Știri
Știri din categoria Politică
Sondajul INSCOP indică o nemulțumire de masă față de președinte și premier, un semnal de risc pentru guvernare și stabilitatea politică pe termen scurt, potrivit HotNews. Datele arată că 7 din 10 români se declară nemulțumiți de activitatea președintelui Nicușor Dan, iar proporția este similară în cazul premierului interimar Ilie Bolojan.
Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Doar 27,6% dintre respondenți spun că sunt foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți de activitatea președintelui (4,4% foarte mulțumiți și 23,2% destul de mulțumiți). În schimb, 70,5% se declară foarte nemulțumiți sau destul de nemulțumiți (42,8% foarte nemulțumiți și 27,7% destul de nemulțumiți). Ponderea non-răspunsurilor este de 1,9%.
Profilul nemulțumirii este mai pronunțat decât media în rândul votanților AUR, al persoanelor între 30 și 44 de ani, al celor cu educație primară, al locuitorilor din urbanul mic și mediul rural, precum și al angajaților din sectorul privat.
În cazul premierului interimar Ilie Bolojan, 30,5% dintre respondenți se declară foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți (8% foarte mulțumiți și 17,7% destul de mulțumiți). Nemulțumirea ajunge la 67,9% (47,7% foarte nemulțumiți și 20,2% destul de nemulțumiți), iar 1,5% nu știu sau nu răspund.
Nemulțumirea față de activitatea lui Bolojan este peste medie în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural.
La întrebarea despre rolul președintelui în tensiunile politice recente, 49,2% dintre cei chestionați consideră că Nicușor Dan a acționat pentru a diminua neînțelegerile dintre partide și lideri politici, în timp ce 36,3% cred că a contribuit la amplificarea lor. Non-răspunsurile sunt 14,6%, potrivit datelor INSCOP citate de News.ro.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, pune accent pe polarizarea politică din spatele acestor evaluări și pe diferențele dintre cele două funcții:
„Jumătate dintre români cred că prin poziţionările publice exprimate în această perioadă, preşedintele Nicuşor Dan a acţionat pentru a diminua neînţelegerile dintre partide şi liderii politici, iar o treime cred contrariul (...) Polarizarea este diferită în cazul activităţii premierului Ilie Bolojan (...)”
În același comentariu, Ștefureac indică și repere de polarizare: un procent ridicat de alegători PSD, PNL și USR mulțumiți de activitatea președintelui, respectiv un procent foarte mare de alegători AUR nemulțumiți; iar la Bolojan, niveluri ridicate de mulțumire în rândul votanților PNL și USR, respectiv nemulțumire în rândul votanților PSD și AUR.
Din perspectiva funcționării instituțiilor, combinația dintre nemulțumirea majoritară și polarizarea pe criterii politice sugerează un spațiu redus pentru decizii consensuale în perioada următoare, în special într-un context de conflict între partide.
