Știri
Știri din categoria Politică

Traian Băsescu spune că deblocarea fondurilor UE ar putea împinge viitorul guvern de la Budapesta spre o linie mai compatibilă cu Bruxelles-ul, deși Peter Magyar ar păstra „aproape tot” din politica lui Viktor Orban, potrivit HotNews. Fostul președinte leagă diferența majoră dintre cei doi de raportarea la Uniunea Europeană și de interesul Ungariei pentru fondurile europene blocate.
Într-o intervenție la B1 TV, Băsescu a afirmat că Peter Magyar „păstrează aproape tot din politica lui Viktor Orban, mai puțin apropierea de Uniunea Europeană”. În opinia sa, chiar dacă Magyar ar urmări „autonomie” în relația cu Bruxelles-ul, ar avea un stimulent pragmatic să își „armonizeze poziția” cu cea a UE.
Băsescu a invocat explicit suma de „circa 17 miliarde de euro” (aprox. 85 miliarde lei) despre care spune că „se cuveneau Ungariei și sunt blocați”, argumentând că presiunea de a recupera acești bani ar putea tempera poziționările anti-UE.
„E vorba de circa 17 miliarde de euro, care se cuveneau Ungariei și sunt blocați, deci măcar de dragul celor 17 miliarde își va armoniza poziția cu poziția Uniunii Europene (...)”
În același timp, fostul președinte l-a caracterizat pe Magyar drept „separatist”, susținând că acesta ar urmări independență și autonomie, dar ar dori în continuare acces la finanțare europeană.
Băsescu a mai spus că „liniile lui Orban” se regăsesc în pozițiile lui Magyar, indicând două teme unde vede continuitate:
Întrebat despre viitorul conducerii UDMR după alegerile din Ungaria, în contextul în care Uniunea l-a susținut pe Viktor Orban și Fidesz, Băsescu a minimalizat importanța subiectului, dar a ridicat semne de întrebare privind finanțările venite de la Budapesta.
„Banii veniți de la guvernul maghiar va trebui să aibă grijă Kelemen Hunor dacă îi cere cineva înapoi sau nu (...) sunt multe lucruri care n-au fost curate în relația Viktor Orban cu UDMR (...) și probabil că acum vor ieși la lumină”
Pe tema relației Ungariei cu China, Băsescu a spus că aceasta „nu deranjează pe nimeni”, argumentând că toate marile state au relații cu Beijingul și invocând inclusiv rolul Chinei în Consiliul de Securitate al ONU și utilitatea parteneriatului comercial.
Recomandate

USR refuză să se lege de noul Executiv și își păstrează libertatea de opoziție , după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că partidul nu a semnat niciun acord de susținere tocmai pentru a nu-și „autolimita” modul de a face opoziție și afirmă că, în practică, deciziile guvernării vor depinde de PSD. Fritz a declarat marți că USR și-a respectat promisiunea făcută „înainte de moțiune” de a nu mai forma și vota un guvern alături de PSD. În același timp, liderul USR a pus sub semnul întrebării autonomia premierului, chiar dacă acesta ar urma să încheie acorduri de susținere cu PNL și UDMR. „Am promis atunci, înainte de moțiune, că nu vom mai forma și vota un guvern cu PSD. Ne-am ținut de cuvânt (...) și asta este și motivul de ce am ales să nu semnăm un acord cu acest guvern, tocmai pentru că nu vrem să ne autolimităm în felul în care vom face opoziție.” Miza politică: cine controlează decizia și cine își asumă costurile În evaluarea lui Fritz, acordurile bilaterale pe care Luca Niculescu le-ar putea semna cu PNL sau UDMR nu schimbă raportul de putere din spatele Executivului. „Luca Niculescu este de astăzi premierul PSD. Puterea lui Luca Niculescu fără voința PSD-ului este spre zero. Deciziile pe care le va lua depind de voința PSD.” Liderul USR a argumentat că PSD ar încerca să păstreze controlul asupra guvernării fără să își asume direct responsabilitatea pentru măsurile adoptate, folosind sprijinul parlamentar din afara Cabinetului ca paravan politic. „PSD încearcă cu acest guvern să aibă din nou toată puterea în stat, dar cetățenii să nu vadă cine este responsabil pentru deciziile care se vor lua.” Ce spune Fritz despre rolul PNL și UDMR și limitele informațiilor Întrebat dacă PNL devine un partid de „semi-opoziție”, Fritz a spus că nu a văzut acordul și nu cunoaște conținutul acestuia, precizând că nu știe ce prevederi exacte ar conține documentul dintre Niculescu și PNL. „Eu nu am văzut acest acord, nu știu ce conține exact.” [...]

Învestirea Guvernului Luca Niculescu închide criza politică, dar lasă deschise riscurile bugetare și economice – acesta este mesajul transmis de liderul UDMR, Kelemen Hunor , înaintea votului din Parlament, potrivit Mediafax . Kelemen Hunor a spus marți, în plen, că UDMR susține noul Executiv „din responsabilitate”, însă a avertizat că votul de învestire rezolvă doar criza guvernamentală declanșată în luna mai, nu și celelalte probleme structurale cu care se confruntă România. „Suntem conștienți și sper că și guvernul este conștient că prin acest vot de investire doar criza guvernamentală declanșată în luna mai ia sfârșit. Celelalte crize rămân.” Unghi: presiunea pe buget și economie rămâne, indiferent de majoritatea „de necesitate” Din perspectiva impactului economic, liderul UDMR a enumerat explicit crizele care, în opinia sa, continuă să apese asupra țării și care vor pune presiune pe agenda noului guvern: criza bugetară; criza economică; criza socială, despre care a spus că „bate la ușă”; neîncrederea ridicată în instituțiile fundamentale; polarizarea societății; „criza combustibilului”, care „apasă greu pe fiecare om, pe fiecare societate comercială”. În același context, Kelemen Hunor a descris majoritatea care ar urma să voteze cabinetul drept una „conjuncturală” și „de necesitate”, dar „responsabilă față de cetățeni și față de țară”, subliniind că efectele crizei politice prelungite vor continua să se resimtă. Ce înseamnă sprijinul UDMR: acord politic și dialog pe proiecte Kelemen Hunor a mai afirmat că UDMR a semnat un acord politic cu premierul desemnat Luca Niculescu atât pentru a sprijini noul Executiv „la început de drum”, cât și pentru „protecția comunității” pe care o reprezintă. El a insistat că, de aici înainte, va fi nevoie de dialog pentru fiecare proiect de lege, ordonanță și politică publică nouă și a pledat pentru compromis politic, avertizând asupra riscurilor abandonării dialogului între partide. Contextul votului: pragul de 233 de voturi Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu, după prezentarea programului de guvernare și a echipei de miniștri. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice încheiate în ultimele zile îi oferă „șanse ridicate” să obțină majoritatea necesară, potrivit informațiilor din aceeași sursă. [...]

Învestirea Guvernului Luca Niculescu deblochează agenda bugetară și actele normative necesare funcționării statului , după o criză politică de aproape șase luni, potrivit Adevărul . Cabinetul a primit 280 de voturi „pentru” în Parlament, iar premierul a anunțat că Executivul începe activitatea „imediat”, cu prima ședință programată chiar în seara zilei de marți. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 355. S-au exprimat 338 de voturi, dintre care 280 „pentru” și 58 „contra”, fără voturi anulate. Ceremonia de depunere a jurământului urma să aibă loc la ora 19:00, la Palatul Cotroceni. „Încheiem astfel azi cinci luni și jumătate de criză politică, care înseamnă costuri pentru români, costuri pe care le simt în facturi, costuri pe care le simt în creșterea șomajului, costuri pe care le simțim și în situația economică, în situația geopolitică.” Sprijin parlamentar condiționat de angajamente bugetare Înaintea votului, Luca Niculescu a semnat acorduri de susținere cu PNL și UDMR. Conform informațiilor prezentate, PNL și-a condiționat sprijinul de respectarea angajamentelor bugetare, iar UDMR a cerut garanții privind drepturile minorităților și învățământul în limba maghiară. AUR și USR au anunțat că nu vor vota învestirea. Ilie Bolojan, președintele PNL, a descris acordul ca fiind unul necesar pentru a asigura sprijin parlamentar pentru măsuri bugetare și acte normative, inclusiv pentru rectificări bugetare și pentru ordonanțe legate de pregătirea bugetului pe 2027. În același context, Bolojan a indicat și o țintă de reducere a deficitului bugetar în 2027 până la maximum 5,3%, „în conformitate cu ținta asumată de România”. Ce urmează imediat după vot Premierul a spus că noul Executiv are „puteri depline” și că va convoca prima ședință de Guvern în aceeași seară, în condițiile în care România are de gestionat probleme bugetare și măsuri economice și administrative rămase în așteptare în perioada de instabilitate. Criza politică a început în luna mai, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. Ulterior, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu să formeze Guvernul, pe fondul nevoii de a adopta decizii cu impact bugetar și economic. [...]

Ungaria a blocat următorul pas procedural din procesul de aderare la UE al Ucrainei și Republicii Moldova, ceea ce poate întârzia deschiderea ultimelor două capitole de negociere pe care cele două țări sperau să le avanseze până la finalul anului, potrivit Mediafax . Informația este atribuită unor diplomați din UE citați de Kyiv Independent . Reprezentanții Ungariei nu au confirmat public blocajul și, potrivit sursei, nu au oferit explicații nici celorlalte state membre. Ce anume a fost blocat și de ce contează Pe 20 octombrie, experți tehnici din cele 27 de state membre s-au reunit pentru a conveni asupra unui pas procedural care ar fi declanșat procesul de deblocare a ultimelor două capitole de negociere, vizând domenii precum agricultura, mediul și transporturile. Demersul a fost însă blocat de Ungaria, ceea ce a generat nemulțumirea celorlalte 26 de state membre, conform celor doi diplomați citați. Unul dintre diplomați a relatat că omologii maghiari au fost întrebați care este motivul, dar nu au oferit o explicație, transmițând doar că poziția lor „rămâne neschimbată”. Reprezentanța Permanentă a Ungariei pe lângă UE a fost solicitată să comenteze, fără răspuns până la momentul publicării. Unde se află Ucraina și Republica Moldova în negocieri Ucraina și Republica Moldova parcurg în paralel procesul de aderare, până la deblocarea tuturor celor șase capitole (clustere) de negociere, care includ reforme necesare pentru alinierea la legislația Uniunii Europene. Pe 13 octombrie, la Luxemburg, cele două țări au obținut deblocarea a încă două clustere. Totuși, rămân de deschis încă două capitole, pe care Chișinăul și Kievul ar fi dorit să le deschidă până la sfârșitul anului. Miza politică și ce urmează Experți citați în material estimează că blocajul ar putea fi temporar și ar avea și o componentă de politică internă în Ungaria, în contextul percepției în rândul opoziției că guvernul de la Budapesta ar fi „prea indulgent” față de Ucraina. Subiectul ar urma să fie discutat la fiecare reuniune a grupului de lucru pentru extindere, la Bruxelles, până la deblocarea situației. Avansarea negocierilor pentru Ucraina și Republica Moldova este prezentată ca o prioritate a președinției irlandeze a Consiliului UE , care conduce aceste reuniuni până la sfârșitul anului. [...]

Votul de învestitură al Guvernului Luca Niculescu poate debloca interimatul, dar depinde de disciplina PNL , în condițiile în care Executivul are, pe hârtie, majoritatea necesară prin acordurile semnate cu PNL și UDMR, potrivit News . Guvernul premierului desemnat Luca Niculescu ajunge marți la votul în plenul comun al Parlamentului, după ce dimineață sunt programate audierile ultimilor miniștri propuși. Luni, toți miniștrii audiați au primit avize favorabile în comisii. Votul este programat la ora 14.00, iar pentru învestire sunt necesare 233 de voturi. Miza imediată este încetarea perioadei de interimat a guvernului demis condus de Ilie Bolojan , după șase luni în care au existat trei tentative eșuate de a trece un Cabinet. Majoritatea există, dar apar fisuri în PNL Conform calculelor prezentate, PSD, PNL și UDMR ar avea împreună 239 de voturi (peste pragul de 233), dacă parlamentarii celor trei formațiuni votează integral. În același timp, există semnale că nu toți liberalii vor susține Cabinetul. News notează că sunt așteptate voturi împotrivă și din partea unor parlamentari PNL care s-au poziționat împotriva deciziei conducerii partidului, invocând prezența miniștrilor PSD în guvern. Filiala PNL Iași a anunțat sâmbătă că nu susține învestirea, decizia fiind luată în unanimitate de Biroul Politic Județean. „PNL Iaşi consideră că soluţia legitimă pentru depăşirea blocajului politic rămâne constituirea unei majorităţi reformiste credibile sau, în absenţa acesteia, întoarcerea la votul cetăţenilor prin alegeri anticipate”, a transmis filiala Iaşi a PNL. Condițiile PNL și UDMR: deficit și drepturi ale minorităților Premierul desemnat a semnat acorduri de susținere cu PNL și UDMR pentru votul de învestitură. Ilie Bolojan a declarat că acordul cu PNL stabilește condiții pe care viitorul Executiv trebuie să le respecte până la adoptarea bugetului pe 2027, inclusiv o țintă de deficit. România ar trebui să aibă „un deficit bugetar anul viitor în scădere” și să ajungă „la maximum 5,3%”, potrivit lui Ilie Bolojan. Bolojan a insistat că documentul nu este „un cec în alb”, ci un aranjament necesar pentru ca ordonanțele și rectificările bugetare să poată fi adoptate și pentru pregătirea bugetului pe 2027. UDMR, prin Kelemen Hunor, a anunțat că sprijină învestirea în condiții „clare”, între care respectarea drepturilor minorităților și sprijinirea învățământului în limba maghiară. Opoziția: AUR și USR au anunțat că nu votează AUR și USR au transmis că nu vor susține Guvernul Luca Niculescu. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a invocat mai multe motive, inclusiv că Executivul ar fi rezultat din „impunerea” voinței președintelui Nicușor Dan. USR a decis, în Comitetul Politic, să voteze împotrivă. Dominic Fritz a motivat decizia prin faptul că ar fi vorba despre „un guvern care va fi condus de la sediul PSD” și care s-ar sprijini pe „o majoritate toxică cu AUR”. Ce urmează în Parlament Marți, audierile ultimilor miniștri propuși sunt programate între orele 09.00 și 12.00, pentru portofoliile: Justiție, Proiecte Europene, Externe, Muncă și Sănătate. Ulterior, plenul comun votează învestirea. În context, News amintește că, după respingerea a două propuneri de guvern (Cabinetele Veștea și Mureșan) și retragerea unei propuneri care nu a ajuns la vot (Eugen Tomac), s-a întrunit condiția pentru declanșarea alegerilor anticipate, însă decizia aparține președintelui, potrivit Constituției. Președintele Nicușor Dan a declarat că sunt „șanse mari” ca guvernul propus de Luca Niculescu să fie învestit. [...]

Kelemen Hunor avertizează că AUR ar putea ajunge la 40% cu redistribuire dacă ar fi alegeri acum , iar miza pentru următorii ani este cum se reconfigurează opoziția și cât din votul de protest va fi captat de alte partide, potrivit Adevărul . Liderul UDMR a spus la TVR 1 că, „astăzi, dacă am fi avut alegeri”, AUR ar ieși pe primul loc „în jur de 40% cu redistribuire”, dar a adăugat că până în 2028 ar putea apărea „alte două partide” cu potențial de creștere în opoziție. În același timp, Hunor a indicat că intrarea unor formațiuni precum USR și PNL în opoziție ar schimba dinamica, iar rezultatul depinde de cât vor reuși acestea „să adune din protest”. De ce contează: votul antisistem și competiția din opoziție Hunor a susținut că ascensiunea AUR nu poate fi explicată printr-o singură cauză și a descris fenomenul ca pe un vot „împotriva establishment-ului politic, împotriva mainstream-ului”. În lectura sa, nemulțumirea publică a fost alimentată de „crize suprapuse”, de modul în care a fost gestionată guvernarea în 2023–2024 și de anularea alegerilor prezidențiale din 2024 , elemente care au împins electoratul spre opțiuni antisistem. Presiune pe instituții după anularea alegerilor din 2024 Pe tema anulării alegerilor prezidențiale din 2024, liderul UDMR a afirmat că așteaptă un raport și explicații publice și a precizat că nu are acces la informații clasificate, motiv pentru care nu vrea „să intre în speculații”. El a cerut instituțiilor statului să explice public ce s-a întâmplat, argumentând că lipsa clarificărilor alimentează teorii conspiraționiste. „Instituțiile statului trebuie să aibă curajul să iasă și să spună «uite asta s-a întâmplat».” Declarațiile au fost făcute într-o intervenție la TVR 1, relatată și de TVR Info . Contextul discuției despre anularea alegerilor este detaliat într-un material separat al Adevărul . [...]