Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul promite „înghețarea în jos” a veniturilor din sectorul public, prin noua lege a salarizării, într-un moment în care proiectul a declanșat proteste sindicale și acuzații de tăieri mascate. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține, potrivit Digi24, că „niciun venit aflat în plată” nu va fi redus ca efect al reformei.
Pîslaru a afirmat că „niciun salariu din sectorul public nu va scădea” și că „niciun angajat din sectorul public nu va pleca acasă cu mai puțini bani” în urma noii legi, declarații citate de News.ro. Mesajul vine pe fondul reacțiilor din zona sindicală, unde au existat temeri legate de posibile diminuări ale veniturilor.
Ministrul interimar a încadrat proiectul ca fiind unul de „echitate salarială”, nu de creștere a salariilor, insistând că discuțiile despre reduceri ar porni, în parte, din „interpretări greșite” sau „manipulări cinice folosite în scop politic”.
„Nu este un proiect de creștere salarială, este un proiect de echitate salarială.”
În același timp, Pîslaru a admis că, după primele luni de consultări, proiectul are „lacune” și trebuie îmbunătățit. El a plasat începutul lucrului la lege în 2022 și a spus că finalizarea ar fi trebuit să aibă loc în 2023, indicând că responsabilitatea pregătirii proiectului a revenit, în mandatele succesive, Partidului Social Democrat.
În acest stadiu, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate măsuri concrete de implementare sau un calendar detaliat al modificărilor ce ar urma să fie operate în urma consultărilor, dincolo de angajamentul că veniturile aflate în plată nu vor scădea.
Recomandate
Proiectul noii legi a salarizării rămâne negociabil și va fi ajustat acolo unde produce inechități, după consultările cu sindicatele, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , indică faptul că forma finală a actului normativ poate suferi modificări punctuale înainte de adoptare, în funcție de argumentele aduse în dialogul social. Pîslaru spune că a discutat „în ultimele zile” cu reprezentanții sindicatelor din mai multe domenii și că unele observații au scos la iveală „probleme reale” care trebuie corectate. În acest cadru, autoritățile au convenit „de principiu” eliminarea unor diferențe salariale considerate nejustificate în sistemul sanitar. Corecții țintite: exemplul din sănătate Ministrul oferă ca exemplu situația biologilor, biochimiștilor și chimiștilor din sistemul sanitar. În urma discuțiilor cu reprezentanții Sindicatului Național Forța Legii , ar fi fost agreată, „de principiu”, eliminarea unei diferențe de salarizare care „nu își găsea o justificare obiectivă” raportat la nivelul studiilor, pregătirea profesională, responsabilități și complexitatea activității. Miza: reducerea inechităților și reguli comparabile pentru muncă comparabilă Pîslaru reiterează că unul dintre obiectivele esențiale ale noii legi este ca, pentru muncă de valoare comparabilă, să existe salarizare comparabilă. În viziunea sa, reforma urmărește corectarea inechităților acumulate în timp, eliminarea tratamentelor nejustificate și construirea unui sistem „mai coerent, mai transparent și mai echitabil”. Ce urmează: consultări și modificări în funcție de argumente Ministrul insistă că proiectul nu este „bătut în cuie” și că consultările nu sunt „un exercițiu formal”. El afirmă că, acolo unde argumentele sunt solide și sunt identificate „dezechilibre reale”, Guvernul va interveni cu modificările necesare. „Am spus încă de la început că proiectul nu este unul bătut în cuie. Consultările nu sunt un exerciţiu formal. Acolo unde argumentele sunt solide şi unde identificăm dezechilibre reale, vom face corecţiile necesare.” În același mesaj, Pîslaru arată că dialogul va continua cu organizațiile sindicale și profesionale și cu cetățenii, cu obiectivul unei legi „cât mai corecte, sustenabile și credibile”. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că blocajul politic poate alimenta riscuri economice și cere reluarea dialogului între partide, după discuțiile purtate de premierul desemnat Eugen Tomac cu formațiunile parlamentare, potrivit Digi24 . În declarația de presă de miercuri, șeful statului a spus că mandatul său are două priorități: menținerea direcției pro-occidentale a României și prevenirea „unei eventuale căderi economice”. În același timp, Nicușor Dan a criticat lipsa de coordonare între partide și a susținut că „niciun partid nu a venit cu o soluție alternativă”, motiv pentru care a ales o persoană pe care o consideră potrivită să discute cu toate părțile. „Fac apel la responsabilitatea partidelor politice: trebuie să aibă întâietate interesul țării. Mandatul meu este, în primul rând, să păstrez direcția pro-occidentală a României și, în al doilea rând, să previn o eventuală cădere economică.” Nicușor Dan a mai afirmat că politicienii sunt preocupați de calcule electorale legate de alegerile parlamentare din 2028 și a transmis un mesaj de calm către populație, respectiv de continuitate către partenerii externi ai României. Ce urmează în calendarul formării Guvernului Eugen Tomac a declarat că este pregătit să găsească „un compromis necesar” pentru stabilitate și că, acolo unde există nemulțumiri privind propunerile de miniștri, este dispus să discute cu partidele pentru a identifica persoane acceptate „de toată lumea”. Potrivit informațiilor din articol, Tomac lucrează la definitivarea listei de miniștri și la conturarea programului de guvernare, documente care ar urma să fie prezentate Parlamentului până la finalul săptămânii, astfel încât săptămâna viitoare să fie supuse votului de încredere . Miza parlamentară: semnale de susținere și poziția PSD Negocierile au loc în contextul în care se caută o majoritate parlamentară pentru învestire. În paralel, PSD nu vrea să lase impresia că este singurul partid care îl susține pe Tomac și, potrivit unor surse din conducerea partidului citate de Digi24.ro, social-democrații nu ar urma să voteze „la unison” viitorul Guvern dacă PNL și USR nu dau semnale că îl vor susține și ei în Parlament. Conform acelorași surse, PSD ar analiza două variante dacă PNL și USR nu susțin Cabinetul Tomac: să nu voteze nici PSD viitorul Guvern; vot „la liber”, în care fiecare parlamentar PSD decide individual. [...]
CCR a amânat până pe 18 iunie decizia asupra OUG SAFE , prelungind incertitudinea juridică privind validitatea ordonanței adoptate de Guvern după demiterea prin moțiune de cenzură, potrivit Digi24 . Ședința Curții a început la ora 12:00, iar reluarea discuțiilor este programată peste o săptămână. Sesizarea a fost depusă de Sorin Grindeanu , în calitate de președinte al Camerei Deputaților, care reclamă un posibil conflict constituțional între Guvern și Parlament. Miza este dacă Executivul a depășit limitele constituționale atunci când a adoptat ordonanța de urgență privind programul SAFE după ce fusese demis și avea atribuții limitate. În documentul depus la CCR pe 20 mai, Grindeanu susține că adoptarea și publicarea OUG nr. 38/2026 în intervalul 5–8 mai 2026, după adoptarea moțiunii de cenzură din 5 mai, ar fi reprezentat „un abuz de drept public”. El cere Curții să constate dacă au fost încălcate limitele constituționale în această situație. Cronologia care stă la baza sesizării Din datele prezentate în articol, ordonanța a avut un parcurs în doi pași: 4 mai : proiectul privind investițiile în apărare a fost adoptat inițial de Cabinetul Bolojan, cu o zi înainte de moțiunea de cenzură; ulterior, din cauza unor modificări, actul a avut nevoie de un nou aviz al Consiliului Legislativ , care a venit după demiterea Guvernului; 8 mai : Executivul a repus OUG pe ordinea de zi și a adoptat forma modificată. Digi24 notează explicit că, odată demis, Guvernul nu mai are dreptul să emită ordonanțe de urgență. Reacția lui Ilie Bolojan Premierul interimar Ilie Bolojan a calificat sesizarea drept „o acțiune de imagine” și a acuzat PSD că încearcă să își „acopere neputința de a veni cu soluție” după căderea guvernului, într-o declarație la B1TV. „Sunt acţiuni de imagine pe care le derulează PSD în aceste zile, ca să îşi acopere neputinţa de a veni cu soluţie, după ce au generat căderea guvernului, o acţiune iresponsabilă care nu face bine României. Când faci un astfel de lucru, trebuie să vii cu o soluţie. Ca să acopere această lipsă de soluţie, fac această gălăgie.” Context: alte sesizări pe aceeași ordonanță Aceeași ordonanță a mai fost atacată la CCR de AUR, SOS și PACE, însă judecătorii Curții au respins sesizarea, potrivit informațiilor din articol. Următorul reper este 18 iunie , data la care CCR ar urma să reia ședința și să decidă asupra sesizării depuse de Sorin Grindeanu. [...]
USR cere o dezbatere publică despre limitele independenței justiției , după ce Secția pentru judecători a CSM a publicat o hotărâre în care denunță o „încercare de subordonare” a puterii judecătorești și nominalizează actori politici și din presă, potrivit Antena 3 . Partidul condus de Dominic Fritz susține că demersul CSM „depășește limitele apărării legitime” și reclamă riscul ca o instituție cu autoritate în cadrul puterii judecătorești să se poziționeze împotriva criticilor publice, indiferent de conținutul acestora. „Solicităm o dezbatere publică serioasă despre granița dintre independența justiției și răspunderea democratică a acesteia. Ambele sunt piloni ai statului de drept, iar unul nu îl anulează pe celălalt.” Ce contestă USR în hotărârea CSM USR afirmă că hotărârea publicată de CSM ar merge dincolo de apărarea independenței magistraților, invocând, între altele, faptul că documentul: „împarte presa în bună și rea”; nominalizează politicieni și partide, jurnaliști și redacții într-o listă a „dușmanilor justiției”; include, potrivit USR, persoane din afara partidului „categorizate fals” drept „USR”, pe baza unor poziții publice apropiate. „Luăm act cu mare îngrijorare de acest demers. Nu pentru că ne temem de un punct de vedere critic, ci pentru că gestul în sine ridică întrebări serioase - și pe formă, și pe fond.” În comunicatul citat, USR mai susține că, în acest tip de abordare, „apare un risc real de abuz de putere și de cenzură”, în condițiile în care dreptul la opinie al politicienilor, libertatea presei și libera exprimare sunt garantate constituțional, iar funcționarea justiției este un subiect de interes public. Poziția CSM și pașii anunțați Secția pentru judecători a CSM a transmis că peste 3.500 de judecători denunță o încercare de subordonare a puterii judecătorești de către politicieni și a constatat existența „unui atac fără precedent” la adresa independenței justiției, decizând apărarea independenței judecătorilor. CSM arată că măsura a fost adoptată în urma unei analize a acțiunilor și pozițiilor publice ale clasei politice, mass-media, ONG-urilor și unor persoane publice, „începând din luna iulie a anului 2025 și până în prezent”, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului. Potrivit comunicatului, hotărârea urmează să fie comunicată, spre informare, către o listă de instituții și organizații, inclusiv Comisia Europeană, Parlamentul European, Curtea de Justiție a Uniunii Europene , precum și președintelui României, Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe (în calitate de coordonator al aderării la OCDE). [...]
Validarea rapidă a unui guvern devine miza politică imediată , în condițiile în care partidele sunt acuzate că prelungesc blocajul din calcule pentru 2028, iar președintele le cere public „responsabilitate” și „flexibilitate”, potrivit Antena 3 . Premierul desemnat Eugen Tomac a spus miercuri seară, la B1 TV, că Nicușor Dan „are dreptate” să transmită un nou mesaj către partide și că „e momentul să lăsăm jocul politic la o parte”. Tomac susține că, dincolo de rolul lor într-o democrație, partidele au și „obligația de a valida un guvern dacă e nevoie”, mai ales în contextul actual. În explicația sa, Tomac a indicat că reticența partidelor și „barierele greu de explicat” pe care și le-ar fi impus alimentează „blocajul” și „tensiunea” din societate. El a argumentat că președintele le cere formațiunilor „mai multă flexibilitate” și să pună „pe primul loc România și cetățenii români”. Contextul invocat: presiuni externe și efecte asupra pieței interne Tomac a legat urgența formării unui executiv funcțional de situația de securitate și de impactul economic intern, afirmând că „avem război la graniță” și „conflicte care ne afectează piața internă”. În acest cadru, el a spus că a discutat cu toate partidele pentru a găsi „consensul necesar” ieșirii din blocaj. Totodată, premierul desemnat a susținut că „niciun român nu e vinovat” că partidele „se uită mai mult spre anul electoral 2028 decât spre ce se întâmplă azi”, sugerând că negocierile sunt influențate de calcule politice pe termen mediu. Ce propune Tomac și ce cere partidelor Tomac a afirmat că a propus un cabinet „format din profesioniști”, pe care îl descrie ca fiind capabil să răspundă rapid „provocărilor” și „urgențelor” actuale. El a insistat că rămâne deschis la dialog pentru construirea unui program de guvernare, dar a condiționat rezultatul de existența „bunei credințe”. În același registru, Tomac a spus că România are „probleme cronice” care nu mai pot fi amânate și a reluat apelul către partide să iasă dintr-o „logică” pe care o consideră „extrem de păguboasă”, pentru a permite instalarea unui guvern „capabil să răspundă acestor urgențe”. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că își va ancora programul de guvernare în urgențele din PNRR , pe care intenționează să îl trimită joi tuturor partidelor, într-un demers care mută negocierile pentru învestire pe terenul reformelor și al termenelor asumate de România, potrivit news.ro . Tomac a declarat miercuri seară că „avem câteva priorităţi care izvorăsc din PNRR” și că, din perspectiva sa, „alt program de guvernare mai mult decât aceste urgenţe pe care trebuie să le îndeplinim, nu există”. El a adăugat că nu urmărește să anunțe „lucruri care dau bine”, într-o cheie pe care a descris-o ca nepopulistă. Ce pune pe masă pentru mediul economic și administrativ În declarațiile citate, premierul desemnat a indicat câteva direcții cu impact direct asupra funcționării statului și a relației cu companiile: continuarea proiectelor „bune” deja începute; îmbunătățiri în relația administrației cu mediul de afaceri; accelerarea digitalizării, unde România este „în coada clasamentului european”; relansarea discuției despre reforma administrației, despre care spune că s-a vorbit mult, dar s-a avansat puțin. În acest context, Tomac a spus că intenționează să includă în viitorul cabinet o funcție nouă de vicepremier pentru Digitalizare. Miza politică: programul, condiția pentru susținere Tomac a afirmat că își dorește ca partidele să fie „mult mai deschise spre dialog” cu el și echipa propusă și a invocat nevoia de a ieși „din logica discuțiilor politice”. Potrivit informațiilor din articol, în ultimele zile el a discutat cu partidele parlamentare și cu parlamentari pentru a obține susținerea necesară învestirii, iar liderii politici au indicat că așteaptă programul de guvernare înainte de a lua o decizie. [...]
