Știri
Știri din categoria Externe
Țările de Jos mențin până la 30 septembrie 2026 controalele la frontierele interne terestre și pe aeroporturi, o măsură care poate aduce verificări suplimentare și timpi mai mari de așteptare pentru românii care călătoresc sau tranzitează, potrivit Stirile Pro TV, care citează o informare a Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
MAE precizează că verificările au caracter selectiv și se fac în funcție de o evaluare de risc. Controalele pot avea loc:
În acest context, MAE avertizează că persoanele care traversează frontiera olandeză trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil (pașaport sau carte de identitate), pentru a-l putea prezenta la solicitarea autorităților.
Pentru informații suplimentare, MAE recomandă consultarea paginii Poliției de Frontieră Olandeze (Poliția Militară Regală), indicată în informare.
Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Secției Consulare a Ambasadei României la Haga, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS), în regim de permanență: +31 70 354 15 80; +31 70 322 86 12; +31 70 331 99 80.
Pentru situații dificile, speciale, cu caracter de urgență, MAE indică și telefonul de permanență al Ambasadei României la Haga: +31 651 596 107. Totodată, ministerul reamintește existența aplicației „Călătorește informat”, cu sfaturi și informații de călătorie.
Recomandate
Atacul cu rachetă asupra unui bloc din Kiev ridică semne de întrebare privind eficiența sancțiunilor , după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a afirmat că muniția folosită ar fi fost produsă recent, ceea ce ar indica acces continuu al Rusiei la componente în pofida restricțiilor internaționale, potrivit NPR . Zelenski a anunțat vineri că bilanțul atacului rusesc cu rachetă asupra unui imobil de apartamente din capitala Ucrainei a ajuns la 24 de morți, inclusiv trei copii. Operațiunile de căutare în dărâmături s-au încheiat după mai bine de o zi, a mai spus el, într-o postare pe X. Atacul a lovit colțul unui bloc cu nouă etaje, în timpul a ceea ce forțele aeriene ucrainene au descris drept cel mai amplu baraj asupra țării de la începutul invaziei pe scară largă. În Kiev, 48 de persoane au fost rănite, inclusiv doi copii, conform aceleiași declarații. Indiciu despre producție recentă și „ocolirea sancțiunilor” Zelenski a susținut că racheta de croazieră care a lovit clădirea ar fi fost construită în al doilea trimestru al acestui an, „aparent” pe baza analizei epavei de către experți ucraineni. Într-o altă postare, el a legat acest element de capacitatea Rusiei de a-și menține producția de rachete prin importuri de componente și echipamente, în pofida sancțiunilor. „Asta înseamnă că Rusia încă importă componentele, resursele și echipamentele necesare pentru producția de rachete, ocolind sancțiunile globale.” În acest context, Zelenski a cerut ca oprirea schemelor de evitare a sancțiunilor să devină „o prioritate reală” pentru partenerii Ucrainei. Context: intensificarea atacurilor după armistițiul 9–11 mai Materialul notează că Rusia a intensificat atacurile aeriene la scară mare în zilele care au urmat unui armistițiu din 9–11 mai , despre care președintele SUA Donald Trump a spus că le-a cerut lui Zelenski și președintelui rus Vladimir Putin să îl respecte. Luptele au continuat în acele 72 de ore, deși „la o scară mai redusă”, potrivit relatărilor citate. Zelenski a mai declarat că, de miercuri, Moscova ar fi lansat peste 1.560 de drone asupra centrelor populate din Ucraina și că aproximativ 180 de locații din țară au fost avariate, inclusiv peste 50 de clădiri rezidențiale. Publicația amintește că precedentul „cel mai mare” atac cu drone și rachete ar fi avut loc între seara de 23 martie și seara de 24 martie, când Rusia ar fi lansat aproape 1.000 de drone și rachete. Vineri, Kievul a marcat o zi oficială de doliu pentru victime. Schimb de prizonieri: 205 de fiecare parte, începutul unui plan mai amplu Separat de atacuri, Rusia și Ucraina au efectuat un schimb de prizonieri: 205 persoane din fiecare țară s-au întors acasă vineri. Zelenski a spus că acesta este primul pas dintr-un schimb planificat de 1.000 la 1.000 și că o parte dintre ucrainenii eliberați erau în captivitate din 2022. Ministerul rus al Apărării a confirmat schimbul și a mulțumit Emiratelor Arabe Unite pentru mediere. [...]
Schimbul de 205 prizonieri între Rusia și Ucraina indică menținerea unor canale minime de negociere , în pofida intensificării atacurilor cu drone și a bombardamentelor raportate în ultimele zile, potrivit Mediafax . Ministerul rus al Apărării susține că Rusia a doborât, joi noaptea, între orele 20:00 și 04:00, 355 de drone ucrainene deasupra a aproximativ 15 regiuni și a Crimeei. Conform comunicatului citat, atacurile ar fi vizat regiunile Belgorod, Bryansk și Kursk, aflate la granița cu Ucraina, precum și Moscova. Schimb de prizonieri, la o săptămână după un anunț al lui Trump Vineri, Rusia și Ucraina au făcut schimb de 205 prizonieri, potrivit armatei ruse. Informația vine la o săptămână după ce președintele american Donald Trump anunțase existența unui acord pentru un nou schimb. Armata rusă a mai precizat că militarii ruși eliberați se află pe teritoriul Belarusului, unde primesc „asistența psihologică și medicală necesară”. Escaladare pe teren: drone și victime raportate de ambele părți Pe fondul schimbului de prizonieri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a fost vizată de peste 675 de drone și 56 de rachete într-un atac masiv desfășurat joi noaptea. Totodată, serviciile de salvare au anunțat că bilanțul bombardamentelor rusești care au lovit Kievul în noaptea de miercuri spre joi a urcat la 24 de morți, inclusiv trei copii, și 47 de răniți. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a spus că orașul va fi în doliu vineri, iar serviciile de salvare continuă căutările printre dărâmături în districtul Darnytskyi, după prăbușirea unei clădiri. În Rusia, autoritățile locale au anunțat că atacurile ucrainene asupra orașului Riazan s-au soldat cu trei morți și 12 răniți. [...]
Schimbul de 205 prizonieri de fiecare parte menține deschis un canal umanitar între Rusia și Ucraina, într-un moment în care negocierile mai largi rămân blocate, potrivit Agerpres . Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 15 mai, 205 militari ruși au revenit de pe teritoriul controlat de Ucraina, iar în schimb au fost predați 205 prizonieri de război ucraineni. Anunțul este atribuit de Agerpres agențiilor EFE și AFP. Potrivit părții ruse, militarii ruși eliberați se află în Belarus , unde primesc „ajutor psihologic și medical necesar”. Rolul medierii și ritmul schimburilor Moscova susține că schimbul a fost posibil datorită „medierii umanitare” a Emiratelor Arabe Unite, un format folosit și în alte episoade similare. Schimbul precedent, de câte 193 de prizonieri, a avut loc pe 24 aprilie, conform aceleiași informări. De ce contează: schimburile continuă, dar acordul mai amplu nu s-a materializat În material se amintește că, în cadrul încetării focului convenite cu medierea președintelui american Donald Trump în perioada 9–11 mai, fusese prevăzut un schimb de câte 1.000 de prizonieri de război, care „nu s-a concretizat până în prezent”. Totodată, Agerpres notează că negocierile sub mediere americană sunt suspendate de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat la sfârșitul lunii februarie de bombardamente israeliano-americane asupra Iranului. În acest context, schimburile punctuale de prizonieri rămân unul dintre puținele mecanisme funcționale între părți. [...]
Banchetul oferit de Xi Jinping lui Donald Trump a fost construit ca un gest de „diplomație gastronomică”, cu un meniu care combină bucătăria chineză și influențe occidentale, într-un format menit să acomodeze preferințele delegației americane , potrivit Antena 3 . Masa a avut loc joi, la Marea Sală a Poporului din Beijing, după o întâlnire între cei doi lideri. În sală, oaspeților li s-a servit un meniu descris ca îmbinând tradiția chineză cu elemente occidentale. Antena 3 notează că, potrivit Casei Albe, felurile au fost gândite să combine bucătăria tradițională chineză cu arome internaționale „pentru a se potrivi gusturilor președintelui american”, informație relatată de Il Messaggero. Ce a inclus meniul Printre preparatele menționate s-au numărat: supă de roșii cu homar; coaste crocante de vită; legume de sezon înăbușite; somon gătit la foc mic cu sos de muștar; rață la cuptor de Beijing; chifle cu carne de porc prăjite în tigaie; desert tiramisu, urmat de fructe și înghețată, după o selecție de produse de patiserie mici. Context: precedentul din 2017 și semnalul către delegația americană Articolul amintește că, la vizita lui Trump în China din 2017, meniul a inclus supă de pește, pui kung pao și tocană de vită cu sos de roșii, descrisă ca o versiune rafinată a unui fel preferat de liderul american (friptură cu ketchup). De această dată, selecția de feluri este prezentată ca o abatere „probabilă” de la tradiția strictă, cu scopul de a-și mulțumi oaspetele, într-o logică similară cu un exemplu dat din Japonia, unde la un banchet anterior au fost incluse ingrediente americane, deși obiceiul local ar fi folosirea exclusivă a ingredientelor locale. [...]
Donald Trump a avertizat că „nu va mai avea multă răbdare” cu Iranul, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , o evoluție care continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie și să ridice riscurile pentru transportul maritim , potrivit news.ro . Declarația vine după discuțiile de joi, la Beijing, cu președintele chinez Xi Jinping și în contextul relatărilor despre capturarea unei nave în largul Emiratelor Arabe Unite. Strâmtoarea Ormuz, miza economică: energie și transport maritim Casa Albă a transmis că Trump și Xi au convenit asupra necesității de a menține deschisă ruta maritimă din Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a blocat-o efectiv ca reacție la atacurile americano-israeliene începute la 28 februarie. Blocajul a generat, potrivit materialului, „o perturbare fără precedent” a aprovizionării globale cu energie. China are relații strânse cu Iranul și este principalul cumpărător al petrolului iranian. În comunicatul Casei Albe citat, Xi și-a exprimat opoziția față de militarizarea strâmtorii și față de orice încercare de a percepe o taxă pentru utilizarea acesteia. Totodată, Xi ar fi arătat interes pentru achiziția de mai mult petrol american, pentru a reduce dependența viitoare a Chinei de strâmtoare. Înainte de război, aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaz natural lichefiat trecea prin această cale navigabilă, potrivit informațiilor prezentate. Presiune pe Teheran și negocieri blocate Statele Unite au suspendat atacurile asupra Iranului luna trecută, însă au început blocarea porturilor țării. Discuțiile pentru încetarea conflictului sunt în impas, Iranul refuzând să își înceteze programul nuclear sau să renunțe la stocurile de uraniu îmbogățit. Într-un interviu la Fox News, Trump a spus: „Nu voi mai avea multă răbdare. Ar trebui să ajungă la un acord.” Pe tema stocului secret de uraniu îmbogățit, Trump a sugerat că preluarea lui sub controlul SUA ar fi mai degrabă o chestiune de imagine. Incidente pe mare și trafic încă mult sub nivelul de dinaintea războiului Tensiunile se reflectă și în incidentele de securitate maritimă. O navă de marfă indiană care transporta animale din Africa către Emiratele Arabe Unite a fost scufundată miercuri în apele de lângă coasta Omanului; India a condamnat atacul și a anunțat că cei 14 membri ai echipajului au fost salvați de paza de coastă din Oman. Firma britanică Vanguard a indicat că nava ar fi fost lovită de o rachetă sau o dronă, care a provocat o explozie. Separat, agenția britanică de securitate maritimă UKMTO a raportat că „personal neautorizat” a urcat la bordul unei nave ancorate în largul portului Fujairah (Emiratele Arabe Unite) și o îndrepta spre Iran, iar Vanguard a spus că un ofițer de securitate al companiei a raportat că nava a fost capturată de personal iranian. În privința traficului, Gărzile Revoluționare Iraniene au afirmat că 30 de nave au trecut prin strâmtoare de miercuri seara, încă mult sub cele 140 dintr-o zi obișnuită înainte de război, dar o creștere dacă se confirmă. Firma de analiză Kpler estimează că aproximativ 10 nave au traversat strâmtoarea în ultimele 24 de ore, față de cinci-șapte zilnic în ultimele săptămâni. Ce urmează: rolul Chinei și riscul de escaladare Trump încearcă să obțină sprijinul Chinei pentru a pune capăt războiului, care a devenit o povară electorală înaintea alegerilor intermediare din SUA, programate în noiembrie. Totuși, analiștii citați se îndoiesc că Xi va exercita presiuni puternice asupra Iranului sau va opri sprijinul acordat armatei acestuia, având în vedere rolul Teheranului de contrapondere strategică față de SUA. Între timp, negocierile diplomatice rămân blocate, iar controlul asupra Strâmtorii Ormuz continuă să fie folosit de Teheran ca avantaj de negociere, în condițiile în care Washingtonul cere predarea uraniului și oprirea îmbogățirii, iar Iranul solicită ridicarea sancțiunilor, despăgubiri și recunoașterea controlului său asupra strâmtorii. [...]
România rămâne o excepție în Europa, dar cu sprijin intern fragil pentru baze americane , într-un moment în care redislocarea trupelor SUA din Germania redeschide competiția pentru prezență militară pe flancul estic NATO, potrivit news.ro . Sondajul citat arată că, în timp ce majoritatea europenilor se opun găzduirii unei baze militare americane în țara lor, Polonia este „o excepție clară”, iar România este singura altă țară europeană unde există o majoritate – însă una foarte strânsă – în favoarea bazelor americane. Diferența contează politic și operațional: guvernele din Polonia, țările baltice și România încearcă să afle dacă o parte din trupele retrase din Germania ar putea fi redislocate pe teritoriul lor. Ce arată sondajul: Polonia are majoritate solidă, România e aproape la egalitate Datele provin dintr-un sondaj realizat pentru Indicele anual de percepție a democrației (DPI), efectuat în martie și aprilie în 98 de țări, inclusiv 17 din Uniunea Europeană, potrivit informațiilor preluate de POLITICO. Rezultatele relevante pentru Europa: Polonia: aproape 51% dintre respondenți sunt în favoarea bazelor militare americane, iar circa 23% se opun. România: 39,8% sunt favorabili, 37,3% sunt împotrivă, iar 22,8% răspund „nu știu”. Cu alte cuvinte, România apare ca excepție europeană, dar cu o opinie publică mult mai divizată decât în Polonia, unde sprijinul este net. De ce contează acum: retragerea din Germania și posibile redislocări Contextul imediat este decizia lui Donald Trump de a retrage cel puțin 5.000 de soldați americani din Germania , ca răspuns la criticile Berlinului privind războiul împotriva Iranului, conform relatării. În acest cadru, state din prima linie NATO caută să atragă o parte din efectivele care ar putea fi mutate. În Polonia, rezultatul sondajului este prezentat ca un argument care susține demersurile președintelui Karol Nawrocki de a convinge administrația Trump să redistribuie trupe în Polonia. Întrebat despre o astfel de relocare, Trump a spus că „este posibil”, invocând relația sa cu Nawrocki. Dimensiunea prezenței militare: Europa, Polonia și România Potrivit datelor Departamentului Apărării al SUA din martie, în Europa se aflau aproape 70.000 de soldați americani în serviciu activ, mai mult de jumătate dintre aceștia fiind în Germania. În Polonia, ministrul adjunct al Apărării Paweł Zalewski a indicat un total de 10.000 de soldați (permanenți și de rotație). El a precizat că militarii americani permanenți sunt staționați în mai multe puncte, inclusiv la Redzikowo (bază de sprijin naval pentru un sistem american de rachete antibalistice), la cartierul general al Corpului 5 al Armatei SUA din Poznań și la o garnizoană care asigură sprijin infrastructural. În România, președintele Nicușor Dan a declarat marți că sunt în prezent „cam 1.500 ” de soldați americani și că România și-ar dori „oricât de mulți”, dar nu printr-o „atitudine incorectă” față de partenerii europeni. Ce urmează: competiție pentru trupe, dar cu limitări de legitimitate publică Sondajul sugerează că, spre deosebire de Polonia, România intră în această competiție cu un sprijin public mai puțin robust, ceea ce poate limita spațiul de manevră al decidenților dacă discuțiile despre extinderea prezenței americane se intensifică. În paralel, decizia finală privind redislocările rămâne la Washington, iar dinamica depinde de evoluțiile politice și de securitate din relația SUA–Europa. [...]
