Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul promite „înghețarea în jos” a veniturilor din sectorul public, prin noua lege a salarizării, într-un moment în care proiectul a declanșat proteste sindicale și acuzații de tăieri mascate. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține, potrivit Digi24, că „niciun venit aflat în plată” nu va fi redus ca efect al reformei.
Pîslaru a afirmat că „niciun salariu din sectorul public nu va scădea” și că „niciun angajat din sectorul public nu va pleca acasă cu mai puțini bani” în urma noii legi, declarații citate de News.ro. Mesajul vine pe fondul reacțiilor din zona sindicală, unde au existat temeri legate de posibile diminuări ale veniturilor.
Ministrul interimar a încadrat proiectul ca fiind unul de „echitate salarială”, nu de creștere a salariilor, insistând că discuțiile despre reduceri ar porni, în parte, din „interpretări greșite” sau „manipulări cinice folosite în scop politic”.
„Nu este un proiect de creștere salarială, este un proiect de echitate salarială.”
În același timp, Pîslaru a admis că, după primele luni de consultări, proiectul are „lacune” și trebuie îmbunătățit. El a plasat începutul lucrului la lege în 2022 și a spus că finalizarea ar fi trebuit să aibă loc în 2023, indicând că responsabilitatea pregătirii proiectului a revenit, în mandatele succesive, Partidului Social Democrat.
În acest stadiu, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate măsuri concrete de implementare sau un calendar detaliat al modificărilor ce ar urma să fie operate în urma consultărilor, dincolo de angajamentul că veniturile aflate în plată nu vor scădea.
Recomandate
Disputa din coaliție pe legea salarizării riscă să întârzie un jalon din PNRR , pe fondul acuzațiilor reciproce între PSD și PNL privind calendarul și responsabilitatea pentru amânări, potrivit Antena 3 . Deputatul PSD Florin Manole, fost ministru al Muncii, l-a atacat pe ministrul interimar Dragoș Pîslaru după ce acesta a reclamat că timpul rămas pentru finalizarea proiectului legii salarizării este „foarte scurt” și că documentul are nevoie de corecturi. Manole susține că amânarea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu ar trebui pusă în sarcina PSD și indică drept responsabil pe Marcel Boloș , fost ministru PNL al Investițiilor și Proiectelor Europene. Miza: calendarul PNRR și riscul de fonduri pierdute În contextul discuției despre legea salarizării unitare, Pîslaru a avertizat că reforma trebuie finalizată pentru a evita riscul pierderii unor fonduri europene din PNRR. El a spus că unele grile „nu sunt încă așezate corect”, că există situații care trebuie reanalizate și că timpul disponibil este limitat. Manole a replicat că jalonul ar fi fost amânat „în ultima cerere de plată” și că această decizie trebuie căutată în istoricul declarațiilor lui Marcel Boloș. „Dacă vă uitați în istoricul declarațiilor pe acest subiect, o să îl vedeți pe Marcel Boloș, ministru PNL, care spune cum acest jalon a fost amânat în ultima cerere de plată.” PSD: responsabilitatea ar fi la PNL, nu la Ministerul Muncii Deputatul PSD a susținut că decizia de amânare a fost una „a statului român de atunci” și că PSD nu ar trebui să și-o asume. În aceeași logică, Manole a spus că, dacă Pîslaru are probleme legate de calendar, ar trebui să discute cu Boloș, pe care îl indică drept autor al propunerii și implementării amânării. „Dacă are orice probleme referitoare la calendarul acestui proiect, Pîslaru să îl sune pe Boloș și să îl întrebe cum s-a ajuns la această decizie și de ce Boloș a propus și a implementat această amânare în ultima cerere de plată.” Pîslaru: „Am preluat legea ca atare”, consultările au început după publicare Potrivit sursei, Pîslaru a declarat că a devenit „țap ispășitor” pentru un proiect care nu îi aparține și că a preluat actul normativ „ca atare” de la fostul ministru al Muncii, având „trei săptămâni la dispoziție”. După publicarea proiectului, acesta a declanșat „revoltă în toate sectoarele publice”, iar de marți au început discuții la Ministerul Muncii cu sindicatele și reprezentanții familiilor ocupaționale pentru modificarea documentului. „Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei săptămâni la dispoziție cu o lege pregătită în trecut și trebuie să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective.” În articol nu sunt oferite detalii suplimentare despre termenul exact al jalonului sau despre ce modificări punctuale ar urma să fie operate în proiectul legii salarizării, dincolo de afirmațiile privind „lacunele” și necesitatea de „corecturi”. [...]
PSD pune presiune pe Cotroceni să facă rapid o desemnare de premier, avertizând că blocajul poate duce la anticipate , potrivit News . Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, spune că președintele trebuie să facă o nominalizare înainte de expirarea interimatului de 45 de zile, iar dacă nici a doua propunere nu trece de Parlament, „ajungem la alegeri anticipate”. Miza: ieșirea din blocaj înainte de expirarea interimatului Vasilescu respinge scenariul în care șeful statului ar amâna sau ar evita desemnarea unui premier, argumentând că procedura constituțională împinge inevitabil spre o soluție: o nominalizare care poate fi votată sau respinsă, urmată de o a doua încercare. În cazul în care și a doua desemnare eșuează, consecința este declanșarea alegerilor anticipate. „Nu se poate să nu facă o desemnare, pentru că se termină interimatul de 45 de zile (...) Dacă nici a doua desemnare nu trece, atunci vom ajunge la alegeri anticipate. Este foarte simplu.” Condițiile PSD și mesajul către președinte În contextul negocierilor pentru desemnarea unui nou premier, Vasilescu afirmă că PSD „nu are o problemă de persoană”, ci de respectarea unor „condiționalități” și a unor înțelegeri. Ea invocă și poziția PSD în Parlament, descriindu-l drept „cel mai votat partid” în actuala configurație. Întrebată dacă PSD îl va nominaliza pe Sorin Grindeanu, Vasilescu a indicat că decizia de desemnare aparține președintelui Nicușor Dan , nu PSD. Varianta Eugen Tomac : deschidere, dar fără angajamente Despre scenariul în care Eugen Tomac ar fi propunere de premier, Vasilescu spune că, „în principiu”, acesta este „o persoană cu bun simț”, însă PSD vrea să vadă „cu ce program va veni” și „ce își propune” concret. Context economic invocat în disputa politică În apărarea poziției PSD și ca argument pentru schimbarea guvernului, Vasilescu afirmă că partidul „a dat jos un prim-ministru care nu avea ce să caute acolo”, invocând o serie de evoluții economice pe care le atribuie guvernării din ultimul an: dublarea inflației, scăderea consumului cu 10% și creșterea datoriei publice cu 125 de miliarde. În continuare, PSD ar urma să ia „o decizie foarte repede” după ce va fi făcută nominalizarea de premier, mai spune Vasilescu. [...]
Prelungirea interimatului guvernamental riscă să limiteze capacitatea Executivului de a lua decizii , în condițiile în care nu există încă un scenariu „plauzibil” care să strângă o majoritate parlamentară pentru un guvern stabil, potrivit declarațiilor făcute de ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , citate de Agerpres . Buzoianu a spus, la Palatul Parlamentului, că interimatul „nu asigură toate instrumentele Guvernului” pentru a lua „toate măsurile necesare”, motiv pentru care nu îl vede ca o soluție bună pe termen lung. În același timp, ea a susținut că, în acest moment, „nu există de niciun partid cunoscut un scenariu care să fie și plauzibil și corect și favorabil pentru români”, ceea ce ar însemna că e nevoie de „mult mai mult timp” pentru a se ajunge la o formulă acceptată care să consolideze o majoritate în Parlament. „Eu cred că interimatul este o formulă care nu asigură toate instrumentele Guvernului să ia toate măsurile necesare, drept urmare nu știu dacă este o versiune bună pe termen lung.” De ce contează: interimatul, o limitare operațională pentru decizii guvernamentale Mesajul ministrului interimar indică un blocaj politic cu efect direct asupra funcționării Executivului: fără o majoritate care să susțină un guvern stabil, România rămâne într-o formulă de conducere care, în viziunea sa, nu are pârghiile complete pentru decizii și măsuri. Buzoianu a mai afirmat că situația ar putea fi deblocată „cu responsabilitate din partea celor care au decis că trebuie să dea foc la țară”, fără a detalia la cine se referă. Poziția USR despre un posibil guvern tehnocrat Întrebată despre o eventuală susținere a unui guvern tehnocrat (un executiv format, în principiu, din specialiști fără afiliere politică directă), Buzoianu a spus că USR va face o analiză doar în momentul în care va exista o propunere concretă. Ea a precizat că, în opinia sa, un guvern tehnocrat „paravan” pentru PSD sau unul care ar menține numiri politice în subordine „nu reprezintă cu adevărat principiul de tehnocrație”. [...]
Criticile la adresa lui Nicușor Dan riscă să slăbească mesajul diplomatic al României față de Rusia , într-un moment în care Bucureștiul a decis închiderea Consulatului rus de la Constanța după incidentul cu drona căzută pe un bloc din Galați, potrivit HotNews . Gazetarul Cristian Tudor Popescu îl acuză pe președinte de inconsecvență între măsura luată și explicația publică oferită despre cauza devierii dronei. Într-o postare pe Facebook, Cristian Tudor Popescu pune sub semnul întrebării logica expulzării consulului rus, în condițiile în care Nicușor Dan a declarat pentru BBC că drona „dovedită a Rusiei” ar fi fost deviată spre Galați de o lovitură antiaeriană a armatei ucrainene, „fără să aducă vreo dovadă”, după cum notează autorul. În acest context, CTP sugerează că președintele ar încerca să împace simultan segmente de electorat cu poziții opuse față de Ucraina și UE, „cu prețul alimentării” unei teorii conspiraționiste. Ce a spus președintele la BBC și ce măsuri a invocat Sâmbătă, într-un interviu telefonic acordat BBC, Nicușor Dan a calificat închiderea consulatului drept „un avertisment pentru partea rusă” și a spus că speră „că se vor opri”. Întrebat ce ar urma dacă incursiunile cu drone rusești continuă, președintele a indicat o escaladare graduală a răspunsului diplomatic, menționând explicit: „Expulzarea ambasadorului, de pildă. Da, există această ierarhizare a măsurilor care se pot lua la nivel diplomatic”. Decizia de închidere a Consulatului rus de la Constanța a fost anunțată vineri, după o ședință CSAT convocată de președinte, care a descris incidentul din Galați drept „cel mai grav incident de securitate produs pe teritoriul României de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”. Reacții externe: criticile unui politolog ucrainean Declarațiile lui Nicușor Dan au fost criticate și de Anton Shekhovtsov , politolog ucrainean, care a reacționat la un comentariu al președintelui despre necesitatea ca rușii să se asigure că nu provoacă răniți în România atunci când vizează localități de peste Dunăre. „O, wow. Președintele României, Nicușor Dan, le cere rușilor să fie mai preciși atunci când țintesc Ucraina. Nu am cuvinte”, a scris Shekhovtsov. Într-un mesaj separat, acesta a criticat și afirmația potrivit căreia drona ar fi ajuns în România după ce a fost lovită de apărarea antiaeriană a Ucrainei. Shekhovtsov a avansat, ca speculație, ideea că aliații ar fi descurajat România să invoce Articolul 4 al NATO, pe fondul unui context aliat dificil și înaintea unui summit NATO la Ankara, în iulie. De ce contează În plan operațional și de politică externă, miza este coerența semnalului transmis: România a ales o măsură diplomatică împotriva Rusiei (închiderea consulatului), dar explicațiile publice despre incidentul care a declanșat decizia sunt contestate atât intern, cât și extern. În lipsa unor dovezi prezentate public pentru ipoteza devierii dronei, criticii susțin că mesajul poate deveni vulnerabil la interpretări politice și la narative conspiraționiste, exact într-o perioadă în care autoritățile vorbesc despre o „ierarhizare” a măsurilor diplomatice. [...]
PNL își închide ușa pentru o nouă coaliție cu PSD , pe fondul blocajului privind nominalizarea unui premier, iar prim-vicepreședintele liberal Ciprian Ciucu acuză social-democrații că „au lăsat țara fără guvern” și evită asumarea guvernării, potrivit News . Ciucu, care este și primarul Sectorului 6, susține într-o postare pe Facebook că liderii PSD ar fi „dispărut” în ultima săptămână și îi acuză că nu vin cu o soluție după căderea guvernului. Mesajul său include un atac direct la adresa PSD și o critică privind lipsa de asumare în contextul formării unui nou Executiv. Ruptura de protocol și „nivelul încrederii sub nivelul mării” În aceeași intervenție, Ciucu afirmă că „nu mai există o alianță”, deoarece, în versiunea sa, PSD ar fi încălcat protocolul de guvernare și ar fi „dat jos guvernul”. El spune că PNL a avertizat anterior, prin decizii ale Biroului Politic Național , iar concluzia liberalilor este că nu mai există un cadru de colaborare. Totodată, Ciucu declară că PNL nu mai poate construi o alianță/coaliție cu PSD, invocând prăbușirea încrederii și acuzând PSD de „privilegii, populisme” și „devalizarea sistemului de energie”, menționând explicit „intermediarii din energie” între motivele conflictului. Presiune pe PSD și întrebare către președinte Ciucu afirmă că președintele ar fi dat asigurări că „în curând vom avea un guvern și o soluție” și cere ca „cei care au dărâmat guvernul” să vină cu o alternativă sau să admită public că nu au o soluție și „fug de responsabilitatea guvernării”. În acest context, el reia o întrebare adresată șefului statului: de ce președintele ar alege să nu „expună” PSD și de ce și-ar asuma „guvernarea grea” printr-o persoană apropiată, în loc să încredințeze PSD misiunea de a forma o majoritate. De ce contează Mesajul lui Ciucu indică o înăsprire a poziției PNL față de PSD într-un moment în care formarea guvernului depinde de negocieri și de capacitatea partidelor de a construi o majoritate. În termenii folosiți de liderul liberal, orice revenire a PNL în discuție ar fi posibilă doar „fără PSD”, după ce social-democrații ar clarifica dacă au sau nu o soluție de guvernare. [...]
La aproape o lună de la căderea Guvernului Bolojan, negocierile pentru desemnarea unui nou premier intră într-o zonă de risc operațional pentru administrație , pe fondul prelungirii interimatului în ministere, potrivit Stirile Pro TV . Președintele Nicușor Dan a continuat miercuri discuțiile la Cotroceni cu lideri ai fostei coaliții, în încercarea de a contura o majoritate parlamentară care să susțină un nou Executiv. Președintele s-a întâlnit miercuri cu Dominic Fritz (USR), iar, potrivit unor surse din PSD, Sorin Grindeanu ar urma să meargă tot miercuri la Cotroceni pentru o nouă rundă de discuții. Cu o zi înainte, Nicușor Dan ar fi discutat și cu liderul PNL Ilie Bolojan, conform acelorași informații. La aproape 30 de zile de la căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, negocierile continuă fără ca șeful statului să fi anunțat o nominalizare oficială pentru funcția de premier. Surse politice citate de publicație susțineau la începutul săptămânii că desemnarea ar putea veni chiar în această săptămână, însă până acum nu a existat o decizie oficială. Presiunea interimatului: șase ministere ar putea rămâne fără titulari Miza imediată ține de funcționarea aparatului guvernamental. Surse din PSD invocă presiunea instalării rapide a unui nou Cabinet, în condițiile în care, de săptămâna viitoare, șase ministere ar urma să rămână fără miniștri titulari. Surse guvernamentale citate în material susțin însă că depășirea termenului de 45 de zile pentru interimat „nu înseamnă automat vacantarea funcțiilor”, iar miniștrii interimari ar rămâne în funcție până la numirea unor titulari, pentru a evita un blocaj administrativ. Este invocat și precedentul în care Ilie Bolojan a rămas interimar peste termenul de 45 de zile. Variantele discutate: guvern politic vs. tehnocrat În interiorul PSD, varianta unui cabinet tehnocrat „nu este exclusă complet”, dar susținerea ar depinde de numele propuse pentru portofolii și de programul de guvernare. Aceleași surse mai afirmă că, în cazul unei nominalizări, conducerea PSD nu ar convoca imediat o ședință de validare a susținerii politice, urmând să aștepte mai întâi programul de guvernare și discuții directe cu liderul PMP, Eugen Tomac. În paralel, potrivit surselor Știrilor Pro TV, în PSD există voci care îi cer lui Sorin Grindeanu să-și asume formarea noului guvern. Public, fostul vicepremier Marian Neacșu a spus că un guvern tehnocrat condus de Eugen Tomac ar fi „o alegere potrivită”, dar că liderul PSD i se pare „o soluție și mai potrivită”. Un alt nod: demisia lui Demeter András , încă netransmisă la Cotroceni Materialul mai notează că demisia ministrului Demeter András „nu ar fi fost transmisă încă” la Cotroceni, din lipsa unei soluții pentru desemnarea unui nou interimar. El și-a depus mandatul după apariția unei înregistrări în care folosește termeni injurioși la adresa interesului național, după ce liderul UDMR Kelemen Hunor i-a cerut explicit să demisioneze și să prezinte scuze publice. În demisia de onoare prezentată public, Demeter András a anunțat și că a cerut Parchetului să verifice autenticitatea înregistrării. În lipsa unei nominalizări oficiale pentru premier, discuțiile de la Cotroceni rămân, deocamdată, la nivel de negocieri și scenarii, în timp ce presiunea pentru instalarea unui guvern cu puteri depline crește pe fondul prelungirii interimatului în ministere. [...]
