Știri
Știri din categoria Politică
România riscă să-și slăbească influența în negocierile UE printr-o prezență publică redusă și o comunicare deficitară la Bruxelles, într-un moment în care se discută dosare cu miză directă pentru bani europeni și securitate, potrivit G4Media, care rezumă o analiză POLITICO bazată pe declarațiile a cinci diplomați și oficiali europeni.
Cei citați de POLITICO susțin că Bucureștiul evită frecvent să se implice public în negocieri sensibile sau să-și promoveze activ interesele în „bula” instituțională de la Bruxelles. Situația ar fi devenit mai vizibilă după prăbușirea recentă a guvernului pro-european de la București, care ar fi complicat transmiterea instrucțiunilor politice către reprezentanții României din capitalele europene.
Un oficial român, citat sub protecția anonimatului, descrie această discreție drept o strategie deliberată:
„Delegația stă retrasă la Bruxelles pentru a evita să creeze probleme și să se confrunte cu reacții negative din partea partenerilor.”
POLITICO indică explicit o vulnerabilitate de comunicare la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE: România ar fi singurul stat membru care nu are în prezent un purtător de cuvânt sau un responsabil de presă activ la Bruxelles.
Publicația mai notează că o listă publică ar menționa un singur angajat responsabil de comunicare, iar reprezentantul permanent nu ar mai fi emis un comunicat de presă de aproape un an. În plus, site-ul ambasadei ar fi „adesea nefuncțional”, la fel și cel al Ministerului Afacerilor Externe.
Reprezentantul permanent al României la UE a refuzat să comenteze, iar MAE nu a răspuns solicitării transmise de POLITICO, potrivit materialului citat de G4Media.
Nu toți diplomații consultați împărtășesc evaluarea critică. Un diplomat european citat de POLITICO afirmă că România ar fi „mai activă la nivel tehnic decât lasă impresia imaginea publică” și că promovează constant teme considerate esențiale pentru interesele sale, între care:
În același timp, POLITICO consemnează percepția că diplomații români sunt considerați mai activi în cadrul NATO decât în instituțiile UE de la Bruxelles.
Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE are, potrivit organigramei publicate oficial, aproape 100 de angajați, repartizați în structuri diplomatice, tehnice, administrative și militare, mai arată materialul.
Echipa este condusă de ambasadoarea Iulia Matei (COREPER II), cu Mihaela Vasiu ca adjunct (COREPER I). În conducere mai sunt menționați Alina Pădeanu (COPS) și patru diplomați cu roluri de coordonare internă (ANTICI, MERTENS, NICOLAIDIS). Pentru presă și comunicare, organigrama ar indica un singur responsabil: Alina Scurtu-Mitran, cu atribuții de social media, grafică și web.
Analiza apare pe fondul instabilității politice interne și al negocierilor europene privind viitorul buget al UE, securitatea regională și extinderea spre est. G4Media notează și că președintele Nicușor Dan a anulat recepția oficială de Ziua Europei (9 mai), pe fondul crizei politice declanșate de demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură.
În acest context, miza practică a „vizibilității” la Bruxelles este capacitatea României de a-și susține prioritățile în dosare unde este direct interesată, inclusiv ca beneficiar major de fonduri europene și ca stat de pe flancul estic al UE și NATO, în vecinătatea războiului din Ucraina. G4Media precizează că a solicitat un punct de vedere ministrului de Externe și că îl va publica atunci când îl va primi.
Recomandate
PNL își fixează o linie de guvernare condiționată de „disciplină” în coaliții , iar Ilie Bolojan avertizează că alianțele cu partide care nu respectă înțelegerile blochează deciziile și erodează credibilitatea politică, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, într-o conferință de presă, după ce liderul PNL a fost întrebat de ce nu a negociat lista miniștrilor din Guvernul Luca Niculescu sau păstrarea unor experți PNL în ministere. Bolojan a spus că partidul rămâne consecvent deciziilor luate în primăvară: dacă PSD intră la guvernare „în actualul context politic”, PNL va fi în opoziție. Mesajul: coalițiile fără respectarea acordurilor „te compromit” Bolojan a susținut că participarea într-o coaliție în care partenerii nu își asumă partea de răspundere și nu duc înțelegerile „până la capăt” împiedică aplicarea măsurilor pe care le consideră necesare pentru România. „Atunci când faci coaliţii cu partide care nu respectă înţelegerile, care nu sunt de acord să îşi asume partea de răspundere (...), a fi într-o astfel de coaliţie nu-ţi permite să faci ceea ce trebuie pentru ţară şi nu faci decât să te compromiţi.” Riscul politic invocat: alimentarea votului „antisistem” Liderul PNL a legat tema coalițiilor de efecte electorale, afirmând că menținerea unor astfel de aranjamente politice poate „încuraja un vot antisistem”. În acest context, a insistat că PNL „dorește să fie parte a soluției” și a punctat delimitarea față de PSD. „Deci PNL nu este egal PSD.” Context: acuzații privind ruptura coaliției și miza „forței parlamentare” Bolojan a mai spus că fosta coaliție „nu a fost spartă din vina PNL” și a invocat o „situație limită pentru România” în care „lucrurile au fost întârziate”, tot fără culpa liberalilor. În același timp, a afirmat că este nevoie de recâștigarea încrederii electoratului și a adus în discuție imposibilitatea rectificării bugetare, în opinia sa. Mesajul central: pentru schimbări „la modul serios”, un partid nu poate livra doar cu „15% în Parlament”, fiind necesare o susținere electorală mai mare, parteneri care să sprijine reformele și timp. [...]
PNL își apără votul pentru deblocarea crizei politice printr-un mesaj intern de disciplinare a costurilor de imagine, în care primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu , îl prezintă pe Ilie Bolojan drept un lider care pune „țara mai presus de propriul interes”, potrivit G4Media . Reacția vine după decizia recentă a PNL de a susține învestirea unui nou executiv, justificată de partid ca soluție pentru scoaterea României din „blocajul politic”. În acest context, Ciucu spune că valul de nemulțumire din rândul electoratului oferă ocazia de a explica un principiu de „etică politică” pe care îl asociază cu Bolojan. „«Country above self» înseamnă «Țara mai presus de propriul interes»”, a scris Ciucu. Ce transmite mesajul: acceptarea costului politic În postarea citată de G4Media, Ciucu descrie „Country above self” ca pe un „principiu de responsabilitate publică”, care ar presupune ca interesul țării să primeze în fața interesului personal, de partid sau de grup. El enumeră câteva consecințe practice ale acestui tip de abordare: punerea interesului național înaintea interesului electoral, chiar dacă decizia „te costă politic”; acceptarea unor „compromisuri dificile” atunci când sunt necesare „pentru binele public”; asumarea responsabilității în locul variantei convenabile pentru partid; separarea interesului partidului de interesul țării, care „nu coincid întotdeauna”. În același mesaj, Ciucu susține că „oricine altcineva ar fi ales calea ușoară a criticii și purismului”, dar că există „nu mulți politicieni” care „au conștiința istoriei”. De ce contează: semnal despre linia PNL în criză Dincolo de componenta de imagine, mesajul funcționează ca o justificare politică a unei decizii care a generat reacții negative în propriul electorat: PNL își asumă explicit ideea că sprijinul pentru învestirea noului guvern poate avea un cost electoral, dar este prezentat ca necesar pentru ieșirea din blocaj. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre pașii următori ai PNL sau despre calendarul învestirii; informațiile disponibile se limitează la reacția publică a lui Ciprian Ciucu și la contextul deciziei partidului de a susține noul executiv. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru Guvernul Niculescu de disciplina bugetară și de adoptarea bugetului , iar trecerea partidului în opoziție vine la pachet cu retragerea demnitarilor susținuți de liberali din funcții, potrivit Adevărul . Miza imediată este evitarea unui blocaj instituțional și a riscului ca unele servicii publice de bază să rămână fără finanțare în lipsa unei rectificări bugetare făcute de un guvern cu puteri depline. Ilie Bolojan a explicat că votul pentru cabinetul condus de premierul desemnat Luca Niculescu nu ar fi fost acordat „în condiții normale”, invocând componența guvernului, dar a susținut că România are nevoie de un executiv funcțional după o criză politică prelungită. În argumentația sa, un guvern interimar nu poate emite ordonanțe, iar unele sume prevăzute inițial de ministere pentru servicii de bază ar fi fost deja epuizate, ceea ce ar face necesară o rectificare bugetară. „Ca efect al deciziei de a intra în opoziție, demnitarii susținuți de PNL își vor depune demisiile în primele zile ale săptămânii următoare și nu vor mai ocupa posturile.” Acord pe termen limitat: deficit, fonduri europene și bugetul Președintele PNL a spus că sprijinul este condiționat printr-un acord pe care urmează să îl semneze cu premierul desemnat. Conform declarațiilor sale, documentul ar include angajamentul de a păstra țintele de deficit asumate de România, cu obiectivul de a menține accesul la fonduri europene și de a proteja percepția de „țară sigură pentru investitori”. Bolojan a precizat că acordul ar fi valabil pe o durată limitată, „până după aprobarea legii bugetului”, pe care a descris-o drept importantă pentru ratingul României și pentru stabilitatea din anii următori. Ce urmează: demisii și posibilitatea unei moțiuni de cenzură În același context, liderul liberal a afirmat că PNL ar putea lua în calcul o moțiune de cenzură în primăvară, dar numai dacă înțelegerile din acord nu sunt respectate. „Dacă acest acord este respectat, nu va depune această moțiune. Dacă nu se respectă aceste înțelegeri, atunci vom putea depune o moțiune de cenzură.” Bolojan a admis și costul politic al deciziei, spunând că aceasta poate dezamăgi electoratul PNL, însă a argumentat că fără rectificarea bugetară „în următoarea perioadă” situația s-ar complica. [...]
Un deputat USR propune testare psihologică și antidrog la preluarea mandatului, o idee care ar ridica miza de reglementare a „integrității” în Parlament , în contextul în care, potrivit Adevărul , Brian Cristian spune că utilizarea instrumentelor de inteligență artificială este deja răspândită în activitatea curentă a aleșilor. Deputatul USR de Maramureș afirmă, într-un interviu acordat Mediafax , că „mulți parlamentari folosesc deja aproape integral AI”, inclusiv la redactarea documentelor și la pregătirea activității legislative. În acest context, el susține că este posibil ca unele proiecte de lege ajunse în Parlament să fi fost elaborate cu ajutorul unor instrumente precum ChatGPT, însă consideră că esențială rămâne calitatea textului final, nu metoda de redactare. Propunerea: criterii suplimentare pentru aleși, inclusiv testare la început de mandat În aceeași intervenție, Brian Cristian se pronunță pentru introducerea unor criterii suplimentare de evaluare pentru aleșii din Parlament (și nu numai), menționând explicit „introducerea testării psihologice și antidrog la preluarea mandatului”. Deputatul invocă și exemple de comportamente pe care le consideră relevante pentru felul în care unii politicieni își gestionează imaginea, făcând aluzie la un politician „care își ascunde ceasul înainte de filmare”, cu trimitere la liderul PSD, Sorin Grindeanu . Context: planuri pentru administrația locală și accent pe urbanism Separat de tema evaluării aleșilor, parlamentarul vorbește și despre planurile sale pentru administrația locală, în eventualitatea unei candidaturi la Primăria Baia Mare. El indică drept prioritate reguli mai stricte în urbanism, pentru a opri dezvoltarea haotică și construcțiile ilegale, și menționează ca obiectiv „eliminarea șpăgilor pentru autorizațiile de construire”, pe care o descrie ca vulnerabilitate a administrației locale. În opinia sa, implicarea tinerilor în politică și administrație este esențială pentru schimbarea comunităților locale. [...]
George Simion susține că AUR este ținta unei presiuni publice menite să-i forțeze să voteze viitorul Guvern propus de Luca Niculescu , legând scandalul „capului de porc” de miza votului din Parlament, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat duminică seară pe Facebook, liderul AUR afirmă că, în ultimele zile, a devenit subiectul unei „campanii” de atacuri și că atenția mediatică s-ar fi mutat de la teme precum taxele, datoria publică, închiderea fabricilor sau creșterea prețurilor către „George Simion, pericol național”. În același mesaj, el respinge acuzațiile și vorbește despre „acuzații nefondate”, „înscenări” și „verdicte televizate”. Legătura făcută de Simion: scandalul și votul pentru Cabinetul Niculescu Simion sugerează că tensiunile apărute după acuzațiile lansate de Marius Lulea ar urmări slăbirea AUR „într-un moment critic”, anume votul din Parlament pentru Cabinetul propus de Luca Niculescu . Liderul AUR spune că se încearcă, prin „zgomot” public, determinarea partidului să „cedeze” și să voteze „cum i se spune”. În același context, Simion cere anchete și probe, nu concluzii trase în spațiul public, și afirmă că statul ar trebui să-și facă datoria în cazul lui Marius Lulea și „în toate celelalte cazuri grave” care ar fi vizat AUR în ultima perioadă. Poziția AUR față de noul Guvern Mesajul lui Simion include și o poziționare explicită împotriva susținerii noului Guvern. El afirmă că AUR nu va vota Cabinetul propus și adaugă că partidul nu se dezice de „principiile” sale și nici de Călin Georgescu, pe care îl invocă drept element de continuitate politică. Ce a spus Marius Lulea și ce se știe despre incident Potrivit relatării, Marius Lulea – cofondator AUR, exclus recent din partid – a sesizat Poliția după ce un cap de porc ar fi fost lăsat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la poarta locuinței sale din județul Ilfov. Lulea spune că interpretează gestul ca pe o amenințare cu moartea. El a declarat pentru Antena 3 CNN că, întrebat despre suspiciuni privind autorul, „l-am nominalizat pe domnul George Simion”. Adevărul amintește și contextul acuzațiilor formulate de Lulea, cu detalii într-un material separat: Adevărul . În acest stadiu, din informațiile prezentate în sursă nu rezultă concluzii ale anchetei sau probe publice care să confirme acuzațiile; Simion cere explicit investigații rapide și bazate pe dovezi. [...]
PNL își justifică sprijinul pentru un guvern cu miniștri PSD prin „asumarea răspunderii” , după ce a refuzat în urmă cu câteva luni să susțină formula Tomac, considerată un „paravan”, potrivit Adevărul . Ilie Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, susține că diferența esențială ține de claritatea politică: PSD intră acum la guvernare cu propria echipă și își asumă explicit responsabilitatea. Într-o intervenție la B1 TV , Bolojan a spus că nu regretă decizia PNL de a nu susține Guvernul Tomac, invocând linia adoptată de partid după moțiunea de cenzură inițiată de PSD: liberalii au decis atunci că nu vor mai fi într-un guvern cu PSD. În opinia sa, PSD ar fi încercat să evite costurile politice ale guvernării, printr-un „joc dublu” în care era simultan la putere și în opoziție. De ce contează: miza este responsabilitatea politică, nu aritmetica parlamentară Bolojan argumentează că formula Tomac ar fi perpetuat ambiguitatea, pentru că PSD ar fi avut miniștri fără să își asume guvernarea în mod deschis. „Guvernul Tomac era o formulă de tip paravan: PSD avea miniștri, dar nu avea niciun fel de răspundere, nu era o asumare clară.” În schimb, liderul PNL spune că actuala formulă, rezultată din nominalizarea lui Luca Niculescu de către președintele României și din decizia PSD de a intra cu miniștri, „scoate” scena politică dintr-o „ipocrizie”, tocmai pentru că responsabilitatea este explicită. „Acest guvern, că ne place sau nu, ne scoate dintr-o anumită ipocrizie.” Critica scenariilor alternative și condiția intrării la guvernare Bolojan a respins și varianta unui Guvern Veștea, despre care afirmă că nu ar fi respectat „spiritul democrației parlamentare” și ar fi avantajat PSD. Totodată, el a susținut că intrarea într-o coaliție trebuie decisă doar când există convingerea că pot fi implementate măsurile necesare, altfel costul este pierderea credibilității. În acest context, Bolojan a invocat perioada 2023–2024 ca exemplu negativ, afirmând că, deși „s-a aruncat cu bani pe proiecte”, a existat un vot „puternic antisistem”, iar probleme precum „nedreptăți” și „numiri clientelare” nu ar fi fost corectate. Tensiuni interne în PNL înainte de votul de învestire Bolojan a respins ideea că susținerea guvernului condus de Luca Niculescu i-ar pune în pericol poziția în partid și a spus că va rămâne la conducerea PNL atât timp cât formațiunea consideră că îi este utilă. A admis însă existența unor opinii diferite în partid, inclusiv din partea celor care și-ar fi dorit participarea PNL la guvernare și obținerea de funcții. În același timp, liderul liberal s-a declarat convins că parlamentarii PNL vor respecta decizia partidului la votul de învestire, chiar dacă există rezerve legate de prezența PSD în guvern. Separat, Adrian Veștea, fost premier desemnat, a criticat decizia conducerii PNL de a susține guvernul Niculescu fără ca liberalii să aibă miniștri, acuzând o schimbare de poziție față de PSD. Context suplimentar despre acest episod apare într-un material distinct al publicației: Adrian Veștea, fost premier desemnat, a lansat un atac la adresa conducerii PNL . [...]
