Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul promite „înghețarea în jos” a veniturilor din sectorul public, prin noua lege a salarizării, într-un moment în care proiectul a declanșat proteste sindicale și acuzații de tăieri mascate. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține, potrivit Digi24, că „niciun venit aflat în plată” nu va fi redus ca efect al reformei.
Pîslaru a afirmat că „niciun salariu din sectorul public nu va scădea” și că „niciun angajat din sectorul public nu va pleca acasă cu mai puțini bani” în urma noii legi, declarații citate de News.ro. Mesajul vine pe fondul reacțiilor din zona sindicală, unde au existat temeri legate de posibile diminuări ale veniturilor.
Ministrul interimar a încadrat proiectul ca fiind unul de „echitate salarială”, nu de creștere a salariilor, insistând că discuțiile despre reduceri ar porni, în parte, din „interpretări greșite” sau „manipulări cinice folosite în scop politic”.
„Nu este un proiect de creștere salarială, este un proiect de echitate salarială.”
În același timp, Pîslaru a admis că, după primele luni de consultări, proiectul are „lacune” și trebuie îmbunătățit. El a plasat începutul lucrului la lege în 2022 și a spus că finalizarea ar fi trebuit să aibă loc în 2023, indicând că responsabilitatea pregătirii proiectului a revenit, în mandatele succesive, Partidului Social Democrat.
În acest stadiu, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate măsuri concrete de implementare sau un calendar detaliat al modificărilor ce ar urma să fie operate în urma consultărilor, dincolo de angajamentul că veniturile aflate în plată nu vor scădea.
Recomandate
PSD pune pe masă un pachet de intervenții în ministere, pe fondul acuzațiilor privind „facturi” de peste 30 mld. lei împinse în viitor , după ce Sorin Grindeanu l-a atacat pe fostul premier Ilie Bolojan pentru execuția bugetară și pentru presiunea lăsată asupra finanțelor publice, potrivit Antena 3 . Președintele PSD susține că Bolojan ar fi lăsat „peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor” și „un buget adoptat în aprilie, care s-a epuizat în octombrie”. În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că fostul premier „a sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul”, acuzând că „a sacrificat economia și a adâncit criza”. Ce măsuri spune PSD că urmează să aplice prin miniștrii din Guvern Grindeanu a prezentat o listă de măsuri pe care ar urma să le ia miniștrii PSD din cabinetul condus de Luca Niculescu, cu accent pe deblocări administrative și finanțări punctuale: Sănătate: asigurarea fondurilor necesare funcționării UPU și serviciilor de Ambulanță la nivel național Agricultură: deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor de ovine Transporturi: ultimele verificări pentru deschiderea în noiembrie a unei noi secțiuni de autostradă (Tigveni–Curtea de Argeș) Mediu: deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu (în lipsa căruia se lucrează acum doar pe 45% din șantier) Dezvoltare: operaționalizarea grupului de lucru pentru reforma administrației publice locale Fonduri Europene: discuții la Bruxelles pentru „salvarea banilor din PNRR” Economie: auditul tuturor programelor de sprijin pentru economie Muncă: deblocarea platformei „Work in Romania” pentru lucrători străini, „așteptată de peste o lună de mii de antreprenori și firme românești” Apărare: întâlnire cu partenerii din Bulgaria și Turcia pentru întărirea securității la Marea Neagră Justiție, Interne și Învățământ preuniversitar: implementarea măsurilor privind combaterea violenței în școli Contextul invocat: presiune pe buget și deficit ridicat În același mesaj, Grindeanu a susținut că „acest trend trebuie inversat” și a plasat disputa în contextul situației bugetare, menționând că România are „în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza.” „Realitatea cifrelor a demonstrat că, în ultimul an, reformele s-au făcut cu sabia de lemn, în timp ce peste economie și veniturile românilor s-a trecut cu tancul.” Articolul nu include reacția lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate și nici detalii suplimentare care să cuantifice, dincolo de suma invocată, structura „facturilor neachitate” sau instituțiile la care se referă. [...]
Dragoş Pîslaru spune că PNL intră într-o fază de reorganizare după ieşirea de la guvernare, iar miza imediată este dacă partidul îşi poate regla rapid conflictele interne pentru a funcţiona ca opoziţie credibilă până la alegerile din 2028, potrivit News . Fost ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi fost ministru interimar al Muncii, Pîslaru afirmă că este nevoie de o reformă internă în PNL, în contextul ruperii coaliţiei cu PSD şi al trecerii liberalilor în opoziţie. El spune că face parte dintr-un „val” care ar aduce „reformă”, „transparenţă” şi „profesionalism” în partid, alături de Oana Gheorghiu şi alţi colegi. În declaraţia sa, Pîslaru susţine că PNL „a dat şi dă în continuare semne” că îşi doreşte reforma, menţionând că preşedintele partidului a anunţat-o. Totodată, el afirmă că nu ar exista dubii că PNL nu se va întoarce „în direcţia PSD-ului” şi că nu ar mai fi vorba de „jumătăţi de măsură” legate de „baronizare”, făcând referire la o perioadă pe care partidul „nu poate să o şteargă din istorie”. Pîslaru leagă schimbarea de „venirea lui Ilie Bolojan ”, despre care spune că ar putea contura „o altă linie” pentru partid ca opţiune principală la alegerile din 2028. Pîslaru este membru PNL de patru luni; anterior a fost membru PLUS, apoi USR (după fuziune) şi ulterior REPER, partid din a cărui conducere a făcut parte şi din care a demisionat în 2024. Conducerea şi disciplina internă, testul imediat Politologul Cristian Pîrvulescu a declarat pentru News.ro că una dintre principalele dificultăţi pentru liberali este confruntarea pentru conducerea partidului, dispută care ar putea influenţa capacitatea PNL de a se reorganiza şi de a construi o alternativă politică după ieşirea de la guvernare. „Deci în PNL există o confruntare care se va da pentru conducerea partidului. Bolojan însă are în continuare controlul.” În analiza sa, evoluţia conflictului intern ar depinde şi de poziţia primarilor, care „nu sunt neapărat dispuşi” să urmeze aceleaşi grupări din interiorul partidului, iar diferenţele regionale ar putea schimba raportul de forţe. Ce înseamnă „reforma” în opoziţie: strategie şi delimitare Pîrvulescu mai spune că provocarea pentru PNL nu este doar alegerea conducerii, ci şi definirea unei strategii de opoziţie care să permită partidului să răspundă nemulţumirilor publice şi să se delimiteze de deciziile guvernării. Separat, politologul Andrei Ţăranu a declarat pentru News.ro că situaţia PNL „ar putea deveni deosebit de complicată”, făcând referire la tensiuni interne şi la critici îndreptate împotriva lui Ilie Bolojan, în contextul unor posibile schimbări la nivelul conducerii şi al organizării partidului. Materialul News.ro redă doar parţial această intervenţie, textul fiind trunchiat în extrasul disponibil. [...]
Decizia CCR privind OUG 38/2026 nu blochează implementarea Programului SAFE și nu pune în risc banii alocați României , susține Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului, într-o postare citată de News . Miza, din perspectiva industriei, este că ordonanța contestată viza o „tehnicalitate” legată de plăți și recepția echipamentelor, cu efect direct asupra posibilității de a comanda nave construite în șantiere din România. Jurca afirmă că OUG 38/2026 a fost numită „în mod eronat” „Ordonanța SAFE” și că actul normativ nu reglementează implementarea programului european, deci nu afectează măsurile deja luate sau pașii următori. Potrivit acestuia, cadrul relevant pentru SAFE este OUG 62/2025, modificată ulterior prin OUG 21/2026, iar aceasta din urmă ar fi fost confirmată de CCR printr-o decizie din vara trecută. „România nu pierde niciun ban, echipamentele, precum şi investiţiile în industria de apărare se vor desfăşura fără probleme în continuare”, a scris Jurca pe Facebook. Ce prevedea, concret, OUG 38/2026 și de ce contează pentru șantiere Singura legătură „minoră” cu SAFE, spune Jurca, ținea de o regulă privind termenele: atunci când statul comandă echipament militar și plătește un avans, legea ar impune livrarea în cel mult 3 ani. În cazul navelor militare, termenul ar fi nerealist, „nicăieri în lume”, argumentează el, folosind o comparație cu finanțarea unei case condiționată de finalizarea în șase luni. În acest context, OUG 38/2026 ar fi mărit termenul de la 3 la 5 ani, până la încheierea Programului SAFE, pentru ca statul să poată comanda nave care să fie construite în România. „Dacă noul guvern vrea nave făcute în România prin programul european SAFE, trebuie să schimbe legea ca să ajute producţia din ţară, nu să o blocheze”, a transmis Jurca. De ce a intervenit CCR: conflict între Guvern și Parlament după moțiunea de cenzură Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, în legătură cu ordonanța adoptată și trimisă spre publicare de Cabinetul Bolojan când era interimar, după ce Executivul fusese demis prin moțiune de cenzură . CCR a admis solicitarea liderului PSD Sorin Grindeanu, președinte al Camerei Deputaților. În motivarea citată de News, CCR arată că Guvernul ar fi depășit rolul constituțional, întrucât ordonanțele adoptate după demiterea prin moțiune nu se încadrează în competența de a îndeplini „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice” până la învestirea succesorului. Curtea mai subliniază distincția dintre un guvern cu mandat bazat pe încrederea Parlamentului și unul aflat în regim de interimat. Jurca urmează să părăsească funcția la 26 octombrie, potrivit aceleiași surse. [...]
Guvernul aprobă primirea a 1,1 milioane de doze de vaccin din rezervele UE, o măsură menită să reducă pierderile economice din zootehnie și să ajute la reluarea comerțului cu animale vii , potrivit Mediafax . Premierul Luca Niculescu a spus că decizia vizează sprijinirea crescătorilor de ovine și caprine afectați de bolile care au generat restricții și costuri în sector. Donația, venită din rezervele strategice ale Uniunii Europene, include vaccinuri împotriva pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Niculescu a precizat că demersul a fost făcut de Comisia Europeană după o solicitare a autorităților române. Cum se aplică măsura și cine o gestionează Primele 300.000 de doze au ajuns deja în România, iar livrările urmează să continue. Campania de vaccinare de urgență va fi organizată la nivel național de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , conform declarațiilor premierului. De ce contează pentru piață: restricții la export și venituri sub presiune Șeful Guvernului a legat direct apariția focarelor de boală de pierderile financiare ale fermierilor și de blocaje comerciale, arătând că vânzările către piețele externe sunt afectate atunci când apar astfel de episoade. În prezent, circulația ovinelor și caprinelor vii către alte state din Uniunea Europeană și către state terțe este restricționată până la finalul acestui an, „în contextul epidemiologic actual”, a mai spus Niculescu. În această logică, vaccinarea ar trebui să permită intervenții mai rapide pentru limitarea răspândirii bolilor și, ulterior, crearea condițiilor pentru reluarea comerțului „în siguranță”. „Trebuie să fim alături de crescătorii de animale, pentru că protejându-i pe ei sprijinim acest sector care este extrem de important pentru România.” Guvernul va urmări ca măsurile anunțate să fie puse în aplicare „cât mai repede”, cu respectarea cerințelor sanitar-veterinare, potrivit aceleiași surse. [...]
USR acuză o „conducere din umbră” a noului Guvern, cu potențiale efecte asupra continuității reformelor , după ce președintele partidului, Dominic Fritz , a susținut la RFI că „premierul real este Sorin Grindeanu ”, iar autoritatea premierului Luca Niculescu „este mică din prima zi”, potrivit Mediafax . Fritz a explicat că USR a votat împotriva Guvernului condus de Luca Niculescu, invocând felul în care au decurs discursurile din Parlament: în timp ce intervenția premierului ar fi fost acoperită de „o mare gălăgie în sală”, liderul PSD Sorin Grindeanu ar fi venit ulterior „și a dat el de fapt linii”, inclusiv „teme” și „termene”, comportându-se „ca liderul acestui Guvern”, conform declarațiilor citate. Miza: cine controlează decizia și ce se întâmplă cu reformele În lectura liderului USR, configurația de putere din noul Executiv ar putea influența direct soarta reformelor începute de fostul Guvern Bolojan. Fritz a descris două direcții posibile: unele reforme nepopulare, contestate anterior de PSD, ar putea fi păstrate „tocmai pentru că nu sunt bani” și pentru că au fost motivate de „disciplină bugetară”; o altă categorie de reforme ar urma să fie „date înapoi” (rollback), în special cele care „ating direct interesele rețelelor mafiote în jurul PSD”, caz în care USR spune că va urmări atent deciziile noului cabinet. Schimb de replici cu Grindeanu și avertisment privind atacuri la adresa foștilor miniștri USR Fritz a reacționat și la o declarație a lui Sorin Grindeanu făcută marți în Parlament despre USR, în care liderul PSD a afirmat: „Ați venit la guvernare cu discursuri de reformă, independență. Plecați cu un lider condamnat și cu agenda publică plină de ură și istericale”. În răspunsul său, Fritz a spus că este „o aberație” ideea că ar fi condamnat și a susținut că „singurul condamnat” aflat „în Guvernul României și într-o funcție înaltă” ar fi „domnul Neacșu, noul ministru de Interne”. Totodată, liderul USR a afirmat că se așteaptă ca foștii miniștri USR să devină „o țintă masivă” a unei „campanii de dezinformare”, pe fondul unei presupuse agende de „răzbunare” pentru reformele promovate de USR. [...]
Ilie Bolojan evită escaladarea publică a tensiunilor cu președintele Nicușor Dan , preferând să păstreze reproșurile în discuții private, într-un moment în care tema funcționării instituțiilor rămâne sensibilă după criza guvernamentală din acest an, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24, fostul premier a spus că i-a transmis președintelui „unele lucruri”, dar a refuzat să detalieze în spațiul public. Întrebat ce are să-i reproșeze șefului statului, Bolojan a răspuns: „Dacă o să am ceva să-i spun, o să-i spun în privat. Și i-am mai spus unele lucruri.” „Colaborare instituțională”, fără „moment de ruptură” asumat Invitat să indice un moment de ruptură în relația cu Nicușor Dan, în timpul crizei guvernamentale, președintele PNL a susținut că nu a perceput unul „clar” și a descris relația drept una de „colaborare instituțională”. În același context, el a comentat că președintele „a acționat cum a socotit de cuviință”, în limitele atribuțiilor sale. Bolojan a insistat că nu consideră normal ca discuțiile private să fie expuse public: „Sunt discuții de natură privată și nu mi se pare normal să le exporți în spațiul public.” Context: critica „sindromului mașinii cu două volane” din Constituție Cu puțin timp înainte, Bolojan a vorbit la Summitul Rethink România 2026 despre ceea ce a numit „boli în Constituția noastră”, care ar produce „sindromul mașinii cu două volane” – o metaforă pentru ambiguități de putere și coordonare între instituții. Declarațiile sunt citate de News.ro . În intervenția de la summit, el a argumentat că, fără echipe puternice și oameni competenți, administrația nu poate livra rezultate „trainice”, mai ales când timpul la dispoziție este scurt și când apar blocaje instituționale. [...]
