potrivit aceleiași relatări. [...]
AUR cere căderea Guvernului Bolojan invocând scăderea economică și inflația de 10% , iar Petrișor Peiu susține că miza este bilanțul economic și fiscal, nu tensiunile politice din coaliție, potrivit Mediafax . Într-o declarație publică, liderul senatorilor AUR afirmă că Guvernul Bolojan este „în egală măsură” guvernul PNL, PSD, USR și UDMR, argumentând că aceste partide ar fi susținut împreună atât proiectele de lege și ordonanțele de urgență ale executivului, cât și bugetul de stat. Miza economică invocată: „trei trimestre de scădere” și inflație de 10% Peiu leagă explicit solicitarea de schimbare a guvernului de indicatori economici, susținând că executivul „a stat trei trimestre” și că România ar avea „trei trimestre de scădere economică”, respectiv că guvernul „a dus inflația la 10%”. În aceeași logică, el respinge ideea că motivul ar fi un conflict politic între Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan . „Guvernul Bolojan trebuie să cadă pentru că are trei trimestre de scădere economică și pentru că a dus inflația la 10%, nu pentru că s-a certat Grindeanu cu Bolojan!” Ce măsuri fiscale și decizii pune AUR în sarcina coaliției În declarație sunt enumerate mai multe decizii pe care Peiu le atribuie votului comun al PSD, PNL, USR și UDMR, între care: creșterea TVA la 21%; creșterea impozitului pe dividende la 16%; creșterea cu 70% a impozitului pe proprietate; scăderea pragului pentru microîntreprinderi la 100.000 de euro; încasarea CASS de la mamele aflate în concediu pentru îngrijirea copilului. Peiu mai afirmă că aceleași partide ar fi votat „permiterea optimizării fiscale pentru multinaționale”, închiderea unor capacități din energie (cariere de lignit și centrale pe cărbune), precum și închiderea unor unități industriale ( Azomureș și combinate siderurgice la Galați și Hunedoara). Totodată, el menționează înghețarea pensiilor și alocațiilor și împrumutarea a 16 miliarde de euro pentru import de armament, precum și o obligație de plată de 666 de milioane de euro pentru vaccinuri „nefolosite”. Contextul politic: responsabilitate împărțită în coaliție Mesajul central al liderului senatorilor AUR este că responsabilitatea pentru deciziile economice și fiscale nu ar aparține unui singur premier sau unui singur partid, ci întregii coaliții care ar fi votat „umăr la umăr” măsurile guvernului. Peiu își încheie intervenția cu un apel către public, în registru polemic, susținând că se încearcă „spălarea păcatelor” celor considerați vinovați și transferarea vinei către un singur actor. [...]
PNL anunță că îl susține pe Ilie Bolojan și respinge presiunile PSD , potrivit Antena 3 , după ce social-democrații au transmis că așteaptă demisia premierului până pe 23 aprilie și iau în calcul ieșirea de la guvernare. Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu , în prezent primar general, a reacționat printr-o postare pe Faceboo k în care acuză PSD de „iresponsabilitate” și susține că demersul de schimbare a premierului ar putea declanșa o criză politică cu efecte economice. În mesaj, Ciucu afirmă că PSD ar fi „aruncat deficitul bugetar în aer”, ajungând „cel mai mare din Uniunea Europeană”, și că ar fi pus în pericol atragerea fondurilor europene. „Să vă fie clar: Ilie Bolojan nu este o marionetă, așa cum v-ați obișnuit în trecut. Nu își va da demisia! Mai mult, larga majoritate a Partidului Național Liberal va face scut în jurul lui Ilie Bolojan.” Ciucu avertizează că o eventuală destabilizare a guvernării ar afecta țintele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, programul de reforme și investiții finanțat din bani europeni) și ar bloca reforme asumate în programul de guvernare al Coaliției. El susține că, în lipsa „autorității politice”, aparatul administrativ s-ar demobiliza, iar banii europeni ar putea întârzia sau nu ar mai veni. În același mesaj, liderul PNL afirmă că partidul a decis la ultimul Birou Politic Național că nu va mai face coaliție cu PSD dacă social-democrații vor demite Guvernul prin moțiune de cenzură. În logica prezentată de Ciucu, dacă premierul nu demisionează, PSD ar fi nevoit să meargă pe varianta demiterii în Parlament. Pe fond, Antena 3 relatează că PSD ar fi pregătit o strategie de ieșire de la guvernare: dacă Ilie Bolojan nu demisionează până pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-ar depune demisiile, iar partidul ar părăsi Executivul. În același scenariu, nu ar urma să demisioneze secretarii de stat, prefecții PSD și nici președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. În paralel, premierul Ilie Bolojan a mers miercuri seară la reuniunea de Paști a PNL București, iar în aceeași zi a avut o discuție de peste două ore, „între patru ochi”, cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, în încercarea de a obține o mediere a conflictului cu PSD, mai notează Antena 3. Următorul moment politic indicat în material este luni, 20 aprilie, când PSD ar urma să organizeze un vot intern pentru retragerea sprijinului politic acordat premierului, prezentat public drept „consultare”. Antena 3 mai arată că, într-un scenariu de guvern minoritar, Ilie Bolojan ar avea la dispoziție 45 de zile pentru a cere Parlamentului un vot de încredere și ar putea rămâne la conducerea Executivului, în timp ce PSD ar intenționa să voteze moțiunea de cenzură anunțată de AUR și PACE – Întâi România. [...]
