Știri
Știri din categoria Politică
AUR rămâne pe primul loc, dar scăderea la 37% schimbă raportul de forțe înaintea alegerilor, într-un moment în care PSD și PNL urcă ușor, potrivit unui sondaj INSCOP citat de Euronews.
Datele arată că AUR pierde pentru prima dată din votanți după alegerile prezidențiale din mai 2025. Scorul de 37% este cel mai scăzut nivel din seria măsurătorilor INSCOP realizate după acel moment, când partidul a avut constant valori între 38% și peste 40%.
Sondajul indică o intenție de participare ridicată, dar cu un segment important de indeciși:
În rândul respondenților care au indicat un partid, clasamentul este:
În rândul votanților mobilizați, procentele sunt:
Publicația notează și creșteri ușoare pentru PSD, PNL și USR față de măsurarea anterioară, însă subliniază o limitare importantă: evoluțiile indică o corelație între procente, nu o migrație demonstrată a votanților. Sondajul nu arată direct dacă electoratul AUR s-a orientat către alte formațiuni sau dacă o parte dintre votanți au devenit indeciși.
În zona formațiunilor mai mici, sondajul consemnează:
Sondajul a fost realizat în perioada 1–7 aprilie 2026, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.100 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Recomandate
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD din zonele-cheie ale executivului , iar premierul interimar Ilie Bolojan spune că partidul său „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și pune sub semnul întrebării eficiența unui cabinet tehnocrat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul desemnării lui Eugen Tomac de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier. Bolojan susține că PSD ar prefera un guvern tehnocrat deoarece „îl ajută să fugă de răspundere”, după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului. Linia roșie trasată de PNL: fără oameni asociați PSD în guvern Bolojan afirmă că PNL nu poate vota un guvern în care există „secretari de stat desemnați de PSD” sau miniștri „în mod evident asociați” acestui partid. Argumentul său este că, în perioada guvernării comune, PSD „nu și-a respectat înțelegerile”, deși ar fi existat „un program de guvernare scris, cu elemente explicite”. Într-o intervenție la Euronews, premierul interimar a acuzat PSD că „a mințit”, „a căutat să identifice vinovații” și că a ajuns să dărâme Guvernul „atunci când interesele clientelei politice au fost afectate”, concluzionând că „nemaiexistând nicio bază de încredere”, PNL nu mai poate merge mai departe alături de PSD. Miza operațională: controlul asupra eșaloanelor 2 și 3 Un punct central al mesajului este legat de aparatul administrativ. Bolojan spune că nu pot fi avute în vedere „schemele de personal” pentru posturi ocupate prin concurs, însă susține că „o bună parte” din oamenii de decizie din eșaloanele 2 și 3, inclusiv din serviciile deconcentrate, ar fi ajuns „pe o filieră a PSD”, ceea ce ar însemna o reprezentare indirectă a partidului în aparatul de stat. Pe acest raționament, PNL respinge ideea unui guvern în care „oameni de decizie care generează politicile guvernului provin de la PSD”. Ce urmează: votul din Parlament și testul majorității Bolojan afirmă că „trebuie văzut dacă va trece acest guvern”, iar dacă va trece, el nu se așteaptă ca „comportamentul PSD” să se schimbe. În logica expusă de premierul interimar, un guvern tehnocrat ar avantaja PSD tocmai prin reducerea costului politic al guvernării, în timp ce deciziile ar rămâne de dus în Parlament. [...]
PNL promite sprijin pentru jaloanele din PNRR, indiferent dacă ajunge la guvernare sau în opoziție , iar miza este evitarea pierderii de fonduri europene și deblocarea unor reforme rămase în urmă, potrivit news.ro . Ilie Bolojan spune că partidul va susține „toate lucrurile care țin de realitățile pe care le avem și de buna guvernare”. Într-o intervenție la Euronews România, joi seară, liderul PNL a indicat ca prioritate îndeplinirea jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), susținând că întârzierile au apărut inclusiv din lipsa asumării politice a unor măsuri nepopulare. El a dat ca exemplu legea salarizării, despre care a afirmat că a fost lăsată „pe ultima sută de metri”, menționând că miniștrii PSD care au condus portofoliul Muncii din 2021 până în prezent nu ar fi venit cu proiectul la timp. „PNL va susţine toate lucrurile care ţin de realităţile pe care le avem şi de buna guvernare.” Ce proiecte spune Bolojan că va susține PNL Bolojan a enumerat mai multe direcții pe care PNL le-ar sprijini, indiferent de poziționarea partidului: legile care reprezintă jaloane în PNRR, pentru a evita pierderea banilor europeni; proiecte de „eficiență în guvernare” și măsuri pentru „crearea unor condiții pentru o relansare economică”, inclusiv un pachet care, potrivit lui, trebuie pus în aplicare „în această lună”, conform unei ordonanțe adoptate anterior; finalizarea programului SAFE , despre care a spus că este „închis, practic, în cea mai mare parte”, dar trebuie închis complet; proiecte pentru dotarea Armatei României cu tehnică militară, inclusiv pentru apărare împotriva dronelor, și pentru respectarea angajamentelor legate de flancul estic. De ce contează: semnal politic pe reformele cu impact bugetar și pe fondurile UE Mesajul central este că PNL își asumă public susținerea proiectelor legate de PNRR și de „buna guvernare”, cu accent pe jaloanele care condiționează accesul la granturi europene. În același timp, Bolojan leagă întârzierile de costul politic al unor reforme, indicând explicit legea salarizării ca exemplu de proiect amânat. El a concluzionat că partidul va avea „o atitudine responsabilă” atât la guvernare, cât și în opoziție, fără a detalia însă mecanismele concrete prin care PNL ar condiționa sau negocia acest sprijin în Parlament. [...]
PNL transmite că nu va bloca mecanismul constituțional al anticipatelor , dar mizează pe faptul că scenariul rămâne improbabil, într-un context de instabilitate guvernamentală în care două cabinete ar putea cădea la vot în Parlament, potrivit Digi24 . Ilie Bolojan a spus că alegerile anticipate sunt prevăzute de Constituție „în condițiile în care două guverne nu reușesc să treacă de votul Parlamentului”, caz în care președintele României poate declanșa anticipate. Declarația a fost făcută joi seară, la Euronews România. Liderul PNL a argumentat că anticipatele ar putea funcționa ca soluție de deblocare dacă nu se găsește o formulă de funcționare, pe fondul unui „Parlament pulverizat” și al unor blocaje, în ideea că un nou scrutin ar putea schimba configurația Legislativului și ar „reașeza” lucrurile. „Dacă e să fac o apreciere personală, PNL nu va bloca o astfel de ipoteză, dar e puțin probabil să ajungem acolo”, a declarat Ilie Bolojan. De ce contează: semnal pentru piață și administrație, dar fără angajament că se ajunge la anticipate Mesajul PNL are relevanță operațională și instituțională: partidul indică disponibilitatea de a nu obstrucționa o ieșire constituțională dintr-un blocaj politic, însă își temperează propriul scenariu prin evaluarea că anticipatele sunt „puțin probabile”. În practică, asta sugerează că, cel puțin la nivel declarativ, PNL nu își asumă rolul de frână într-o eventuală procedură, dar nici nu indică faptul că ar urmări activ declanșarea ei. Care este condiția constituțională invocată Condiția menționată de Bolojan este că două guverne nu obțin votul Parlamentului. În acest caz, președintele României poate declanșa alegeri anticipate, iar Legislativul ar urma să fie reconfigurat în urma scrutinului. [...]
USR își condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD , chiar dacă va participa la discuțiile cu premierul desemnat Eugen Tomac , potrivit Digi24 . Mesajul transmis de președintele USR, Dominic Fritz , fixează din start o limită politică ce poate restrânge opțiunile de majoritate în Parlament. Fritz a spus că USR va sta de vorbă cu Eugen Tomac „din respect pentru președinte și cu responsabilitate pentru țară”, pe care îl descrie drept „un președinte de partid și europarlamentar respectabil”. În același timp, liderul USR a reiterat că partidul nu acceptă „nicio formulă cu PSD sau cu ce seamănă a PSD”. Ce cere USR în negocieri În declarațiile citate, Dominic Fritz indică faptul că USR ar susține o formulă de guvernare care include miniștri ai partidului, pe care îi consideră orientați spre reformă. El i-a enumerat pe: Diana Buzoianu Radu Miruță Oana Țoiu Irineu Darău De ce contează: spațiul de negociere se îngustează Poziția USR introduce o condiție explicită pentru orice înțelegere politică: excluderea PSD și a formațiunilor „apropiate” acestuia. În practică, o astfel de linie roșie poate complica aritmetica parlamentară necesară pentru învestirea unui guvern, în funcție de configurația majorităților disponibile. Fritz a argumentat și că reformele au nevoie de „voință și răspundere politică”, nu doar de „intenții tehnocrate”, susținând că fără asumare politică un nou guvern „nu va avea puterea să facă curățenia necesară”. La final, liderul USR a făcut apel la implicarea cetățenilor în politică, invitându-i să se alăture partidului. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru guvernul propus de Eugen Tomac de o susținere „fără echivoc” în Parlament , pe fondul riscului ca proiectele Executivului să fie schimbate radical în Legislativ, cu efecte bugetare, potrivit News . Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan spune că luni „cel mai probabil” va avea loc o discuție cu premierul desemnat, după care conducerea partidului va lua o decizie. Bolojan afirmă că Eugen Tomac l-a contactat pe secretarul general al PNL, Dan Motreanu, pentru a pregăti întâlnirea de la începutul săptămânii viitoare. După consultări, liberalii ar urma să convoace forul de conducere pentru a stabili poziția față de formula de guvern propusă. Miza: stabilitatea legislativă și riscurile pentru buget Ilie Bolojan își exprimă „rezervele” față de un guvern tehnocrat fără o susținere parlamentară clară, argumentând că, în lipsa unei majorități politice asumate, Executivul poate rămâne fără sprijin tocmai când trebuie să adopte măsuri nepopulare. În acest context, proiectele de lege și ordonanțele inițiate de guvern ar putea să nu fie susținute și să fie modificate substanțial în Parlament. În argumentația sa, Bolojan avertizează și asupra riscului ca, în negocieri cu Comisia Europeană , România să ajungă să propună acte normative care sunt „demontate” în Legislativ, iar forma finală să nu mai respecte înțelegerile inițiale, ceea ce ar putea genera „costuri suplimentare”, „cheltuieli suplimentare pe bugetul de stat” și „venituri mai mici”. Ce urmează Bolojan spune că PNL va discuta cu premierul desemnat despre proiecte și agenda propusă, iar decizia partidului va fi luată după aceste consultări. El susține că, pe baza experiențelor anterioare invocate (inclusiv 2016 și evoluțiile recente), probabilitatea ca un guvern tehnocrat să aibă succes este „destul de redusă”, deși PNL afirmă că va trata procesul „cu responsabilitate”. [...]
AUR cere alegeri anticipate după desemnarea lui Eugen Tomac ca premier , pe motiv că numirea ar fi prezentată drept „tehnocrată”, dar ar avea, în realitate, o miză politică, potrivit Știrile Pro TV . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că Tomac „nu e tehnocrat, e activist de partid” și că alternativa ar fi organizarea de alegeri anticipate. Peiu a criticat desemnarea făcută joi și a legat decizia de un risc pentru funcționarea democratică, invocând faptul că președintele Nicușor Dan ar fi justificat numirea prin lipsa unui acord între partide. În aceeași intervenție, senatorul AUR a comparat situația politică actuală cu episoade istorice, sugerând o deriva autoritară. Miza: stabilitatea guvernării și calendarul politic Din perspectiva AUR, desemnarea lui Eugen Tomac nu ar rezolva blocajul politic, ci l-ar prelungi, iar ieșirea ar trebui să fie una electorală. Propunerea de anticipate ridică, implicit, tema unui nou calendar politic și a unei reconfigurări a majorităților parlamentare, cu efecte directe asupra capacității guvernului de a trece rapid măsuri și bugete. Contextul numirii În material este menționat și contextul în care numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat pentru funcția de premier, în legătură cu declarațiile președintelui Nicușor Dan și cu discuțiile despre un „guvern tehnocrat”, în condițiile în care partidele „nu s-au înțeles”, conform relatării. Pentru moment, informațiile disponibile în sursă se referă la poziția exprimată de Petrișor Peiu și la critica AUR față de desemnare; articolul nu oferă detalii despre pașii procedurali următori sau despre o decizie formală privind declanșarea alegerilor anticipate. [...]
