Știri
Știri din categoria Politică

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, pune deteriorarea indicatorilor economici în centrul deciziei iminente privind rămânerea la guvernare, susținând că România are nevoie „urgent” de o „resetare” a direcției actuale, potrivit Digi24. Declarația vine cu câteva zile înainte ca PSD să decidă dacă iese sau nu din Executiv.
Grindeanu afirmă că „trei vești proaste pentru economie” arată „clar și concret” necesitatea schimbării, indicând creșterea inflației, scăderea consumului și revizuirea în jos a prognozei de creștere economică.
În mesajul public, Grindeanu enumeră trei elemente pe care le leagă direct de „direcția greșită” a țării:
Potrivit informațiilor prezentate, poziționarea lui Grindeanu este formulată în contextul în care PSD urmează să decidă în zilele următoare dacă rămâne în coaliția de guvernare sau se retrage. În acest cadru, liderul social-democrat susține că datele economice invocate nu ar reprezenta „propagandă politică”, ci o „radiografie-șoc” a evoluțiilor recente.
Tot el afirmă că „a continua să iei măsuri împotriva propriului popor este o greșeală” și că situația „trebuie reparată rapid”, fără ca materialul să detalieze ce măsuri concrete ar avea în vedere.
Recomandate

PSD își pune în joc participarea la guvernare pe 20 aprilie , printr-un vot intern care poate declanșa retragerea miniștrilor și o criză politică cu efect direct asupra stabilității Executivului, potrivit Stirile Pro TV . Miza votului este dacă PSD rămâne sau nu în cabinetul condus de Ilie Bolojan . Social-democrații transmit, direct sau indirect, că sunt pregătiți să-și retragă miniștrii dacă premierul nu demisionează, în timp ce PNL și USR susțin că „doar președintele Nicușor Dan mai poate salva situația”. UDMR spune că mai speră într-un compromis, „de dragul stabilității”. Cum se votează și cine decide Deși PSD are „peste 300.000 de membri”, decizia va fi luată de aproximativ 5.000 de lideri de circumscripții, într-o „mare adunare” organizată în sistem hibrid: circa 200 de lideri vor fi prezenți fizic la Palatul Parlamentului, iar restul vor participa online. Votul se va face prin scanarea unui cod QR, iar întrebarea anunțată este: „Sunteți de acord ca PSD să-i retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan?” Tensiuni în PSD și acuzații de „manipulare” Materialul arată că, deși nemulțumirea din partid este ridicată, nu toți social-democrații susțin demersul inițiat de Sorin Grindeanu . Constantin Toma, primarul Buzăului și lider PSD, spune că va vota „pentru liniște” și acuză o „manipulare” care „nu ajută nici partidul”. „Voi vota pentru liniște pentru lipsă scandal, pentru că România nu are nevoie de așa ceva. Eu sper să fim mai mulți pentru că această manipulare făcută de Sorin Grindeanu nu ajută nici partidul.” În același timp, din mesajele liderilor PSD „se prefigurează” un vot împotriva premierului, iar Grindeanu „își va retrage, potrivit unor surse interne”, cei șapte miniștri din Guvern. Reacția partenerilor și ce scenarii apar PNL respinge ideea schimbării premierului și cere intervenția președintelui. Mircea Abrudean, președintele Senatului, afirmă că Nicușor Dan ar avea „legitimitatea necesară” pentru mediere și invocă protocolul coaliției, susținând că PSD nu poate decide premierul PNL. USR acuză PSD că provoacă „gratuit” o criză politică, iar AUR anunță că va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului abia în luna mai, precizând că demersul nu depinde de PSD. Potrivit unor „surse politice” citate, dacă presiunea PSD va duce la o repoziționare a PNL, schimbarea premierului ar putea avea loc „abia după jumătatea lunii viitoare”. Condiții pentru un posibil viitor premier Conform corespondentului PRO TV, pretențiile PSD nu s-ar opri la înlocuirea lui Ilie Bolojan: viitorul prim-ministru ar trebui să aibă studii economice, cerință care „n-ar exclude” un tehnocrat. În PNL, opțiunile vehiculate sunt Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor) și Cătălin Predoiu (ministrul de Interne). [...]

Războiul cu Iranul împinge aliații SUA spre distanțare, pe fondul costurilor economice și al presiunii interne , iar efectul se vede deja în tensiuni politice la Londra, Roma și Tokyo, potrivit unei analize CNN . Deși liderii occidentali nu vor să intre într-un conflict pe care electoratele lor îl resping, ei nu pot evita consecințele: scumpiri la energie, costuri mai mari de transport și o deteriorare a perspectivelor de creștere. Miza, dincolo de episodul militar, este una de funcționare a alianțelor: relația dintre Washington și partenerii săi se tensionează pe măsură ce administrația Trump cere sprijin într-un război „de alegere”, în timp ce guvernele aliate se confruntă cu presiuni sociale și politice generate de impactul economic al conflictului. Semnalul economic: avertismentul FMI și riscul de încetinire globală Analiza notează că liderii reacționează la consecințe pe care nu le pot controla, exemplificate de avertismentul Fondului Monetar Internațional (FMI), care a transmis că economia mondială se îndreaptă către un scenariu „nefavorabil” de creștere de 2,5% în acest an, în scădere de la 3,4% în 2025. Pentru statele dependente de energie din Orientul Mijlociu, efectele ar putea fi mai dure. FMI a redus prognoza de creștere pentru Marea Britanie la 0,8% în 2026, de la o estimare anterioară de 1,3% — o evoluție care, în lectura CNN, ar complica situația politică a guvernului condus de Keir Starmer, în condițiile în care acesta nu și-a îndeplinit promisiunea de relansare economică. Presiune internă în capitale: energie mai scumpă și costuri de transport mai mari În Marea Britanie, Starmer a spus săptămâna trecută că este „sătul” de faptul că britanicii se confruntă cu facturi mai mari la energie din cauza acțiunilor lui Trump, arată analiza. Japonia, un alt aliat-cheie al SUA, este descrisă ca fiind sub presiune din cauza dependenței de energia din Orientul Mijlociu: costurile mai mari de transport împing prețurile în sus și amenință o creștere modestă a salariilor. Premierul Sanae Takaichi, aleasă în februarie, nu se aștepta să se confrunte atât de repede cu asemenea dificultăți, potrivit CNN. Efect politic: liderii se distanțează, dar nu își permit ruptura CNN arată că lideri care în trecut încercau să-l menajeze pe Donald Trump sunt acum mai dispuși să-l critice și să se distanțeze, inclusiv din motive de supraviețuire politică, pe fondul presiunilor economice asupra populației. Un exemplu este Italia: premierul Giorgia Meloni a spus luni că atacurile lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea sunt „inacceptabile”. Trump, citat de publicația italiană Corriere della Sera, a reacționat dur la poziția ei: „Sunt șocat de ea. Am crezut că are curaj. M-am înșelat. Ea este cea inacceptabilă, pentru că nu-i pasă dacă Iranul are o armă nucleară și ar arunca Italia în aer în două minute dacă ar avea ocazia.” Analiza mai notează că popularitatea lui Trump era deja scăzută în multe state aliate înainte de războiul cu Iranul: un sondaj Pew Research de anul trecut indica rate de aprobare de 35% sau mai puțin în peste o duzină de țări. În același timp, distanțarea are limite. CNN subliniază că una dintre vulnerabilitățile majore ale europenilor în relația cu SUA este slăbirea capacităților militare după ani de reduceri bugetare. Când Trump s-a plâns că aliații NATO nu au trimis nave pentru a deschide Strâmtoarea Hormuz , problema nu a fost doar lipsa sprijinului politic intern, ci și faptul că puterile NATO non-americane „probabil nu mai au capacitatea” de a duce o astfel de misiune. Ce urmează: o alianță mai dificil de gestionat, pe măsură ce costurile cresc Concluzia analizei este că, pe măsură ce Trump cere intrarea aliaților într-un război nepopular, spațiul lor politic de manevră se îngustează — inclusiv pentru a-l ajuta să încheie conflictul. În paralel, amenințarea unei retrageri americane din NATO rămâne un instrument de presiune, iar reînarmarea accelerată în Europa ar putea avea costuri politice interne, prin tăieri nepopulare în sănătate și programe sociale. [...]

AUR rămâne pe primul loc, dar scăderea la 37% schimbă raportul de forțe înaintea alegerilor , într-un moment în care PSD și PNL urcă ușor, potrivit unui sondaj INSCOP citat de Euronews . Datele arată că AUR pierde pentru prima dată din votanți după alegerile prezidențiale din mai 2025 . Scorul de 37% este cel mai scăzut nivel din seria măsurătorilor INSCOP realizate după acel moment, când partidul a avut constant valori între 38% și peste 40%. Participarea la vot: aproape 65% spun că merg sigur Sondajul indică o intenție de participare ridicată, dar cu un segment important de indeciși: 64,9% spun că sigur vor merge la vot 14,8% se situează în zona de incertitudine (scoruri 5–9) 2,1% spun că sunt puțin probabil să participe 15,8% afirmă că sigur nu vor merge la urne 2,6% nu știu sau nu au răspuns Intenția de vot: AUR scade, PSD și PNL urcă ușor În rândul respondenților care au indicat un partid, clasamentul este: AUR – 37% PSD – 20,1% PNL – 15,5% USR – 12,7% UDMR – 4,3% În rândul votanților mobilizați, procentele sunt: AUR – 38,8% PNL – 16,9% PSD – 16,6% USR – 14,4% UDMR – 3% Publicația notează și creșteri ușoare pentru PSD, PNL și USR față de măsurarea anterioară, însă subliniază o limitare importantă: evoluțiile indică o corelație între procente, nu o migrație demonstrată a votanților. Sondajul nu arată direct dacă electoratul AUR s-a orientat către alte formațiuni sau dacă o parte dintre votanți au devenit indeciși. Partidele mici și independenții În zona formațiunilor mai mici, sondajul consemnează: Partidul Oamenilor Tineri – 3,6% (4,5% la votanți mobilizați) SOS România – 2,8% (1,4%) SENS – 2,4% (2,2%) Independenți – 1% (1,3%) Altul – 0,7% (1%) Sondajul a fost realizat în perioada 1–7 aprilie 2026, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.100 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]

Diferența dintre scorul „brut” și cel al votanților siguri începe să redeseneze ierarhia din opoziție , cu PNL peste PSD în rândul electoratului mobilizat, deși AUR rămâne pe primul loc în intențiile de vot, potrivit Adevărul , care citează Barometrul Informat.ro – INSCOP Research (1–7 aprilie 2026). AUR este creditat cu 37% în intenția de vot pentru alegerile parlamentare (față de 38% în martie 2026), menținându-se lider, dar continuând să coboare sub pragul de 40% consemnat în mai multe măsurători anterioare. În același timp, PSD și PNL cresc ușor față de luna precedentă, însă dinamica se schimbă când sunt luați în calcul doar cei care declară că ar merge sigur la vot. Cum arată intenția de vot (total respondenți) Conform barometrului, distribuția intenției de vot este: AUR: 37% PSD: 20,1% PNL: 15,5% USR: 12,7% UDMR: 4,3% POT: 3,6% SOS România: 2,8% SENS: 2,4% Independent: 1% Alt partid: 0,7% Miza: mobilizarea schimbă ordinea PNL–PSD Raportat la respondenții care au ales un partid din listă și au declarat că ar merge sigur la vot (55,9% din eșantion), procentele diferă, iar PNL trece înaintea PSD: AUR: 38,8% PNL: 16,9% PSD: 16,6% USR: 14,4% UDMR: 3% POT: 4,5% SOS România: 1,4% SENS: 2,2% Independent: 1,3% Alt partid: 1% Remus Ștefureac , director INSCOP Research, spune că AUR atinge „cel mai mic scor” din măsurătorile realizate după alegerile prezidențiale din mai 2025 (37%) și că se vede „creșterea semnificativă a diferențelor” între intenția de vot generală și cea a votanților mobilizați. El indică explicit că PSD și UDMR au, în acest moment, alegători mai puțin mobilizați, în timp ce PNL, USR și AUR au alegători mai mobilizați. Participarea la vot și datele sondajului La întrebarea despre probabilitatea de a merge la vot (scară 1–10), 64,9% dintre respondenți au spus că „sigur” ar merge la vot, 15,8% au ales varianta 1 („sigur nu”), iar 2,6% au declarat că nu sunt hotărâți. Sondajul a fost realizat în perioada 1–7 aprilie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane (18+), cu o eroare maximă admisă de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Detaliile complete sunt publicate în Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția a IX-a . [...]

Cererea repetată de alegeri anticipate readuce în prim-plan riscul de instabilitate politică , într-un moment în care PSD redeschide discuția despre ieșirea de la guvernare, potrivit G4Media . Liderul AUR, George Simion , a publicat o postare în care solicită din nou organizarea de alegeri anticipate, pe fondul dezbaterilor din PSD privind continuarea participării la guvernare. Mesajul vine după ce PSD a reluat public tema unei posibile retrageri de la guvernare. „Pentru a mia oară: cheia este întoarcerea la democrație și la votul românilor, nu guverne minoritare. AUR rămâne cu poporul român”, a scris Simion. În același context, articolul notează că Simion a evitat în ultimele zile să se pronunțe despre înfrângerea suferită de premierul ungar Viktor Orbán, pe care îl lăudase anterior. Ce urmează în PSD și de ce contează PSD urmează să decidă duminica viitoare, în ședința Consiliului Politic Național (CPN), întrebarea pentru un referendum intern programat luni, la care ar urma să participe circa 5.000 de lideri centrali și locali, conform unor oficiali ai partidului citați de G4Media . Potrivit informațiilor din articol: conducerea PSD va pune o singură întrebare , legată de susținerea partidului pentru premierul Ilie Bolojan (PNL); întrebarea suplimentară privind prezența USR la guvernare ar urma să fie abandonată; întrebarea ar urma să vizeze, „cel mai probabil”, dacă liderii PSD sunt de acord sau nu cu continuarea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan în funcția de premier. Din perspectiva mediului economic, miza imediată este că orice escaladare a tensiunilor din coaliție sau scenariu de guvern minoritar/anticipate poate amplifica incertitudinea privind direcția guvernării și ritmul deciziilor administrative, însă articolul nu oferă detalii despre calendar sau pași instituționali concreți pentru declanșarea anticipatelor. [...]

Alternativa pentru Germania (AfD) a urcat pe primul loc în intențiile de vot , un semnal de presiune politică asupra guvernului condus de Friedrich Merz , pe fondul unei nemulțumiri publice în creștere, potrivit Adevărul . Datele publicate de YouGov și citate de Die Welt indică 27% pentru AfD, în creștere față de luna precedentă. În același timp, blocul conservator CDU/CSU, condus de cancelarul Friedrich Merz, coboară la 23%, în scădere cu trei puncte procentuale, cel mai slab scor din decembrie 2021 până în prezent. Nemulțumirea față de guvern, factorul care împinge reconfigurarea scenei politice Sondajul arată o deteriorare puternică a percepției asupra executivului: 79% dintre respondenți se declară nemulțumiți de activitatea guvernului condus de Merz, față de 55% în iunie 2025. Separat, un alt sondaj menționat în material indică faptul că doar 15% dintre germani sunt mulțumiți de activitatea guvernului federal, acesta fiind cel mai scăzut nivel de susținere pentru actuala coaliție. Evoluția este susținută și de alte măsurători: sondaje citate de dpa ar indica, de asemenea, că AfD a depășit blocul conservator, ceea ce sugerează o fisurare a echilibrului politic tradițional. Cum arată restul clasamentului în sondaj Pe lângă AfD și CDU/CSU, intențiile de vot prezentate în material sunt: Partidul Social Democrat (SPD): 13% (minus un punct procentual) Alianța 90/Verzii: 14% (ușoară creștere) Die Linke: 10% (ușoară creștere) Efectul asupra cancelarului În acest context, imaginea cancelarului este afectată: potrivit datelor Morning Consult citate în articol, Friedrich Merz este „cel mai nepopular lider” dintre cei analizați în 24 de democrații. Per ansamblu, tabloul descris de sondaje este al unei Germanii mai fragmentate politic, în care partidele tradiționale pierd teren, iar AfD capitalizează nemulțumirea față de guvernare. [...]