Știri
Știri din categoria Politică
România riscă să-și slăbească influența în negocierile UE printr-o prezență publică redusă și o comunicare deficitară la Bruxelles, într-un moment în care se discută dosare cu miză directă pentru bani europeni și securitate, potrivit G4Media, care rezumă o analiză POLITICO bazată pe declarațiile a cinci diplomați și oficiali europeni.
Cei citați de POLITICO susțin că Bucureștiul evită frecvent să se implice public în negocieri sensibile sau să-și promoveze activ interesele în „bula” instituțională de la Bruxelles. Situația ar fi devenit mai vizibilă după prăbușirea recentă a guvernului pro-european de la București, care ar fi complicat transmiterea instrucțiunilor politice către reprezentanții României din capitalele europene.
Un oficial român, citat sub protecția anonimatului, descrie această discreție drept o strategie deliberată:
„Delegația stă retrasă la Bruxelles pentru a evita să creeze probleme și să se confrunte cu reacții negative din partea partenerilor.”
POLITICO indică explicit o vulnerabilitate de comunicare la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE: România ar fi singurul stat membru care nu are în prezent un purtător de cuvânt sau un responsabil de presă activ la Bruxelles.
Publicația mai notează că o listă publică ar menționa un singur angajat responsabil de comunicare, iar reprezentantul permanent nu ar mai fi emis un comunicat de presă de aproape un an. În plus, site-ul ambasadei ar fi „adesea nefuncțional”, la fel și cel al Ministerului Afacerilor Externe.
Reprezentantul permanent al României la UE a refuzat să comenteze, iar MAE nu a răspuns solicitării transmise de POLITICO, potrivit materialului citat de G4Media.
Nu toți diplomații consultați împărtășesc evaluarea critică. Un diplomat european citat de POLITICO afirmă că România ar fi „mai activă la nivel tehnic decât lasă impresia imaginea publică” și că promovează constant teme considerate esențiale pentru interesele sale, între care:
În același timp, POLITICO consemnează percepția că diplomații români sunt considerați mai activi în cadrul NATO decât în instituțiile UE de la Bruxelles.
Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE are, potrivit organigramei publicate oficial, aproape 100 de angajați, repartizați în structuri diplomatice, tehnice, administrative și militare, mai arată materialul.
Echipa este condusă de ambasadoarea Iulia Matei (COREPER II), cu Mihaela Vasiu ca adjunct (COREPER I). În conducere mai sunt menționați Alina Pădeanu (COPS) și patru diplomați cu roluri de coordonare internă (ANTICI, MERTENS, NICOLAIDIS). Pentru presă și comunicare, organigrama ar indica un singur responsabil: Alina Scurtu-Mitran, cu atribuții de social media, grafică și web.
Analiza apare pe fondul instabilității politice interne și al negocierilor europene privind viitorul buget al UE, securitatea regională și extinderea spre est. G4Media notează și că președintele Nicușor Dan a anulat recepția oficială de Ziua Europei (9 mai), pe fondul crizei politice declanșate de demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură.
În acest context, miza practică a „vizibilității” la Bruxelles este capacitatea României de a-și susține prioritățile în dosare unde este direct interesată, inclusiv ca beneficiar major de fonduri europene și ca stat de pe flancul estic al UE și NATO, în vecinătatea războiului din Ucraina. G4Media precizează că a solicitat un punct de vedere ministrului de Externe și că îl va publica atunci când îl va primi.
Recomandate
Sondajul INSCOP indică o nemulțumire de masă față de președinte și premier, un semnal de risc pentru guvernare și stabilitatea politică pe termen scurt , potrivit HotNews . Datele arată că 7 din 10 români se declară nemulțumiți de activitatea președintelui Nicușor Dan , iar proporția este similară în cazul premierului interimar Ilie Bolojan . Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Nemulțumirea față de Nicușor Dan: 70,5% evaluări negative Doar 27,6% dintre respondenți spun că sunt foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți de activitatea președintelui (4,4% foarte mulțumiți și 23,2% destul de mulțumiți). În schimb, 70,5% se declară foarte nemulțumiți sau destul de nemulțumiți (42,8% foarte nemulțumiți și 27,7% destul de nemulțumiți). Ponderea non-răspunsurilor este de 1,9%. Profilul nemulțumirii este mai pronunțat decât media în rândul votanților AUR, al persoanelor între 30 și 44 de ani, al celor cu educație primară, al locuitorilor din urbanul mic și mediul rural, precum și al angajaților din sectorul privat. Ilie Bolojan, premier interimar: 67,9% nemulțumiți În cazul premierului interimar Ilie Bolojan, 30,5% dintre respondenți se declară foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți (8% foarte mulțumiți și 17,7% destul de mulțumiți). Nemulțumirea ajunge la 67,9% (47,7% foarte nemulțumiți și 20,2% destul de nemulțumiți), iar 1,5% nu știu sau nu răspund. Nemulțumirea față de activitatea lui Bolojan este peste medie în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. Percepția rolului președintelui în conflictul politic: societate împărțită La întrebarea despre rolul președintelui în tensiunile politice recente, 49,2% dintre cei chestionați consideră că Nicușor Dan a acționat pentru a diminua neînțelegerile dintre partide și lideri politici, în timp ce 36,3% cred că a contribuit la amplificarea lor. Non-răspunsurile sunt 14,6%, potrivit datelor INSCOP citate de News.ro. Polarizare pe linii de partid, cu diferențe între președinte și premier Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, pune accent pe polarizarea politică din spatele acestor evaluări și pe diferențele dintre cele două funcții: „Jumătate dintre români cred că prin poziţionările publice exprimate în această perioadă, preşedintele Nicuşor Dan a acţionat pentru a diminua neînţelegerile dintre partide şi liderii politici, iar o treime cred contrariul (...) Polarizarea este diferită în cazul activităţii premierului Ilie Bolojan (...)” În același comentariu, Ștefureac indică și repere de polarizare: un procent ridicat de alegători PSD, PNL și USR mulțumiți de activitatea președintelui, respectiv un procent foarte mare de alegători AUR nemulțumiți; iar la Bolojan, niveluri ridicate de mulțumire în rândul votanților PNL și USR, respectiv nemulțumire în rândul votanților PSD și AUR. Din perspectiva funcționării instituțiilor, combinația dintre nemulțumirea majoritară și polarizarea pe criterii politice sugerează un spațiu redus pentru decizii consensuale în perioada următoare, în special într-un context de conflict între partide. [...]
Bogdan Ivan susține că parteneriatul energetic România–SUA este ținta unor atacuri și afirmă că nu va renunța la proiectele legate de gazele naturale lichefiate (LNG) americane, potrivit Mediafax . Fostul ministru al Energiei spune că, în ultima săptămână, a fost vizat de atacuri din „anumite zone politico-mediatice”, însă miza reală ar fi, în opinia sa, lovirea parteneriatului energetic dintre România și Statele Unite. Ivan leagă aceste atacuri de obiectivul integrării României în proiecte regionale care ar conecta Europa la LNG-ul din SUA. „De aproximativ o săptămână sunt atacat constant din anumite zone politico-mediatice. Chiar dacă mă menționează obsesiv pe mine, ținta lor reală este parteneriatul energetic România-SUA. Mai precis, integrarea României, ca jucător cheie, în arhitectura de conectare a Europei la LNG-ul american. Vă spun direct, nu le iese!” Miza invocată: securitate energetică și reducerea dependenței de gazul rusesc Ivan afirmă că nu va ceda presiunilor și că securitatea energetică a României depinde de parteneriatele cu SUA și UE. „Vreau să lămuresc lucrurile aici și acum: nu cedez și nu mă las intimidat de trompetele Moscovei! Securitatea, siguranța și prosperitatea românilor depind de un parteneriat onest și curajos cu SUA și UE.” În același mesaj, fostul ministru respinge acuzațiile că ar fi făcut presiuni pentru importuri de LNG american. El susține că România și SUA au încheiat un memorandum de înțelegere pe 7 noiembrie, la Atena, în cadrul reuniunii P-TEC, document semnat de vicepremierul Cătălin Predoiu, care ar urmări, între altele, „decuplarea regiunii de la gazul rusesc” și aprovizionarea cu LNG prin „Coridorul Verde”. Ivan mai afirmă că proiectul a fost susținut în forurile de decizie, inclusiv în CSAT . Neptun Deep și LNG: „nu e o alegere exclusivă” Fostul ministru respinge ideea că România ar trebui să aleagă între proiectul Neptun Deep și LNG-ul din SUA. În viziunea sa, Neptun Deep ar acoperi consumul intern, dar România ar trebui să urmărească și un rol regional, iar LNG-ul american pe ruta Grecia–Bulgaria–România–Ucraina ar fi „crucial” pentru securitatea regională. Ivan insistă că ceea ce a susținut „nu este un contract”, ci o strategie România–SUA pe componenta de gaze lichefiate pentru Europa Centrală și de Sud-Est și afirmă că nu au existat discuții despre volume, prețuri sau achiziții și că „nu există o ofertă comercială” pe masa statului român. În final, el susține că proiectele comune România–SUA ar fi atacate „constant” în spațiul public printr-o strategie de compromitere și reafirmă opțiunea „pro-occidentală”, alături de Europa și SUA. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru un premier tehnocrat de o formulă care să asigure stabilitatea guvernării , iar Sorin Grindeanu spune că, dacă se ajunge la această variantă, partidul vrea un șef al Executivului „ancorat” în realitățile din România și capabil să țină o coaliție unită, potrivit Digi24 . Liderul PSD a declarat, luni seara, la România TV, că preferă un premier politic și că i-a transmis această opțiune și președintelui, însă a descris și criteriile pe care social-democrații le-ar cere într-un scenariu cu premier tehnocrat. Ce profil spune Grindeanu că ar accepta PSD În viziunea lui Grindeanu, un premier tehnocrat susținut de PSD ar trebui să îndeplinească mai multe condiții, în principal legate de capacitatea de a gestiona o coaliție și de a evita pierderea rapidă a sprijinului politic: să fie „ancorat în realitățile din România” și să cunoască bine scena politică internă; să aibă ca „principală calitate” dialogul, mai ales într-o coaliție formată din patru partide; „dacă se poate”, să „știe un pic de economie”. În același context, Grindeanu l-a criticat pe Ilie Bolojan , afirmând că „ceea ce am văzut în ultimele luni s-a dovedit faliment”. Guvern minoritar și condiția miniștrilor politici Întrebat despre un guvern minoritar din care să facă parte PSD, Grindeanu a spus că partidul nu își dorește un asemenea scenariu, dar că nu îl exclude, preferând totuși „să mai stăm câteva zile și găsim o variantă stabilă”. Dacă se ajunge la un guvern cu premier tehnocrat, liderul PSD a adăugat că ar fi „de dorit” ca miniștrii să fie din partide politice, invocând riscul repetării unui scenariu de tip 2015–2016 (guvernul Cioloș), în care, susține el, „nimeni nu și-a asumat absolut nimic”. Un nume vehiculat, respins pe criteriul „ancorării” în politica internă Grindeanu a menționat că unul dintre numele discutate în ultima perioadă, Delia Velculescu , nu ar îndeplini condiția de a fi bine ancorată în realitățile politice ale României. În lipsa altor detalii în material despre calendarul negocierilor sau despre o listă finală de candidați, rămâne de urmărit dacă discuțiile politice se vor orienta către o soluție de premier politic sau către o formulă tehnocrată cu miniștri asumați de partide, așa cum cere PSD. [...]
PSD condiționează acceptarea unui premier tehnocrat de un profil „politic” și de miniștri asumați de partide , într-un mesaj care mută discuția despre viitorul guvern spre criterii de stabilitate și funcționare a coaliției, potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus la România TV că preferă un premier politic, dar că, dacă negocierile duc la varianta unui premier tehnocrat, social-democrații au „un anumit profil” pe care îl doresc pentru această funcție. El a precizat că i-a transmis această preferință și președintelui Nicușor Dan , despre care a afirmat că „nu s-a exprimat, doar a ascultat”. Ce condiții pune PSD pentru un premier tehnocrat Grindeanu a detaliat criteriile pe care PSD le-ar considera necesare pentru un premier tehnocrat, insistând pe capacitatea de a menține sprijinul politic într-o coaliție: să fie „ancorat în realitățile din România” și să cunoască „bine scena politică” internă; să aibă ca principală calitate „dialogul”, în special într-o coaliție formată din patru partide; „dacă se poate”, să „știe un pic de economie”. În același context, liderul PSD a criticat prestația lui Ilie Bolojan, despre care a spus că „s-a dovedit faliment” în ultimele luni. Guvern minoritar și „scenariul 2015-2016” Întrebat dacă este de acord cu un guvern minoritar din care să facă parte PSD, Grindeanu a răspuns că partidul „nu își dorește un asemenea scenariu”, preferând să mai treacă „câteva zile” pentru a găsi „o variantă stabilă”, deși nu exclude complet această opțiune. Totodată, el a afirmat că, dacă se ajunge la un premier tehnocrat, „e de dorit ca miniștrii să aparțină partidelor politice”, invocând riscul unui scenariu similar cu perioada 2015-2016 (Guvernul Cioloș), când, în opinia sa, „nimeni nu și-a asumat absolut nimic”. Nume vehiculate: observația despre Delia Velculescu Grindeanu a menționat că unul dintre numele vehiculate în ultima vreme, Delia Velculescu, nu ar îndeplini condiția de a fi „bine ancorată în realitățile politice ale României”. Mesajul PSD indică faptul că, inclusiv într-o formulă cu premier tehnocrat, partidul vizează o arhitectură guvernamentală cu sprijin politic explicit și mecanisme de negociere în interiorul coaliției, pentru a evita pierderea rapidă a susținerii parlamentare. [...]
Președintele Senatului cere PSD să preia guvernarea și respinge varianta unui premier tehnocrat , pe fondul blocajului politic care, în opinia sa, riscă să întârzie măsurile de reducere a deficitului și a cheltuielilor statului, potrivit news.ro . Mircea Abrudean (PNL) afirmă că au trecut 27 de zile de la demisia miniștrilor PSD din Guvern și 15 zile de la moțiunea de cenzură , însă PSD „întârzie să vină cu o soluție”. El susține că „criza în care PSD a aruncat România se vede în buzunarul fiecărui român”. În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean leagă ieșirea din criză de continuarea reformelor și de consolidarea bugetară, invocând faptul că „majoritatea economiștilor”, instituțiile financiare și agențiile internaționale de rating ar susține necesitatea reducerii deficitului bugetar și a reformelor pentru eficientizarea statului. „România are nevoie de reforme, nu de experimente politice care să anuleze tot efortul din ultimele luni. PSD trebuie să-și asume guvernarea!” De ce respinge varianta unui premier tehnocrat Abrudean consideră „nepotrivită” soluția cu un premier tehnocrat, argumentând că, în contextul actual, este nevoie de o guvernare care „să își asume măsurile dificile” și să le treacă rapid, „nu să fugă de responsabilitate”. Contextul negocierilor pentru un nou guvern Președintele Nicușor Dan a avut luni, la Palatul Cotroceni , consultări oficiale cu partidele parlamentare pentru nominalizarea unui nou premier. La final, șeful statului a anunțat că va continua consultările până când se va contura o „majoritate solidă, pro-occidentală”, cerând partidelor să ajungă „într-un timp rezonabil” la un numitor comun. În același timp, nu se conturează încă o soluție de ieșire din criză, deși moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi „pentru”. PNL și USR au decis că nu vor mai forma o alianță cu PSD, PSD afirmă că nu va face majoritate cu AUR (deși au votat împreună moțiunea), iar UDMR cere o majoritate „transparentă și solidă” și avertizează că nu va accepta un guvern susținut de AUR. [...]
Sesizarea lui Sorin Grindeanu la CCR poate bloca sau întârzia cadrul legal pentru programul SAFE , un pachet de finanțare europeană de 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) destinat consolidării apărării României, prin contestarea OUG 38/2026 adoptate de Guvernul Bolojan după demiterea prin moțiune de cenzură, potrivit Stirile Pro TV . În cererea transmisă Curții Constituționale, semnată de președintele Camerei Deputaților, se solicită constatarea existenței unui „ conflict juridic de natură constituțională ” între Parlament și Guvern, pe motiv că ordonanța ar fi fost emisă „cu depășirea limitelor constituționale” ale legiferării delegate și cu ignorarea rolului Parlamentului ca „unică autoritate legiuitoare”. Miza: validitatea OUG 38/2026, adoptată de un guvern demis Argumentul central invocat de Grindeanu este că OUG 38/2026 a fost adoptată și trimisă la publicare după ce Guvernul fusese demis prin moțiune de cenzură, ceea ce – în interpretarea sesizării – i-ar fi restrâns atribuțiile la administrarea curentă a treburilor publice, fără acte normative cu forță de lege primară. În document se arată că Guvernul „nu a ținut seama de efectul moțiunii de cenzură”, efect care ar limita Executivul, în această situație, la acte necesare administrării. Presiune politică și juridică în jurul SAFE Demersul vine la scurt timp după ce Comisia pentru constituționalitate a Senatului a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în privința aceleiași ordonanțe. În plus, ordonanța a fost deja contestată și pe alte căi: AUR a sesizat, iar Avocatul Poporului a atacat la CCR aceeași OUG 38/2026, notează publicația. Calendarul SAFE: Nicușor Dan spune că toate contractele ar urma să fie semnate până la 31 mai OUG 38/2026 vizează demararea programului european SAFE, prin care România beneficiază de 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) pentru întărirea capacităților militare. Conform sursei, este a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, după Polonia. Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan a declarat la „ Black Sea and Balkans Security Forum ” că programul este „în grafic” și că până la 31 mai România va avea semnate toate contractele din cadrul SAFE. „Pe SAFE suntem în grafic. (...) Acum există termenul de 31 mai anul acesta (...) până la 31 mai, România va avea contractele semnate”, a afirmat președintele Nicușor Dan. Ce urmează depinde de calendarul CCR și de efectele juridice pe care le-ar putea produce o eventuală constatare a conflictului între Parlament și Guvern; sursa nu precizează un termen de soluționare. [...]
