Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Senatului cere PSD să preia guvernarea și respinge varianta unui premier tehnocrat, pe fondul blocajului politic care, în opinia sa, riscă să întârzie măsurile de reducere a deficitului și a cheltuielilor statului, potrivit news.ro.
Mircea Abrudean (PNL) afirmă că au trecut 27 de zile de la demisia miniștrilor PSD din Guvern și 15 zile de la moțiunea de cenzură, însă PSD „întârzie să vină cu o soluție”. El susține că „criza în care PSD a aruncat România se vede în buzunarul fiecărui român”.
În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean leagă ieșirea din criză de continuarea reformelor și de consolidarea bugetară, invocând faptul că „majoritatea economiștilor”, instituțiile financiare și agențiile internaționale de rating ar susține necesitatea reducerii deficitului bugetar și a reformelor pentru eficientizarea statului.
„România are nevoie de reforme, nu de experimente politice care să anuleze tot efortul din ultimele luni. PSD trebuie să-și asume guvernarea!”
Abrudean consideră „nepotrivită” soluția cu un premier tehnocrat, argumentând că, în contextul actual, este nevoie de o guvernare care „să își asume măsurile dificile” și să le treacă rapid, „nu să fugă de responsabilitate”.
Președintele Nicușor Dan a avut luni, la Palatul Cotroceni, consultări oficiale cu partidele parlamentare pentru nominalizarea unui nou premier. La final, șeful statului a anunțat că va continua consultările până când se va contura o „majoritate solidă, pro-occidentală”, cerând partidelor să ajungă „într-un timp rezonabil” la un numitor comun.
În același timp, nu se conturează încă o soluție de ieșire din criză, deși moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi „pentru”. PNL și USR au decis că nu vor mai forma o alianță cu PSD, PSD afirmă că nu va face majoritate cu AUR (deși au votat împreună moțiunea), iar UDMR cere o majoritate „transparentă și solidă” și avertizează că nu va accepta un guvern susținut de AUR.
Recomandate
Ruptura dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan a fost alimentată de decizii fiscale și de lipsa unei majorități stabile , iar miza imediată este capacitatea României de a livra rapid măsuri credibile pentru reducerea deficitului, într-un context de presiune europeană și de piață, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Primul punct major de fricțiune a apărut înainte de desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier, pe fondul discuțiilor despre menținerea cotei standard de TVA. În campanie, Nicușor Dan semnase un angajament că nu va susține majorarea TVA, iar, potrivit informațiilor apărute atunci în spațiul public, ar fi încercat să condiționeze numirea premierului de păstrarea TVA la nivelul existent. În realitate, Guvernul Bolojan a majorat în iulie 2025 cota standard de TVA la 21%, iar premierul a justificat decizia prin presiunea deficitului excesiv și riscul de retrogradare, susținând că era „singura soluție pentru a realiza venituri rapide”. Analistul politic Ion Bogdan Lefter explică faptul că măsurile structurale (precum reforma aparatului bugetar) nu puteau produce efecte cuantificabile „în câteva zile”, în timp ce ajustările fiscale puteau fi prezentate imediat ca măsuri cu impact bugetar concret în negocierile europene și în discuțiile cu agențiile de rating. TVA, deficitul și semnalul către partenerii externi În lectura analistului, controversa TVA a fost amplificată politic, însă decizia a avut o logică de urgență bugetară: guvernul trebuia să demonstreze rapid că poate controla deficitul. În același timp, pachetul de măsuri (majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli) a fost contestat de sindicate, de opoziția naționalistă și chiar de grupuri din interiorul coaliției, pe fondul costurilor sociale și politice ale consolidării fiscale. „Guvernul avea la dispoziție foarte puțin timp pentru a demonstra că poate controla deficitul. (...) Din acest motiv au fost adoptate măsuri precum majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli”, a explicat Ion Bogdan Lefter. Disputa pentru București, un conflict mai degrabă politic decât instituțional Un al doilea episod de tensiune a fost legat de alegerile pentru Primăria Capitalei. Potrivit relatării, Nicușor Dan și-ar fi dorit un candidat agreat de el, Cătălin Drulă, și i-ar fi propus lui Ilie Bolojan ca PNL să sprijine candidatul susținut de USR. PNL a mers însă cu propriul candidat, Ciprian Ciucu, pe fondul poziției PSD, care a cerut ca partidele din coaliție să nu facă front comun împotriva lui Daniel Băluță. În final, Ciucu a câștigat, după ce candidatura lui Drulă a fost slăbită de intrarea în cursă a unor foști aliați ai președintelui (Ana Ciceală, Vlad Gheorghe și Dan Trifu). În același context, Ludovic Orban, consilier al președintelui la acel moment, a susținut public candidatura lui Ciucu, iar Nicușor Dan l-a demis și s-a considerat trădat inclusiv de Bolojan. Totuși, Lefter minimizează impactul acestui episod și îl descrie ca parte a unei dinamici politice „firești”, nu ca dovadă a unei rupturi instituționale decisive. Miza de fond: blocajul parlamentar și lipsa unei formule de guvernare Dincolo de episoadele punctuale, analistul plasează nemulțumirea președintelui în dificultatea de a se sprijini pe PNL și USR pentru o formulă stabilă de guvernare. După moțiunea de cenzură inițiată de PSD și adoptată inclusiv cu voturile AUR, o revenire a PNL și USR într-o coaliție cu PSD ar fi „foarte dificilă”, însă, în actuala configurație parlamentară, fără reunirea fostei coaliții nu există o majoritate stabilă, cu excepția unor formule care ar presupune colaborări între PSD, AUR și alte formațiuni din aceeași zonă. În această cheie, tensiunile dintre președinte și premier se suprapun peste o problemă mai mare: un blocaj politic generalizat, în care „președintele nu are o soluție evidentă”, iar partidele nu par să aibă o ieșire clară. În plus, potrivit analizei, PSD – deși a declanșat criza prin moțiune – nu dorește să își asume guvernarea, deși „teoretic” ar putea obține sprijin parlamentar, ceea ce face situația și mai dificil de deblocat. [...]
USR ridică un obstacol major la învestirea Guvernului Veștea , după ce Comitetul Politic al partidului a decis în unanimitate că nu va susține în Parlament această formulă, potrivit Digi24 . Decizia contează direct pentru aritmetica votului de învestitură și prelungește incertitudinea privind formarea unei majorități. Conducerea USR l-a mandatat pe președintele partidului, Dominic Fritz , „să poarte discuții cu președintele PNL și cu președintele UDMR, în dialog și cu președintele României, Nicușor Dan, pentru a găsi o soluție comună de ieșire din această criză”, conform comunicatului citat. De ce spune USR că nu susține formula propusă În comunicatul remis miercuri, USR critică ideea unei majorități construite pe „traseiști” (parlamentari care își schimbă partidul), argumentând că o astfel de susținere nu ar avea legitimitate electorală. „Traseiștii pot muta putere de vot, dar nu și sprijinul legitim al cetățenilor. România nu are nevoie de o majoritate bazată pe traseiști, ci de una bazată pe încredere.” Partidul mai susține că Guvernul Veștea ar fi „profund antireformist” și ar putea genera „costuri suplimentare pentru bugetul public”, fără capacitatea de a livra reformele și măsurile necesare, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: discuții politice și scenarii după vot USR afirmă că, dacă Guvernul Veștea nu va obține votul Parlamentului, va veni cu „propuneri concrete” pentru asigurarea unei guvernări „stabile și coerente”. În același mesaj, partidul susține că miniștrii USR „au continuat, în ultimele luni, să livreze reforme importante” și că acest parcurs ar trebui continuat. Decizia USR mută presiunea pe negocierile dintre PNL, UDMR și Palatul Cotroceni, în condițiile în care voturile pentru învestitură devin mai greu de strâns fără sprijinul USR. [...]
PSD își strânge parlamentarii joi, pe fondul întârzierii depunerii listei Guvernului și a programului de guvernare , într-un calendar de învestitură care riscă să alunece spre săptămâna viitoare, potrivit news.ro . Ședința grupurilor parlamentare reunite ale PSD este programată joi, de la ora 11.00, la Parlament, în contextul în care premierul desemnat Adrian Veștea este așteptat să depună lista miniștrilor și programul de guvernare, conform unor surse din partid. Depunerea documentelor, încă incertă Aceleași surse indică faptul că șansele ca Adrian Veștea să depună lista Cabinetului miercuri sunt „mici”, deoarece discuțiile pe măsurile din programul de guvernare sunt încă în desfășurare. Calendarul învestiturii, disputat între partide Inițial, obiectivul era ca votul de învestitură să fie dat până la finalul săptămânii. Însă PNL, USR și UDMR ar dori un calendar care să înceapă de săptămâna viitoare, luni sau marți, ceea ce ar împinge procedura de învestire dincolo de termenul avut în vedere la început. [...]
Summitul Consiliului European pune pe masă bugetul UE 2028–2034 și agenda de competitivitate , iar România va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan, care pleacă la Bruxelles pentru reuniunea din 18–19 iunie, potrivit G4Media . Miza este una cu impact direct asupra economiei: direcțiile de finanțare și regulile bugetare ale Uniunii pentru următorul ciclu, alături de măsuri legate de costurile energiei și de piața unică. Președintele va participa la summit în contextul unei crize politice majore la București; de la nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier desemnat, șeful statului nu a mai avut ieșiri sau poziții publice pe acest subiect, menționează publicația, precizând că au existat doar consultări informale cu liderii de partide. Bugetul UE 2028–2034: negocieri pentru „resurse proprii” și un acord până la final de an Un punct central al reuniunii este Cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2028–2034, adică bugetul pe termen lung al UE. Liderii vor continua discuțiile pornind de la un „cadru de negociere” prezentat de președinția cipriotă la 11 iunie 2026 și vor aborda elementele principale ale bugetului, inclusiv progresele privind „noile resurse proprii” (surse de venit la nivelul UE). Obiectivul menționat este crearea condițiilor pentru obținerea unui acord până la sfârșitul anului. Competitivitate: simplificare, energie și digitalizare Pe agenda Consiliului se află și competitivitatea, cu o trecere în revistă a progreselor pe agenda „O Europă, o piață”, care include măsuri și calendare pentru inițiative legislative și de politică în cinci domenii-cheie: simplificarea normelor și reducerea sarcinilor administrative; aprofundarea și consolidarea pieței unice; promovarea unei agende comerciale ambițioase; reducerea costurilor energiei, cu promovarea decarbonizării; accelerarea transformării digitale și a transformării prin inteligența artificială. Liderii vor discuta și despre dezechilibrele macroeconomice la nivel mondial și impactul lor asupra competitivității și prosperității Europei, cu scopul de a contura o înțelegere comună a provocărilor și de a orienta lucrările viitoare ale Comisiei. Ucraina, extindere și securitate: teme cu efecte economice și de apărare Summitul are loc pe fondul încheierii reuniunii G7 din Franța, unde au participat liderii europeni alături de președintele SUA, Donald Trump, notează G4Media. În privința Ucrainei, liderii îl vor asculta pe președintele Volodimir Zelenski despre evoluțiile recente. La capitolul extindere, se discută deschiderea primului grup tematic de capitole în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Pe apărare și securitate europeană, liderii vor discuta punerea în aplicare a agendei UE privind „pregătirea pentru apărare”. În acest context, sunt menționate recente incursiuni ale unor drone în spațiul aerian al UE, inclusiv prăbușirea unei drone rusești încărcate cu explozivi în România, ca argument pentru necesitatea de a continua acțiunea, inclusiv prin consolidarea flancului estic al UE. Migrație și droguri ilicite Pe listă mai sunt migrația (cu o evaluare a progreselor privind punerea în aplicare a concluziilor anterioare ale Consiliului) și combaterea drogurilor ilicite, prin discutarea implementării Strategiei UE în materie de droguri. Orientul Mijlociu: energie și riscuri de piață Liderii UE vor discuta și evoluțiile din Orientul Mijlociu, inclusiv conflictul din Iran și impactul asupra prețurilor energiei, situația din Gaza și Cisiordania, precum și evoluțiile din Liban, cu referire la sprijinul UE pentru încetarea focului și pentru statul și poporul libanez. [...]
UDMR își retrage sprijinul parlamentar pentru învestirea Guvernului Veștea , ceea ce complică aritmetica votului și crește presiunea pentru o formulă de guvernare alternativă sau renegociată, potrivit Biziday . Liderii UDMR s-au reunit miercuri, la o zi după ce deciseseră să nu intre în Guvernul Veștea, și au stabilit acum că nici nu îl vor vota. Parlamentarii Uniunii vor ieși din sală în momentul votului de învestitură. Kelemen Hunor a spus că decizia a fost luată „cu o singură abținere” și că au fost discutate trei opțiuni de comportament la vot: prezență fără vot, vot împotrivă sau absență din sală. Varianta aleasă este ieșirea din sală. Ce formule de guvern ar accepta UDMR Hunor a indicat trei scenarii pe care UDMR le-ar putea susține: învestirea unui guvern minoritar PSD; învestirea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar fără Ilie Bolojan premier; refacerea coaliției de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR. În același context, liderul UDMR a afirmat că și Guvernul Veștea ar fi tot un guvern minoritar și a susținut că AUR nu ar urma să sprijine „toate proiectele”. Hunor a precizat că a discutat aceste variante cu Ilie Bolojan și cu Dominic Fritz . [...]
Schimbarea de premier desemnat mută accentul pe „majoritate solidă” în Parlament , după ce Eugen Tomac spune că a renunțat când a devenit evident că nu poate strânge voturile necesare, deși susține că sâmbătă avea „peste 200 de voturi”, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: desemnarea unui candidat care poate transforma negocierile politice într-un vot de învestitură, într-un context în care blocajul se prelungește. Tomac afirmă că, deși a prezentat programul de guvernare cu o zi înainte ca președintele Nicușor Dan să anunțe desemnarea lui Adrian Veștea , lua în calcul inclusiv varianta de a nu trece de votul parlamentarilor. În relatarea sa, punctul de ruptură a fost lipsa de flexibilitate a PNL și USR față de „oferta ultimă” pe care ar fi făcut-o: discutarea fiecărui membru propus pentru lista de miniștri. De ce s-a blocat formula Tomac, în versiunea lui Fostul premier desemnat spune că a mers pe varianta unui cabinet cu membri „apolitici” (fără afiliere politică), pe care o prezintă ca parte a înțelegerii inițiale, și că nu a acceptat „compromisuri” de ultim moment, inclusiv schimbarea componenței cu miniștri politici. În același timp, indică presiunea UDMR, care ar fi insistat că nu poate susține un cabinet din care nu face parte. În acest cadru, Tomac susține că a evaluat două scenarii: să meargă în Parlament cu toate partidele împotrivă sau să depună mandatul dacă șansele devin prea mici. El afirmă că, atunci când a decis că trebuie să meargă în Parlament, „îi lipseau doar câteva voturi”, iar „în cursul zilei de sâmbătă” ar fi avut „peste 200 de voturi”. Discuția cu președintele și criteriul „majorității solide” Tomac spune că a avut o discuție cu președintele Nicușor Dan, care i-ar fi explicat „reținerile” legate de traseul asumat și că o soluție „mai bună” ar fi un lider politic ce poate forma o majoritate solidă, reflectată și în Parlament. „Am înțeles rațiunea pentru care consideră că un lider politic care are capacitatea de a forma o majoritate solidă, care să reflecte acest suport și în Parlament, poate fi o soluție mai bună.” Întrebat cine i-a cerut să se retragă, Tomac afirmă că a luat decizia după ce a constatat că perspectiva de a trece cabinetul propus „își pierde șansele”, adăugând că spera ca PNL să permită un vot „cum consideră” fiecărui parlamentar, pentru a ieși din blocaj. Când a aflat că va fi înlocuit și cum a decis retragerea Tomac susține că a aflat despre opțiunea Adrian Veștea „sâmbătă seara”. El mai spune că președintele nu i-ar fi cerut explicit „să facă un pas în spate”, ci că a fost o „evaluare” a perspectivelor, iar când a concluzionat că numărul de voturi nu îi mai dă „nicio șansă”, a decis să depună mandatul și l-a informat pe șeful statului. Totodată, afirmă că nu i-a informat pe liderii partidelor cu care negociase despre decizia de a renunța, motivând că a fost decizia sa și că a considerat „cea mai potrivită soluție” să nu mai meargă spre Parlament. [...]
