Știri
Știri din categoria Politică
Traian Băsescu leagă înfrângerea lui Viktor Orbán de un semnal politic pro-UE, susținând că votul din Ungaria a contracarat influența pe care o atribuie tandemului Donald Trump–Vladimir Putin în sprijinul premierului ungar, potrivit Mediafax.
Într-o postare pe rețelele sociale, fostul președinte afirmă că Trump „va pleca”, în timp ce „America rămâne”, și descrie „votul democratic” drept elementul „mai puternic” decât arsenalul militar, în contextul rezultatului electoral din Ungaria.
„Implicat masiv în campania pentru susţinerea lui Viktor Orban, tandemul Donald Trump – Vladimir Putin, a fost bătut măr de poporul maghiar.”
Băsescu mai susține că Trump și Putin „urăsc democrația” și „Lumea cu Reguli” și că și-ar dori „să destrame Europa” pentru a o „controla și stăpâni”, concluzionând că rezultatul de duminică ar fi arătat că „nu se poate”.
Mediafax notează că partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, a obținut o „victorie istorică” la alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán.
Potrivit aceleiași surse, Péter Magyar a obținut 138 de mandate din totalul de 199, peste pragul de două treimi (133) necesar pentru amendarea Constituției, ceea ce deschide perspectiva unor schimbări instituționale majore și a unei repoziționări în relația cu Uniunea Europeană.
Viktor Orbán și-a recunoscut înfrângerea la scurt timp după închiderea urnelor, descriind rezultatul ca fiind „dureros, dar fără echivoc”, mai arată Mediafax. La rândul său, Péter Magyar a declarat că rezultatul reprezintă „eliberarea Ungariei” și că ar deschide calea către reforme majore și refacerea relațiilor cu UE.
Recomandate
Apelul la arestări „în bloc” ridică miza confruntării politice din Ungaria după alegerile din 2026, pe fondul discuțiilor despre cum ar putea noua majoritate să trateze acuzațiile de corupție din perioada Fidesz, potrivit Libertatea . Péter Márki-Zay , primarul orașului Hódmezővásárhely și fost candidat al opoziției la funcția de prim-ministru în 2022, a declarat într-un interviu pentru publicația ungară Index că Péter Magyar, liderul Partidului Tisza, ar trebui să ia măsuri drastice împotriva familiei premierului Viktor Orbán, în numele tragerii la răspundere pentru corupția asociată guvernărilor anterioare. „Îi propun lui Péter Magyar să aresteze imediat familia Orbán” Contextul politic: Tisza revendică o majoritate de două treimi Declarațiile vin după ce Péter Magyar a revendicat o „victorie istorică” în alegerile legislative din Ungaria din 2026. Conform rezultatelor oficiale citate, după numărarea a 98,9% din voturi, Tisza a obținut peste 53% din voturi și 138 de mandate, suficient pentru o majoritate de două treimi în parlament . Fidesz ar fi obținut 38,26%, Mi Hazánk – 5,85%, iar DK – 1,16%. Márki-Zay a susținut că dominația guvernului asupra mass-media a împins opoziția spre rețelele de socializare, strategie pe care o leagă de slăbirea capacității Fidesz de a reacționa. Tot el a criticat toleranța publică față de corupție, afirmând că „furtul nu i-a deranjat pe oameni până când au simțit că le este și lor de folos”. „Recuperarea banilor furați” ca argument economic Pe lângă arestarea familiei Orbán, Márki-Zay a cerut investigarea întreprinderilor apropiate acesteia, cu scopul de a elimina „corupția sistemică”. În argumentația sa, recuperarea fondurilor deturnate ar putea avea efecte economice, inclusiv prin stimularea ocupării. „Dacă acei bani nu ar fi fost furați, de două ori mai mulți oameni ar fi primit un loc de muncă” Politicianul a mai cerut organizarea de alegeri anticipate, susținând că democrația poate fi restabilită doar dacă persoanele vinovate de infracțiuni vor fi închise. În materialul citat nu sunt prezentate reacții ale lui Péter Magyar sau ale taberei Fidesz la aceste afirmații. [...]
Traian Băsescu leagă rezultatul alegerilor din Ungaria de un mesaj politic mai larg despre rezistența democratică în Europa , susținând că „votul democratic” al maghiarilor a contracarat influența pe care o atribuie tandemului Donald Trump – Vladimir Putin în sprijinul lui Viktor Orbán, potrivit HotNews . Fostul președinte afirmă că Trump și Putin, „implicați masiv” în campania pentru susținerea lui Orbán, „au fost bătuți măr de poporul maghiar” și că au descoperit „ceva mai puternic decât armele lor nucleare”: votul. Mesajul său include și ideea că „Trump va pleca, America rămâne!”. Ce s-a întâmplat în Ungaria, potrivit datelor din articol Alegerile din Ungaria s-au încheiat cu victoria partidului de centru-dreapta, pro-UE, Tisza, condus de Péter Magyar, care a obținut 138 de mandate din totalul de 199 din parlament, conform informațiilor citate de HotNews (context despre rezultatele alegerilor ). Contextul relației SUA–Ungaria: vizita lui J.D. Vance la Budapesta În săptămâna alegerilor, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a mers la Budapesta și s-a întâlnit cu Viktor Orbán. Vance a spus că discuțiile urmau să vizeze relația dintre SUA și Ungaria , precum și relațiile cu Europa și Ucraina. Articolul notează că gestul este unul rar, personal, de susținere pentru Orbán din partea unui oficial american de rang înalt și îl plasează în linia eforturilor lui Donald Trump de a sprijini lideri de dreapta cu viziuni similare, potrivit Reuters. De asemenea, este menționat că Trump i-a transmis lui Orbán „sprijinul complet și total” într-un mesaj video către CPAC Budapesta. Pentru context, HotNews detaliază și miza relației dintre SUA și Ungaria . [...]
UDMR își apără decizia de a-l susține pe Viktor Orbán, în ciuda înfrângerii Fidesz , invocând votul masiv al maghiarilor din afara Ungariei , potrivit HotNews . Kelemen Hunor spune că alegerile din Ungaria s-au desfășurat „corect”, că decizia electoratului este „clară” și că l-a felicitat pe Peter Magyar după victoria obținută în fața premierului pe care UDMR îl susținuse în campanie. Într-un interviu acordat publicației Maszol, liderul UDMR a respins ideea că formațiunea ar trebui să-și reproșeze sprijinul pentru Orbán: „Nu avem niciun motiv să ne punem cenușă în cap”. El a argumentat că „politica națională” implementată de Fidesz în ultimul „deceniu și jumătate” a avut un conținut simbolic important și a generat „simpatie și identificare” în rândul „vastei majorități a maghiarilor din Transilvania”. Kelemen Hunor a adăugat că ar fi problematic pentru UDMR dacă s-ar ajunge la concluzia că reprezintă „altceva decât marea majoritate a maghiarilor din Transilvania” și a insistat că decizia a fost „logică și de înțeles”. Votul din diaspora maghiară, argumentul central Datele oficiale parțiale indică faptul că 87,08% din voturile prin corespondență valide și numărate – exprimate de etnicii maghiari din afara țării, „în mare parte din România” – au mers către Fidesz, partidul lui Viktor Orbán, notează HotNews. Relația cu Tisza: „încă nu avem o relație instituțională” Kelemen Hunor a spus că nu a vorbit la telefon cu Peter Magyar după alegeri, dar l-a felicitat, invocând regula competiției politice: „În politică, sport și competiție, până la urmă există un câștigător care trebuie felicitat.” În același timp, el a precizat că între UDMR și partidul câștigător, Tisza, nu există deocamdată „o relație instituțională”, deși reprezentanții se întâlnesc, de regulă, în cadrul Partidului Popular European. Potrivit lui, felul în care se va dezvolta relația dintre etnicii maghiari din afara granițelor și noul guvern de la Budapesta va depinde de politica noului cabinet, iar comunitățile trebuie să aștepte să vadă ce direcție va fi stabilită. Mesaje diferite în UDMR după rezultat În contrast cu poziția lui Kelemen Hunor, vicepremierul și senatorul UDMR Tanczos Barna a spus că rezultatul alegerilor anunță intrarea „într-o nouă eră” și a admis o eroare de evaluare: „Am greșit. Nu sunt singurul în această situație, dar nu am simțit, nu am văzut acea forță uriașă care a dus la victoria zdrobitoare a partidului TISZA în Ungaria.” [...]
Péter Magyar pune aderarea Ungariei la Parchetul European în centrul schimbării de putere , ca primă măsură anunțată după victoria electorală, într-un semnal cu potențial direct asupra relației cu UE și a deblocării fondurilor europene înghețate, potrivit G4Media . În discursul de victorie de la Budapesta, Magyar a cerut demisia imediată a președintelui Ungariei și a tuturor liderilor de stat numiți de Viktor Orbán. El a promis „revenirea Ungariei în Europa” și a indicat ca obiectiv de politică externă convingerea UE să deblocheze miliardele de euro din fondurile înghețate, informație atribuită de G4Media agenției MEDIAFAX. Cu aproape 99% din voturi numărate, partidul Tisza ar urma să obțină 138 de mandate în parlamentul de 199 de membri, iar Fidesz ar rămâne cu 55 de mandate, notează Euronews, citată în articol. Miza: anticorupție și relația cu UE Printre primele promisiuni, Magyar a anunțat aderarea Ungariei la Parchetul European (EPPO) , instituția UE care investighează infracțiuni financiare transfrontaliere. În aceeași intervenție, el a vorbit despre restabilirea „sistemului de frâne și contraponderi” și despre garantarea funcționării democratice a statului. Presiune pe instituțiile-cheie ale statului Magyar a cerut demisia imediată a președintelui Tamás Sulyok, după ce acesta l-a invitat să formeze guvernul, și a extins solicitarea către conducerea mai multor instituții, între care Curtea Supremă, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Oficiul Justiției, Oficiul Concurenței și Autoritatea pentru Media. „Îndemn toate marionetele care au fost la putere în ultimii 16 ani să facă același lucru. Plecați, plecați. Nu așteptați până când îi vom trimite noi” Totodată, el i-a cerut lui Viktor Orbán să se abțină de la măsuri care ar putea limita competențele viitorului guvern în perioada de tranziție. Ce urmează, potrivit declarațiilor Magyar a spus că primele sale deplasări externe vor fi la Varșovia și Viena, urmate de Bruxelles, unde intenționează să susțină deblocarea fondurilor UE. În discurs, el a afirmat că „locul” Ungariei este în Europa și că țara va fi „un aliat puternic” care va reprezenta interesele maghiare. [...]
Péter Magyar vrea să limiteze la două mandate funcția de premier , o schimbare constituțională care ar bloca revenirea lui Viktor Orbán la conducerea guvernului și ar reseta regulile jocului politic în Ungaria, potrivit HotNews , după prima conferință de presă a liderului Tisza de după victoria în alegeri. Magyar a spus că ungurii „nu au votat doar pentru o schimbare de guvern, ci pentru o schimbare de regim” și a cerut o tranziție „rapidă și scurtă” a puterii. El i-a solicitat președintelui Ungariei, Tamás Sulyok, să convoace noul Parlament „cât mai curând posibil” și să îl invite să formeze guvernul, ca lider al celui mai puternic partid. Miza: schimbarea Constituției și efectul direct asupra lui Orbán Liderul opoziției a anunțat că noua majoritate va modifica Constituția pentru a limita mandatul oricărui prim-ministru la două mandate, adică maximum opt ani. Magyar a precizat că regula ar urma să se aplice și retroactiv, ceea ce ar însemna, în practică, că Viktor Orbán – premier timp de 16 ani și patru mandate consecutive – nu ar mai putea reveni în funcție. În același registru, Magyar a promis „restabilirea democrației” și readucerea „mecanismelor de control și echilibru”. Totodată, și-a reiterat apelul ca președintele Tamás Sulyok să demisioneze, pe care l-a numit „o marionetă” a lui Orbán. Reancorare în UE, dar cu rezerve pe Ucraina și finanțare Magyar a prezentat viitorul executiv ca fiind pro-european și a vorbit despre o „reancorare fermă” a Ungariei în Uniunea Europeană, potrivit relatărilor The Guardian și Reuters preluate în material. În același timp, a spus că susține menținerea opțiunii de neparticipare la finanțarea pachetului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) și că nu sprijină o procedură accelerată pentru aderarea Ucrainei la UE. El a argumentat că Ungaria se află într-o „situație financiară foarte dificilă” și a insistat pe reluarea fluxului de fonduri europene, despre care a spus că „ni se cuvin”. În privința aderării Ucrainei, a declarat că „ar fi imposibil ca o țară aflată în război să fie primită în Uniunea Europeană” și a indicat că ar dori un referendum în Ungaria, adăugând că nu vede acest lucru posibil „în următorii zece ani”. România, George Simion și mesajul către comunitatea maghiară Magyar l-a acuzat pe Orbán că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania, susținând că sprijinul acordat liderului AUR, George Simion, a fost împotriva intereselor comunității maghiare din România. Despre Simion, Magyar a afirmat că „a dansat pe mormintele eroilor de război maghiari” și a susținut că o astfel de persoană „nu poate fi susținută de niciun prim-ministru al Ungariei”. În același timp, a spus că își dorește o relație mai bună cu România și a vorbit despre cooperare economică și culturală, precum și despre sprijin pentru maghiarii din România. Magyar a criticat și UDMR, afirmând că a participat la o campanie de „dezinformare”, și a spus că intenționează să discute direct cu liderul formațiunii, Kelemen Hunor. Rusia, China și energia: „vom încerca să diversificăm” Magyar le-a mulțumit Rusiei și Chinei pentru că au „acceptat” rezultatul votului și a spus că își dorește relații „pragmatice” cu Moscova, în condițiile în care Ungaria rămâne dependentă de importurile de energie din Rusia. El a afirmat că Ungaria „nu își poate schimba geografia” și că va încerca să diversifice, fără a sugera o desprindere completă. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a declarat că respectă votul maghiarilor și că așteaptă continuarea angajamentului „extrem de pragmatic” cu noua conducere de la Budapesta. Ce urmează Din declarațiile lui Magyar, următorul pas imediat ar fi convocarea rapidă a noului Parlament și începerea tranziției politice. Modificarea Constituției – inclusiv componenta de aplicare retroactivă a limitării mandatelor – rămâne însă de văzut cum va fi formulată și adoptată, în funcție de procedurile interne și de calendarul parlamentar. [...]
Refuzul Kremlinului de a-l felicita pe noul lider politic de la Budapesta arată o repoziționare diplomatică prudentă față de Ungaria, în condițiile în care Moscova o tratează oficial drept „stat neprieten” și își calibrează relația la nivel de „contacte pragmatice” , potrivit Meduza . Purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov , a declarat că Rusia nu îl va felicita pe liderul partidului ungar „Tisa”, Péter Magyar , pentru victoria la alegerile parlamentare, invocând faptul că Ungaria este o „țară neprietenă” deoarece susține sancțiunile împotriva Rusiei. „Nu trimitem felicitări țărilor neprietene. Iar Ungaria este o țară neprietenă, ea susține sancțiunile împotriva noastră.” Întrebat dacă asta înseamnă că Moscova a fost „prietenoasă” doar cu premierul Viktor Orbán, Peskov a răspuns că „am purtat un dialog” cu acesta. Context: „stat neprieten”, dar cu precedente de felicitări Ungaria, la fel ca celelalte state ale Uniunii Europene, a fost inclusă de Rusia pe lista „statelor neprietene” printr-o dispoziție guvernamentală din 5 martie 2022. Totuși, în aprilie 2022, Vladimir Putin îi trimisese lui Viktor Orbán o „telegramă de felicitare” după victoria coaliției conduse de acesta la alegerile pentru Adunarea Națională a Ungariei, conform comunicărilor de atunci ale Kremlinului. Ce spune acum Moscova despre relația cu noua conducere La briefingul din 13 aprilie, Peskov a mai afirmat că Kremlinul „respectă” alegerea făcută de unguri și că autoritățile ruse se așteaptă să continue „contacte foarte pragmatice” cu noua conducere a Ungariei, potrivit unei declarații relatate de Meduza într-un material separat. Rezultatul alegerilor din 12 aprilie La alegerile parlamentare desfășurate în Ungaria pe 12 aprilie, partidul de guvernământ „Fidesz”, condus de Viktor Orbán, a pierdut în fața partidului „Tisa”, aflat anterior în opoziție și condus de Péter Magyar. Orbán era considerat unul dintre puținii aliați ai lui Putin în Europa. [...]
