Știri
Știri din categoria Politică
Peter Magyar, câștigătorul alegerilor din Ungaria, spune că va suspenda transmisiunile televiziunilor și radiourilor publice până la schimbarea cadrului legal și instituțional al presei, o măsură cu impact direct asupra funcționării mass-media de stat și asupra arhitecturii de reglementare din domeniu, relatează HotNews, citând Reuters.
Magyar a declarat la postul public de radio Kossuth că „fiecare ungur merită o mass-media de serviciu public care să difuzeze adevărul”. Postul este cunoscut și prin faptul că premierul în exercițiu Viktor Orban a fost invitat săptămânal în ultimii 16 ani, în timp ce politicienii din opoziție au fost invitați rar.
Liderul partidului Tisza (Respect și Libertate) a spus că viitorul său guvern va avea nevoie de timp pentru:
În paralel, Magyar a indicat că va „asigura libertatea jurnaliștilor” după preluarea puterii.
Partidul TISZA a obținut o „victorie zdrobitoare” la alegerile de duminică, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, potrivit materialului citat. Înfrângerea lui Orban îi oferă lui Magyar o majoritate puternică în parlamentul Ungariei, format din 199 de locuri, ceea ce, conform aceleiași surse, deschide calea pentru reforme pe care criticii din Uniunea Europeană le leagă de respectarea normelor democratice.
Criticii au susținut că presa de stat a funcționat ca portavoce a guvernului sub Orban și l-au acuzat că a subminat jurnalismul independent, pe fondul preluării unor canale private de către aliați ai partidului Fidesz — acuzații pe care Orban le-a negat.
Din declarațiile lui Magyar reiese că suspendarea transmisiunilor ar fi o măsură temporară, până la adoptarea noii legislații și reorganizarea instituțională a domeniului. Materialul nu precizează un calendar sau detalii despre modul concret în care ar urma să fie aplicată suspendarea.
Recomandate
Noul premier ungar Péter Magyar anunță continuitate pe migrație, energie și Ucraina , o combinație care poate menține tensiunile Budapestei cu Bruxelles-ul și incertitudinea pentru investitori, potrivit Bild . După victoria electorală cu care l-a înlăturat de la putere pe Viktor Orbán (aflat la guvernare din 2010 cu majoritate de două treimi, conform publicației), Magyar a declarat într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, după o vizită la Berlin, că nu va schimba trei direcții majore: politica dură privind migrația ilegală, dependența de energia rusească pe termen scurt și refuzul de a trimite arme Ucrainei. Migrație: linie dură și dispută cu UE pe sancțiuni Magyar spune că guvernul său va urma „o politică foarte strictă și consecventă” privind migrația ilegală și susține că Orbán „a avut dreptate” în 2015, la începutul crizei migrației. El afirmă că Ungaria nu va primi în continuare migranți ilegali și că va ajuta la protejarea frontierelor externe ale UE, inclusiv în Grecia, Malta și Italia. În același context, Magyar califică drept „nedreaptă și disproporționată” sancțiunea de 1 milion de euro pe zi aplicată Ungariei pentru încălcarea dreptului european în materie de azil. Potrivit articolului, el vrea renegocierea, dar precizează că hotărârea nu mai poate fi contestată. Energie: importurile din Rusia rămân „deocamdată”, cu promisiunea diversificării Pe energie, Magyar afirmă că Ungaria nu poate opri „de pe o zi pe alta” importurile din Rusia. El invocă faptul că „trei milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei” și că Ungaria este un stat fără ieșire la mare, ceea ce îi limitează opțiunile logistice. Totuși, spune că guvernul său vrea să „diversifice” sursele de energie ale țării. Pentru mediul economic, mesajul combină menținerea unei dependențe sensibile geopolitic cu o tranziție fără calendar public, cel puțin în informațiile prezentate de sursă. Ucraina: fără arme, dar cu delimitare de agresor Magyar se declară „clar” în privința identificării agresorului și a apărătorului în războiul din Ucraina, însă i-a transmis cancelarului german Friedrich Merz că Ungaria nu va trimite nici soldați, nici arme în Ucraina. Argumentul său, redat de publicație, este că „garanțiile de securitate” nu vin din arme, ci „de la comunitatea internațională”, iar rolul decisiv revine „marilor puteri”. De ce contează Mesajele lui Magyar indică o schimbare de stil față de Orbán (pe fondul criticilor din campanie privind corupția și relația cu Rusia, potrivit articolului), dar o continuitate pe politici cu impact direct asupra relației Ungariei cu UE: migrație, stat de drept/asistență juridică în azil și poziționarea în dosarele energetice și de securitate. În lipsa unor detalii suplimentare despre calendar și măsuri, rămâne de văzut dacă „diversificarea” energetică și renegocierea sancțiunilor cu UE vor produce schimbări concrete în perioada imediat următoare. [...]
Discursul Dianei Șoșoacă la forumul de la Sankt Petersburg ridică un risc de imagine și de politică externă pentru România , prin mesajele anti-Ucraina și atacurile la adresa instituțiilor de la București, într-un cadru în care Vladimir Putin a reacționat public, potrivit Mediafax . Europarlamentara și lidera partidului S.O.S. România a vorbit la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , supranumit „Davosul Rusiei”, adresându-se direct președintelui rus. În debut, Șoșoacă a spus că „poporul român nu vă urăște” și că „vrea pace cu Rusia”. În intervenția sa, ea a criticat sprijinul acordat Ucrainei și a susținut că România ar fi „condusă de la Bruxelles”. Un moment notat în sală a fost afirmația potrivit căreia România „nu are președinte”, când Putin, prezent în audiență, a râs. Mesaje politice și contradicția cu realitatea instituțională Declarațiile despre lipsa unui președinte contrazic situația de la București: funcția este ocupată de Nicușor Dan , care a câștigat alegerile din mai 2025, mai arată publicația. În același context, Mediafax amintește că partidul condus de Diana Șoșoacă a început procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan. Șoșoacă s-a prezentat drept președinta S.O.S. România, pe care l-a descris ca fiind „singura opoziție” din România. Atac la Ucraina și elogii pentru Rusia, cu reacții din sală În discurs, europarlamentara a invocat un episod din 2023, când președintele ucrainean Volodimir Zelenski urma să se adreseze Parlamentului României, susținând că s-a opus intervenției acestuia și că „l-a scos din Parlamentul României”. Potrivit relatării, Putin a râs și în timpul acestei afirmații. Totodată, Șoșoacă a transmis mesaje elogioase la adresa Rusiei și a poporului rus, afirmând că România și Europa ar trebui să coopereze cu Moscova, și a încheiat cu un atac la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Răspunsul lui Putin: evită politica internă, introduce un mesaj religios La final, Vladimir Putin i-a mulțumit Dianei Șoșoacă și a spus că nu poate și nu vrea să comenteze „afacerile interne ale României”. A continuat însă cu un mesaj cu tentă religioasă, invocând faptul că Rusia și România sunt țări majoritar ortodoxe și cerând să fie transmise „cele mai calde salutări” ortodocșilor din România. Discursul are loc pe fondul războiului din Ucraina și al izolării tot mai accentuate a Moscovei față de statele occidentale, în contextul desfășurării forumului de la Sankt Petersburg. [...]
Nominalizarea unui premier „independent” arată blocajul de majoritate și prelungește incertitudinea politică , după ce niciun partid nu a venit la consultări cu o majoritate parlamentară conturată, potrivit News . Președintele Nicușor Dan a spus, vineri, că prima opțiune a fost un guvern politic, însă contradicțiile dintre partide au făcut „logică” desemnarea unui premier independent de formațiunile parlamentare. Șeful statului a făcut declarațiile în Muntenegru, explicând contextul în care l-a nominalizat pe Eugen Tomac să formeze guvernul. În evaluarea sa, lipsa unei majorități conturate la consultări a împins procesul spre o soluție care să reducă dependența directă de negocierile dintre partide. De ce Tomac și nu un tehnocrat Nicușor Dan a argumentat că, „contrar aparențelor”, politica este „o meserie” care presupune capacitate de negociere și interacțiune cu partidele, competențe care se acumulează în timp. Într-un „context complicat”, inclusiv pe fondul destrămării unei coaliții, președintele a spus că a considerat „un politician” o opțiune mai potrivită decât „un economist” fără experiență politică. Criteriul invocat: independența față de partidele parlamentare Întrebat de ce l-a ales pe Eugen Tomac, președintele a indicat independența acestuia față de partidele parlamentare drept motivul principal: „Cred că din spectrul politic, dată fiind independenţa lui faţă de partidele parlamentare, e opţiunea cea mai bună.” Ce semnal transmite decizia în plan politic Mesajul central al președintelui este că partidele nu au reușit să livreze o formulă de majoritate la consultări, ceea ce mută presiunea pe premierul desemnat să construiască sprijin parlamentar. În absența unor detalii suplimentare în informațiile disponibile, nu este clar ce calendar sau ce pași concreți urmează pentru conturarea majorității și a structurii guvernului. [...]
Nicușor Dan mută „testul” de popularitate din sondaje la votul de peste patru ani , într-un mesaj care încearcă să reducă presiunea politică imediată și să fixeze un orizont de evaluare pe termen lung, potrivit news.ro . Președintele a comentat vineri cifrele din sondaje la un an de mandat, admițând existența unei nemulțumiri în societate și faptul că alegerile cresc așteptările. În declarațiile sale, șeful statului a insistat că verdictul public trebuie raportat la scrutin, nu la măsurători intermediare, și că așteptările generate de ciclurile electorale nu pot fi întotdeauna satisfăcute „într-un termen potrivit”. „Tot timpul cetățenii au dreptate când te evaluează. Eu încerc să le explic, prin dumneavoastră, de cele mai multe ori, cum văd eu România, administrația, ce am făcut, ce n-am făcut. Evident că este o nemulțumire în societate și alegerile generează așteptări. Nu totdeauna aceste așteptări au un termen potrivit de realizare.” Ce semnal transmite despre ritmul guvernării Mesajul lui Nicușor Dan sugerează o delimitare între presiunea de moment din sondaje și calendarul politic formal, cu accent pe ideea că rezultatele unei administrații se judecă în timp. În același registru, președintele a spus că „evaluarea se va face la vot, peste patru ani”, fără a oferi detalii despre cifrele concrete din sondaje sau despre măsuri punctuale care ar urma să răspundă nemulțumirilor invocate. Contextul declarației Declarația a fost făcută la un an de la preluarea mandatului de președinte și vine pe fondul discuțiilor publice despre nivelul de încredere reflectat în sondaje. Informațiile prezentate de news.ro nu includ date numerice sau numele institutelor de sondare, astfel că amploarea „nemulțumirii” rămâne necuantificată în acest material. [...]
Apariția Dianei Șoșoacă alături de Ilan Șor, un fugar sancționat internațional, ridică un risc de reputație și vulnerabilitate politică pentru România, în contextul în care oligarhul pro-rus a folosit întâlnirea pentru a o promova public, potrivit Digi24 . Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova și aflat în prezent în Federația Rusă, a publicat fotografii în care apare „cordial” alături de eurodeputata română Diana Șoșoacă , pe care o prezintă drept „viitorul președinte al României libere”. Imaginile au fost realizate la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , unde vineri este așteptat să vorbească Vladimir Putin. În mesajul postat pe rețelele sociale, Șor a scris: „Cu Diana Șoșoacă, viitorul președinte al României libere”, alăturând fotografii în care cei doi apar ținându-se de gât și zâmbind, din incinta forumului, relatează NewsMaker, potrivit News.ro. Context: invitație la forum și anturajul din jurul lui Șor Diana Șoșoacă a anunțat că participă la forum la invitația Administrației Prezidențiale a Federației Ruse și a descris prezența sa la Sankt Petersburg drept „o mână întinsă în favoarea păcii și a dialogului”. Tot acolo, Șoșoacă a apărut joi alături de Marina Tauber, apropiată a lui Ilan Șor, fostă deputată, care este dată în căutare internațională și are de ispășit în Republica Moldova o pedeapsă de 7 ani și jumătate de închisoare. Cine este Ilan Șor și de ce contează asocierea Conform informațiilor prezentate, Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara lui 2019, stabilindu-se inițial în Israel, iar din februarie 2024 se află în Federația Rusă. În aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, sentință menținută în decembrie 2024 de Curtea Supremă de Justiție. Șor figurează pe listele de sancțiuni ale SUA, Marii Britanii, Canadei și UE pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Republicii Moldova. În acest context, folosirea unei imagini publice din România pentru mesaje politice de tip „viitorul președinte” poate amplifica miza reputațională și sensibilitatea subiectului, inclusiv prin asocierea cu un actor sancționat. Forumul de la Sankt Petersburg și mesajele proruse La Sankt Petersburg au fost prezenți și Igor Dodon, Vasile Tarlev, Oleg Ozerov și Victoria Furtună, toți considerați proruşi. În cadrul forumului, Dodon a cerut renunțarea la sancțiunile antirusești, reluarea negocierilor cu Gazprom și deschiderea curselor aeriene directe cu Moscova, propuneri pe care Guvernul de la Chișinău le-a calificat drept „regretabile”. [...]
Desemnarea lui Eugen Tomac ca premier deschide o fereastră pentru un guvern tehnocrat, dar miza rămâne majoritatea din Parlament , avertizează primarul Buzăului, Constantin Toma , într-o declarație relatată de G4Media . În opinia edilului PSD, numirea este „bună” doar în lipsa unei alternative, iar succesul depinde de componența echipei și de capacitatea de a strânge voturile necesare. Toma spune că, dincolo de numele premierului desemnat, „problema este cu cine se va prezenta” în fața Parlamentului, sugerând că o formulă mixtă – premier tehnocrat cu miniștri politici – ar fi nefuncțională. „Dacă este un tehnocrat cu miniștri politici, nu cred că va funcționa absolut deloc. Cu miniștri tehnocrați, să nu aibă legătură cu niciun partid.” Ce variantă de guvern vede Constantin Toma Primarul Buzăului indică două direcții, cu accent pe stabilitatea politică necesară votului de încredere: un executiv tehnocrat , cu miniștri tehnocrați „fără legătură cu niciun partid”; o coaliție largă PSD–PNL–USR–UDMR , pe care o numește „varianta cea mai bună”, dar cu o condiție explicită: fără Sorin Grindeanu la conducerea PSD. „Ar trebui să fie PSD-PNL-USR-UDMR, fără Sorin Grindeanu președinte la PSD și ar fi armonie totală.” Contextul instituțional: termenul de 10 zile pentru vot Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat joi pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier. Potrivit Constituției, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să ceară în termen de 10 zile votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a listei Guvernului. Declarațiile lui Constantin Toma sunt transmise de Agerpres, preluate de G4Media. [...]
