POLITICO: diplomați europeni spun că România evită să se implice public în negocierile de la Bruxelles - Reprezentanța la UE ar fi singura fără purtător de cuvânt și cu comunicare redusă

România riscă să-și slăbească influența în negocierile UE printr-o prezență publică redusă și o comunicare deficitară la Bruxelles, într-un moment în care se discută dosare cu miză directă pentru bani europeni și securitate, potrivit G4Media , care rezumă o analiză POLITICO bazată pe declarațiile a cinci diplomați și oficiali europeni. Cei citați de POLITICO susțin că Bucureștiul evită frecvent să se implice public în negocieri sensibile sau să-și promoveze activ interesele în „bula” instituțională de la Bruxelles. Situația ar fi devenit mai vizibilă după prăbușirea recentă a guvernului pro-european de la București, care ar fi complicat transmiterea instrucțiunilor politice către reprezentanții României din capitalele europene. Un oficial român, citat sub protecția anonimatului, descrie această discreție drept o strategie deliberată: „Delegația stă retrasă la Bruxelles pentru a evita să creeze probleme și să se confrunte cu reacții negative din partea partenerilor.” Problemă operațională: comunicarea reprezentanței României la UE POLITICO indică explicit o vulnerabilitate de comunicare la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE : România ar fi singurul stat membru care nu are în prezent un purtător de cuvânt sau un responsabil de presă activ la Bruxelles. Publicația mai notează că o listă publică ar menționa un singur angajat responsabil de comunicare, iar reprezentantul permanent nu ar mai fi emis un comunicat de presă de aproape un an. În plus, site-ul ambasadei ar fi „adesea nefuncțional”, la fel și cel al Ministerului Afacerilor Externe. Reprezentantul permanent al României la UE a refuzat să comenteze, iar MAE nu a răspuns solicitării transmise de POLITICO, potrivit materialului citat de G4Media. „Mai activă tehnic”: nuanța din interiorul corpului diplomatic Nu toți diplomații consultați împărtășesc evaluarea critică. Un diplomat european citat de POLITICO afirmă că România ar fi „mai activă la nivel tehnic decât lasă impresia imaginea publică” și că promovează constant teme considerate esențiale pentru interesele sale, între care: susținerea grupului „Prietenii Coeziunii”, care militează pentru menținerea finanțărilor regionale europene; ridicarea subiectului incursiunilor dronelor rusești în apropierea teritoriului românesc în reuniuni europene. În același timp, POLITICO consemnează percepția că diplomații români sunt considerați mai activi în cadrul NATO decât în instituțiile UE de la Bruxelles. Aproape 100 de persoane la Bruxelles, dar o singură poziție de comunicare în organigramă Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE are, potrivit organigramei publicate oficial, aproape 100 de angajați, repartizați în structuri diplomatice, tehnice, administrative și militare, mai arată materialul. Echipa este condusă de ambasadoarea Iulia Matei (COREPER II), cu Mihaela Vasiu ca adjunct (COREPER I). În conducere mai sunt menționați Alina Pădeanu (COPS) și patru diplomați cu roluri de coordonare internă (ANTICI, MERTENS, NICOLAIDIS). Pentru presă și comunicare, organigrama ar indica un singur responsabil: Alina Scurtu-Mitran, cu atribuții de social media, grafică și web. Context politic intern și mize europene imediate Analiza apare pe fondul instabilității politice interne și al negocierilor europene privind viitorul buget al UE, securitatea regională și extinderea spre est. G4Media notează și că președintele Nicușor Dan a anulat recepția oficială de Ziua Europei (9 mai), pe fondul crizei politice declanșate de demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. În acest context, miza practică a „vizibilității” la Bruxelles este capacitatea României de a-și susține prioritățile în dosare unde este direct interesată, inclusiv ca beneficiar major de fonduri europene și ca stat de pe flancul estic al UE și NATO, în vecinătatea războiului din Ucraina. G4Media precizează că a solicitat un punct de vedere ministrului de Externe și că îl va publica atunci când îl va primi. [...]