Știri
Știri din categoria Politică
România riscă să-și slăbească influența în negocierile UE printr-o prezență publică redusă și o comunicare deficitară la Bruxelles, într-un moment în care se discută dosare cu miză directă pentru bani europeni și securitate, potrivit G4Media, care rezumă o analiză POLITICO bazată pe declarațiile a cinci diplomați și oficiali europeni.
Cei citați de POLITICO susțin că Bucureștiul evită frecvent să se implice public în negocieri sensibile sau să-și promoveze activ interesele în „bula” instituțională de la Bruxelles. Situația ar fi devenit mai vizibilă după prăbușirea recentă a guvernului pro-european de la București, care ar fi complicat transmiterea instrucțiunilor politice către reprezentanții României din capitalele europene.
Un oficial român, citat sub protecția anonimatului, descrie această discreție drept o strategie deliberată:
„Delegația stă retrasă la Bruxelles pentru a evita să creeze probleme și să se confrunte cu reacții negative din partea partenerilor.”
POLITICO indică explicit o vulnerabilitate de comunicare la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE: România ar fi singurul stat membru care nu are în prezent un purtător de cuvânt sau un responsabil de presă activ la Bruxelles.
Publicația mai notează că o listă publică ar menționa un singur angajat responsabil de comunicare, iar reprezentantul permanent nu ar mai fi emis un comunicat de presă de aproape un an. În plus, site-ul ambasadei ar fi „adesea nefuncțional”, la fel și cel al Ministerului Afacerilor Externe.
Reprezentantul permanent al României la UE a refuzat să comenteze, iar MAE nu a răspuns solicitării transmise de POLITICO, potrivit materialului citat de G4Media.
Nu toți diplomații consultați împărtășesc evaluarea critică. Un diplomat european citat de POLITICO afirmă că România ar fi „mai activă la nivel tehnic decât lasă impresia imaginea publică” și că promovează constant teme considerate esențiale pentru interesele sale, între care:
În același timp, POLITICO consemnează percepția că diplomații români sunt considerați mai activi în cadrul NATO decât în instituțiile UE de la Bruxelles.
Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE are, potrivit organigramei publicate oficial, aproape 100 de angajați, repartizați în structuri diplomatice, tehnice, administrative și militare, mai arată materialul.
Echipa este condusă de ambasadoarea Iulia Matei (COREPER II), cu Mihaela Vasiu ca adjunct (COREPER I). În conducere mai sunt menționați Alina Pădeanu (COPS) și patru diplomați cu roluri de coordonare internă (ANTICI, MERTENS, NICOLAIDIS). Pentru presă și comunicare, organigrama ar indica un singur responsabil: Alina Scurtu-Mitran, cu atribuții de social media, grafică și web.
Analiza apare pe fondul instabilității politice interne și al negocierilor europene privind viitorul buget al UE, securitatea regională și extinderea spre est. G4Media notează și că președintele Nicușor Dan a anulat recepția oficială de Ziua Europei (9 mai), pe fondul crizei politice declanșate de demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură.
În acest context, miza practică a „vizibilității” la Bruxelles este capacitatea României de a-și susține prioritățile în dosare unde este direct interesată, inclusiv ca beneficiar major de fonduri europene și ca stat de pe flancul estic al UE și NATO, în vecinătatea războiului din Ucraina. G4Media precizează că a solicitat un punct de vedere ministrului de Externe și că îl va publica atunci când îl va primi.
Recomandate
Întârzierea numirii unui director civil la SRI prelungește „provizoratul” și complică consensul politic , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Mediafax . El spune că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să vină cu o propunere încă din vara anului trecut, imediat după formarea fostei coaliții, când exista o fereastră mai bună pentru obținerea sprijinului parlamentar. Într-un interviu acordat Prima News, Bolojan susține că o numire rapidă ar reduce disputele publice legate de conducerea interimară a serviciului. „Cu cât se numește mai repede o conducere civilă și la Serviciul de Informații , cu atât dispar discuțiile legate de starea de provizorat.” De ce contează: calculul parlamentar devine mai greu pe fondul crizei politice Bolojan leagă direct șansele unei numiri de capacitatea partidelor de a ajunge la o înțelegere în Parlament. În opinia sa, dacă propunerea ar fi venit la începutul coaliției, într-un climat politic mai stabil, ar fi avut mai multe șanse să treacă. „Probabil că dacă s-ar fi făcut această propunere imediat ce s-a format coaliția, era o relație mai stabilă și s-ar fi putut trece.” În actualul context, premierul interimar apreciază că probabilitatea unui acord scade. „Pe măsură ce lucrurile s-au degradat, probabilitatea să se găsească o înțelegere, e în reducere.” Relația Guvern–SRI, potrivit premierului: „strict instituțională” Întrebat despre funcționarea relației dintre Guvern și SRI în lipsa unei conduceri civile, Bolojan afirmă că nu a existat interferență politică și că interacțiunea se bazează pe documente instituționale. „Colaborarea este strict instituțională pe baza notelor, rapoartelor care țin de competențele guvernamentale. Nu am avut, din punctul meu de vedere, altfel de interferențe și am căutat să am o relație instituțională.” Context: SRI fără director civil din iulie 2023 SRI nu mai are un director civil din iulie 2023, după demisia lui Eduard Hellvig. Mediafax notează că președintele Nicușor Dan a spus în repetate rânduri că va veni cu o propunere după o analiză și discuții cu partidele parlamentare. În evaluarea lui Bolojan, tocmai degradarea relațiilor politice face însă mai dificilă obținerea unei majorități pentru o astfel de numire. [...]
Dacian Cioloș își construiește candidatura la șefia Francofoniei pe o miză economică , încercând să transforme relațiile istorice ale României cu state africane și asiatice într-un avantaj de negociere și cooperare în interiorul organizației, potrivit Mediafax . Fostul premier a declarat la TVR Info că România este percepută ca un stat „neconflictual”, fără dispute istorice cu alte state membre, ceea ce i-ar permite să joace un rol de mediator între interese divergente. În această logică, el spune că încearcă să „pună în valoare” profilul diplomatic al României în competiția pentru funcția de secretar general . „Francofonie utilă”: limba franceză legată de locuri de muncă și antreprenoriat Cioloș susține că Francofonia ar trebui să depășească un model centrat aproape exclusiv pe limbă, cultură și educație și să livreze beneficii concrete pentru cetățenii statelor membre, printr-o cooperare economică mai puternică. „Francofonia economică și, de fapt, francofonia utilă, limba franceză aducătoare de oportunități, e obiectivul principal pe care eu l-am afișat.” În viziunea sa, învățarea limbii franceze ar trebui conectată mai direct la accesul la locuri de muncă, inițiative antreprenoriale și dezvoltare economică, astfel încât competența lingvistică să se traducă în oportunități practice, nu doar în diplome. Africa, un element-cheie în argumentul economic Componenta africană apare explicit atât în argumentul diplomatic, cât și în cel economic. Cioloș afirmă că România a avut „relații istorice bune” cu țările africane după obținerea independenței, dar și cu state asiatice membre ale Francofoniei, iar această poziționare ar putea fi folosită pentru a stimula cooperarea între economiile francofone. El a comparat Francofonia cu Commonwealth-ul și a susținut că, deși statele francofone au un potențial economic important, cooperarea economică dintre ele este mai puțin dezvoltată, ceea ce ar lăsa „o marjă importantă de manevră”. Experiența de guvernare și rolul de mediator, prezentate ca atuuri Cioloș își pune în față experiența de premier, de comisar european și de lider al unui grup politic european, argumentând că aceste roluri i-au dezvoltat competențe de negociere și mediere utile într-o organizație internațională. El le leagă de atribuțiile secretarului general, care includ medierea și prevenirea tensiunilor între statele membre. Priorități și domenii de cooperare: tineri, femei, tehnologie, agricultură, climă Pe agenda sa apar tinerii și femeile ca priorități, cu accent pe ideea că viitorul Francofoniei depinde de motivația pragmatică a tinerilor de a învăța franceza. În plus, Cioloș propune extinderea cooperării către domenii considerate strategice, de la inteligență artificială și noile tehnologii la agricultură și adaptarea la schimbările climatice, invocând inclusiv pregătirea sa de agro-economist. Rezultatul competiției pentru conducerea Francofoniei urmează să fie cunoscut în luna noiembrie, la reuniunea programată în Cambodgia. [...]
Zelenski a legat securitatea Moldovei și a României de războiul din Ucraina , susținând la Chișinău că Rusia încearcă să „distrugă viețile” în toate cele trei țări și că Ucraina va învinge, potrivit Recorder . Mesajul a fost transmis joi seară, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, în fața tinerilor moldoveni, în contextul Zilei Independenței Republicii Moldova. Zelenski a descris „Русский мир” („pacea rusească”) ca fiind una care „face pagube” și „distruge”. „Rusia face foarte multe pentru a ne distruge viețile nouă, în Ucraina, pentru a vă distruge viețile în Moldova și pentru a le face cât mai dificile cu putință în România. Aceasta este «Русский мир» (pacea rusească – n.r.), face pagube, distruge, dar noi vom învinge, sunt sigur.” Semnal politic regional: „aceeași amenințare” pentru trei țări Prin includerea explicită a României în discurs, Zelenski a încadrat războiul ca o problemă de securitate regională, nu doar un conflict bilateral Ucraina–Rusia. În același mesaj, el a spus că Moldova „a avut multe de înfruntat” în ultimii ani și că, „uniți”, statele din regiune pot fi „parte din Europa liberă și în pace”. Elemente de simbolistică: mesaj în română și apel la unitate Zelenski și-a început discursul cu „Glorie Ucrainei”, apoi a transmis în limba română: „Salut, Moldova! Vă felicit cu Ziua Independenței!”, în aplauzele celor prezenți. Ulterior, a continuat în limba engleză, îndemnând tinerii „născuți liberi” să fie recunoscători celor care au luptat pentru libertate. La final, președintele ucrainean le-a urat moldovenilor „numai pace, pace și victorie”. [...]
PNL exclude să voteze un guvern cu miniștri PSD, ceea ce complică formarea unei majorități de minimum 233 de voturi , în condițiile în care președintele Nicușor Dan ar urma să facă o nouă desemnare pentru funcția de premier, potrivit HotNews . Ilie Bolojan a declarat la Prima News că PNL „nu a luat în calcul” varianta de a susține instalarea unui executiv din care să facă parte PSD, chiar dacă liberalii ar rămâne în opoziție. Argumentul invocat este lipsa unor garanții privind comportamentul PSD la guvernare, Bolojan acuzând că social-democrații „l-au mințit pe președinte” în discuțiile pe legea salarizării și că au promis lucruri pe care ulterior le-au retras. În acest context, PNL își menține, „până nu există altă decizie”, propunerea de premier: europarlamentarul Siegfried Mureșan , candidatură asumată împreună cu USR și UDMR. Bolojan a evitat să comenteze alte nume vehiculate neoficial până la reluarea consultărilor cu președintele. Anticipatele, soluție constituțională în caz de blocaj, dar puțin probabilă Bolojan a indicat alegerile anticipate drept soluția prevăzută de Constituție dacă blocajul politic se prelungește, însă s-a arătat rezervat că s-ar ajunge la acest scenariu „în perioada următoare”. „În condiţiile în care se va menţine situaţia de blocaj, formula prevăzută de Constituţie (…) sunt alegerile anticipate (…) chiar dacă sunt foarte rezervat că ele ar putea fi o realitate în perioada următoare.” Ce arată calculele de majoritate: PSD are 152 de voturi cu PACE și UPR Pe fundalul eșecului discuțiilor pe legea salarizării și al „închiderii PNRR”, președintele Nicușor Dan se pregătește pentru noul guvern, iar „formula” ar fi deja stabilită, cu negocieri intense pentru voturi în Parlament, conform aceleiași surse. HotNews notează că guvernul are nevoie de minimum 233 de voturi pentru învestire, iar PSD ar fi încheiat acorduri de colaborare cu două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), ajungând împreună la 152 de voturi. În acest tablou, PSD ar miza și pe UDMR pentru a trece de votul Parlamentului, potrivit unor surse din PSD citate de publicație. Separat, Bolojan a spus că nu exclude ca UDMR să decidă „într-o formă sau alta”, dar a susținut că PNL a avut o colaborare bună cu Uniunea în trecut. Desemnarea premierului și tipul de guvern: independent, miniștri politici Potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale citate de HotNews, șeful statului ar urma să facă o desemnare cel mai probabil la finalul săptămânii viitoare, fără a mai chema partidele pe rând la Cotroceni pentru negocieri formale. Scenariul descris este al unui premier independent care conduce un cabinet de miniștri politici, cu „nucleul” de la PSD. Președintele a spus într-o declarație citată de HotNews că este „mult mai probabil un guvern cu miniștri politici”, întrucât nu vede susținere pentru un executiv cu tehnocrați. Ținta anunțată: rezolvarea problemei noului guvern în prima jumătate a lunii septembrie. Pe masa președintelui ar exista, încă din iunie, două propuneri de premier din partea partidelor: Siegfried Mureșan (PNL) și Sorin Grindeanu (PSD). Nicușor Dan ar fi explicat că nu a făcut nominalizarea deoarece niciunul nu strângea majoritatea necesară, iar PSD ar lua în calcul varianta unui premier independent, între numele discutate fiind menționat Alexandru Nazare, actual ministru de Finanțe. [...]
Publicarea în Monitorul Oficial declanșează termenele de aplicare ale „Legii integrității”, inclusiv pierderea mandatului pentru aleșii cu decizii definitive , iar cazul cel mai imediat este cel al primarului Timișoarei, Dominic Fritz, care ar urma să își piardă funcția în 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ, potrivit Adevărul . Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost publicată vineri seară în Monitorul Oficial, după ce, în aceeași zi, a fost promulgată de președintele Nicușor Dan. Șeful statului a semnat actul normativ în forma retransmisă de Parlament, deși și-a menținut criticile formulate anterior în sesizarea de neconstituționalitate depusă la Curtea Constituțională. Ce schimbă legea și când produce efecte Actul normativ stabilește că persoanele pentru care există decizii definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese își vor pierde funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dacă interdicția legală este încă aplicabilă. Pentru cazurile constatate după intrarea în vigoare, încetarea mandatului va opera de la data rămânerii definitive a raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI) sau a hotărârii judecătorești. Potrivit publicației, o lege intră în vigoare, în mod obișnuit, la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Un alt element important introdus este reintroducerea caracterului public al averilor demnitarilor. Începând cu 1 ianuarie 2027, ANI va genera și publica fișe privind interesele financiare ale persoanelor vizate, care vor rămâne disponibile pe site-ul instituției timp de cinci ani. Contextul CCR și forma finală Legea a parcurs un nou proces legislativ după ce Curtea Constituțională (CCR) a decis, în august, eliminarea sintagmei referitoare la „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. În același timp, CCR a confirmat constituționalitatea prevederii potrivit căreia aleșii declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. Cazul Dominic Fritz: termenul de 30 de zile și reacția primarului Dominic Fritz a declarat că promulgarea Legii ANI va duce la încetarea mandatului său în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Liderul USR susține că măsura „anulează votul” celor 52.000 de timișoreni care l-au ales și a anunțat că va contesta măsura. „În 30 de zile îmi va înceta mandatul de primar al Timișoarei. 52.000 de voturi ale timișorenilor anulate, scuipate” Fritz a calificat situația drept „abuz” și „răzbunare politică” și a criticat PSD, ANI și Curtea Constituțională, afirmând că legea ar fi folosită împotriva sa din motive politice. El a mai spus că, dacă își va pierde mandatul, conducerea interimară a Primăriei va fi preluată de viceprimari, iar el va rămâne președintele USR și își va continua activitatea politică. Pentru contextul promulgării și reacția lui Fritz, Adevărul mai notează: șeful statului a semnat vineri actul normativ în forma retransmisă de Parlament și Fritz susține că măsura „anulează votul” celor 52.000 de timișoreni . [...]
Promulgarea Legii ANI pune presiune directă pe mandatele aleșilor locali vizați de incompatibilități , cu un termen de 30 de zile pentru încetarea funcției după intrarea în vigoare, potrivit Mediafax . Reacțiile politice au fost imediate, în special din zona USR, unde ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit despre „doliu” și „rușine pentru România”. Diana Buzoianu a publicat pe rețelele sociale o imagine complet neagră, asociată de regulă cu un moment de doliu, însoțită de mesajul: „Ce zi plină de rușine pentru România.” Ce schimbă „amendamentul Fritz” și de ce contează operațional Legea promulgată include prevederea supranumită în spațiul public „amendamentul Fritz”, despre care Mediafax notează că ar duce la încetarea mandatului de primar al Timișoarei deținut de liderul USR, Dominic Fritz . Concret, prevederea contestată stabilește că persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, iar perioada de interdicție nu s-a încheiat, le încetează funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Reacția USR și disputa privind statul de drept Dominic Fritz a avut, la rândul său, o reacție dură după promulgare, susținând că prevederea introdusă în Parlament este îndreptată împotriva sa și că mandatul său ar urma să înceteze în 30 de zile. În mesajul citat de Mediafax, liderul USR afirmă: „Statul de drept în România nu mai există.” Fritz a acuzat o răzbunare politică și a spus că este „mai hotărât ca niciodată să continue lupta cu caracatița care ne fură banii și speranța”. Context: CCR și miza PNRR Curtea Constituțională a respins obiecțiile formulate în legătură cu prevederea, iar disputa a ajuns și la Bruxelles, unde liderii PPE și Renew Europe au cerut Comisiei Europene să analizeze implicațiile legii asupra statului de drept și asupra plății a 770 de milioane de euro (aprox. 3,8 miliarde lei) din PNRR. Nicușor Dan a decis să promulge legea vineri, în contextul presiunii legate de îndeplinirea unui jalon din PNRR și de termenul-limită pentru fondurile europene. [...]
