Știri
Știri din categoria Politică
Republica Moldova introduce „planul B” al unirii cu România dacă aderarea la UE se blochează după 2028, pe fondul riscului ca procesul de extindere să intre în impas și al presiunilor crescânde din partea Rusiei, potrivit Digi24. Mesajul, formulat de viceprim-ministrul Eugen Osmochescu, mută discuția din zona simbolică în cea a costurilor și a opțiunilor de politică publică, inclusiv pentru România și Uniunea Europeană.
Declarația a fost făcută într-un interviu acordat Euractiv, unde Osmochescu a spus că unirea ar deveni un scenariu posibil dacă parcursul european al Chișinăului ar fi „îngreunat sau blocat”. El a descris această variantă drept „planul B”, subliniind însă că obiectivul oficial rămâne semnarea unui tratat de aderare la UE până la finalul lui 2028.
În același interviu, vicepremierul a argumentat că Republica Moldova are nevoie de „progrese tangibile” din partea UE, inclusiv pentru a menține sprijinul public pentru integrare în contextul „operațiunilor hibride rusești” care ar viza subminarea acestui sprijin.
Tot în acest cadru, el a susținut că extinderea UE ar trebui să rămână „bazată pe merite”, întrebat fiind despre riscul ca dosarul Moldovei să fie încetinit de legarea cererii sale de cea a Ucrainei.
Potrivit materialului, Euractiv a relatat că primele negocieri oficiale privind aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la UE ar putea avea loc pe 16 iunie. Osmochescu a spus că deschiderea negocierilor ar reprezenta un „semnal clar” și „obiectivul” Chișinăului.
Vicepremierul a susținut și ideea unor formule de integrare treptată, inclusiv conceptul de „membru asociat” propus recent de cancelarul german Friedrich Merz, care ar permite participarea la reuniunile consiliilor de lideri și miniștri ai UE, fără drept de vot. În viziunea sa, astfel de etape intermediare ar putea consolida reformele și ar putea „liniști electoratul”.
Osmochescu a recunoscut explicit că o eventuală unificare ar avea costuri:
„Există un preț.”
El a spus că acest cost „va trebui suportat de România și de UE”, adăugând că, în opinia sa, nu ar fi comparabil cu cel al reunificării Germaniei de Est cu Germania de Vest.
În plan social și politic, vicepremierul a invocat legăturile culturale și familiale cu România și faptul că mulți cetățeni moldoveni au cetățenie română. Conform datelor citate în articol, aproximativ 850.000 din cei 2,4 milioane de locuitori ai Republicii Moldova dețin pașapoarte românești, iar sprijinul pentru reunificare ar fi în jur de 40% în Republica Moldova, față de aproximativ 70% în România.
Declarațiile sunt plasate și în contextul presiunilor din partea Rusiei și al vulnerabilităților Republicii Moldova. Osmochescu a afirmat că țara sa nu are capacitatea Ucrainei de a rezista unei presiuni militare prelungite, invocând lipsa unei industrii și producții militare și a unei armate comparabile.
Articolul menționează și un incident din martie, când un atac rusesc asupra centralei hidroelectrice ucrainene de la Nistru ar fi provocat o scurgere de petrol care a poluat râul Nistru, sursă de apă importantă pentru Republica Moldova și sud-vestul Ucrainei.
În logica prezentată de viceprim-ministru, anul 2028 ar putea deveni un moment de „reevaluare” a opțiunilor, dacă obiectivul semnării tratatului de aderare nu se materializează și procesul intră în impas. Până atunci, miza imediată rămâne deschiderea negocierilor și obținerea unor pași vizibili în relația cu UE.
Recomandate
România ar putea avea un nou premier în 48 de ore , într-un moment în care lipsa unui guvern cu puteri depline intră în a patra săptămână și prelungește incertitudinea decizională pentru economie și administrație, potrivit Ziarul Financiar . Conform unor surse citate de HotNews, președintele Nicușor Dan ar urma să facă nominalizarea marți sau miercuri. Favorit ar fi Eugen Tomac , despre care se arată că este acceptat de PSD, în timp ce „celelalte partide încă își pregătesc strategia”. Blocajul politic a fost declanșat de căderea Guvernului Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, care a trecut în Parlament. Miza imediată: formarea unei majorități de 233 de voturi Chiar dacă numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat în ultimele două săptămâni ca variantă favorită, rămâne neclar cum ar putea fi construită majoritatea necesară pentru învestirea unui nou cabinet. Pentru ca guvernul să treacă de votul Parlamentului sunt necesare 233 de voturi, notează publicația. În acest context, nominalizarea rapidă ar reduce perioada de interimat, dar nu rezolvă automat problema aritmeticii parlamentare: testul decisiv rămâne capacitatea viitorului premier desemnat de a strânge sprijinul necesar pentru un vot de încredere. [...]
Declarațiile Dianei Șoșoacă la televiziunea Russia Today contrazic concluziile oficiale ale statului român despre drona de la Galați , într-un moment în care Bucureștiul a escaladat răspunsul diplomatic față de Moscova, potrivit Digi24 . Președinta S.O.S România a susținut, în intervenția la postul rusesc, că autoritățile române „nu au nicio concluzie” deoarece „nu a fost făcută nicio investigație” și a cerut „investigații internaționale”, afirmând că există doar „presupuneri”. Digi24 notează însă că această afirmație este falsă: Ministerul Apărării a publicat detalii dintr-un raport tehnic și a indicat că a fost vorba despre o dronă kamikaze de fabricație rusească. În același context, Șoșoacă a sugerat că Ucraina ar fi, „cel mai probabil”, responsabilă pentru incident, invocând cazuri anterioare în care, susține ea, ar fi existat „greșeli din Ucraina”. Totodată, a acuzat NATO și Uniunea Europeană că ar încerca să împingă România să atace Rusia și a criticat sprijinul acordat Ucrainei, afirmând că „plătim mulți bani” și punând sub semnul întrebării de ce apărarea ucraineană nu ar fi doborât drona înainte să ajungă pe teritoriul României. Ce spun instituțiile române: identificare „fără dubiu” și reacție diplomatică În materialul Digi24 este citată poziția președintelui Nicușor Dan, care a anunțat că drona prăbușită la Galați este Geran-2, de proveniență rusească, și că această concluzie rezultă „fără dubiu” din raportul tehnic finalizat de specialiștii statului român. Potrivit comunicării președintelui, ancheta a invocat un set de probe tehnice, inclusiv inscripții în caractere chirilice și similitudini „până la identitate” ale componentelor cu alte drone Geran-2 recuperate anterior în România și atribuite cu certitudine Federației Ruse. După incident, Bucureștiul a decis închiderea Consulatului General al Rusiei din Constanța și declararea consulului rus persona non grata. În replică, Rusia a transmis că va răspunde, prin vocea Mariei Zaharova, care a afirmat că „acțiunile neprietenoase” ale autorităților române „nu vor rămâne fără răspuns”, iar „măsuri specifice” vor fi anunțate ulterior. De ce contează: mesaj politic intern pe fondul unei crize de securitate În acest cadru, intervenția eurodeputatei S.O.S România la un post asociat Kremlinului mută disputa din zona tehnică și diplomatică într-una de comunicare politică, în care sunt contestate public concluziile instituțiilor române. Digi24 consemnează și un alt element invocat de Șoșoacă fără dovezi: că românii nu ar fi fost de acord cu „contractul SAFE”, pe care îl leagă de „bani” și de „contractele Armatei” cu Uniunea Europeană. În declarațiile sale, Șoșoacă a mai afirmat că România „nu are apărare” și că Uniunii Europene „nu îi pasă” de țară, adăugând, în același registru, că România ar putea fi atacată „și azi, și mâine”. Materialul Digi24 menționează, totodată, că în urma incidentului au existat persoane rănite, inclusiv „un băiat de 14 ani și mama lui”, așa cum a spus Șoșoacă în intervenția TV. [...]
Votul din Parlament pentru conducerea ICR a scos la iveală o majoritate de conjunctură PSD–AUR , după ce cele două partide și-au susținut reciproc candidații la numirile din fruntea Institutului Cultural Român, potrivit Digi24 . Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a afirmat marți seară că PSD și AUR „au confirmat, încă o dată, că parteneriatul lor funcționează în Parlament”, invocând rezultatul votului pentru noua conducere a ICR. În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean a susținut că PSD și AUR „lucrează împreună când e vorba de propriile interese”, dar „nu au venit cu nicio soluție pentru guvernarea țării”, în contextul crizei politice declanșate „de o lună”. Ce s-a votat și cum s-au împărțit funcțiile În plen, Senatul a numit marți noua conducere a Institutului Cultural Român, iar, conform informațiilor prezentate, funcțiile au fost ocupate astfel: Corina Încrosnatu (propusă de PSD) – președinte al ICR; Adriana Gae (propusă de AUR) – vicepreședinte ; Attila Weinberger (propus de UDMR) – vicepreședinte ; au fost numiți și 14 membri în Consiliul de conducere al instituției. Miza: controlul asupra unei instituții cu rol extern Abrudean a argumentat că ICR „nu este o instituție oarecare”, deoarece reprezintă România în plan cultural și contribuie la promovarea imaginii țării în străinătate. În acest context, el a prezentat votul ca pe un exemplu în care „relațiile dintre partide se văd mai bine în rezultatele din Parlament decât în declarațiile publice”. Din informațiile disponibile în material, nu reiese dacă PSD și AUR au formalizat un acord politic; este vorba despre interpretarea președintelui Senatului asupra modului în care s-a conturat majoritatea la acest vot. [...]
Kelemen Hunor propune ca PSD să primească prima șansă la guvernare , invocând logica constituțională a desemnării partidului cu cele mai multe mandate, într-un moment în care prelungirea interimatului ar limita capacitatea executivului de a legifera și de a opera prin ordonanțe, potrivit News . Președintele UDMR spune că, dacă ar fi președintele României, ar începe consultările pentru formarea unui guvern cu PSD, „fiindcă constituțional așa merge”, iar dacă această variantă nu se concretizează, ar trece la următorul partid cu mandate multe în Parlament. În același raționament, Kelemen Hunor afirmă că „nu trebuie să pice”, pentru că există posibilitatea de a reveni asupra unei nominalizări dacă nu se poate forma guvernul. În declarațiile sale, liderul UDMR respinge explicit ideea unei formule „mixte” – premier tehnocrat cu miniștri politici – pe care o consideră mai problematică decât un guvern tehnocrat integral. „Ori vine cineva cu un guvern tehnocrat, are o susținere parlamentară și face treabă, ori face un guvern politic. Deci și tehnocrat, și politic, și semi-politic, și semi-tehnocrat, nu merge.” De ce contează: interimatul reduce instrumentele Guvernului Kelemen Hunor respinge și varianta prelungirii interimatului Guvernului până în toamnă, argumentând că un executiv interimar are capacități limitate, inclusiv în privința inițierii de acte normative. „Nu poate guvernul să vină nici cu ordonanță de urgență, nici măcar cu proiect de lege, după aceea nu poate da ordonanțe în perioada vacanței parlamentare și eu nu aș vrea să mergem până în toamnă cu un guvern interimar.” În acest context, el susține că ar începe cu „varianta politică”, iar dacă nu funcționează, procesul ar trebui să continue fără blocaje inutile, inclusiv fără a aștepta „10 zile cu fiecare nominalizare”. Linii roșii și nuanțe: „nu trebuie să fie Sorin Grindeanu ”, dar fără angajamente pe vot În același set de declarații, Kelemen Hunor afirmă că, în scenariul în care PSD ar primi prima șansă, „nu trebuie să fie Sorin Grindeanu” premier. Totodată, întrebat despre susținerea unui guvern monocolor PSD, liderul UDMR evită un angajament, spunând că discuția este prematură în lipsa unei nominalizări. „Nu-mi permit să merg eu să spun dacă aș vota un guvern PSD monocolor, dar e o posibilitate, dar până când nu există nominalizare, noi suntem pe un teren aproape minat.” [...]
Demisia lui Constantin Toma din conducerea PSD Buzău deschide o nouă fisură în controlul politic local asupra votului din Consiliul Local , după ce o parte dintre consilierii social-democrați au respins, în două ședințe consecutive, proiecte inițiate de primar, potrivit Digi24 . Primarul municipiului Buzău a anunțat că renunță la funcțiile de președinte al Organizației Municipale PSD și de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD, invocând „atitudinea ostilă” a conducerii locale și a unei părți importante a consilierilor PSD. Mesajul a fost publicat pe Facebook și este datat 2 iunie 2026. În declarația sa, Toma leagă ruptura internă de voturile din Consiliul Local, unde spune că o parte dintre aleșii PSD au blocat proiecte propuse de el ca primar. El afirmă că nu se mai „regăsește” în posturile de conducere din partid, deși susține că organizația municipală pe care a condus-o este „una din cele mai performante la nivel național” și că, sub conducerea sa, PSD a obținut pentru prima dată majoritatea în Consiliul Local. Ce invocă Toma și ce rămâne neschimbat Toma își justifică decizia și prin tensiunile cu linia de la centru a partidului, despre care spune că a „pus țara într-o situație foarte dificilă”. În context, Digi24 notează că edilul a criticat ieșirea PSD de la guvernare și inițierea moțiunii de cenzură împotriva guvernului Bolojan , fiind acuzat de alți lideri PSD că ar fi susținător al premierului. În același timp, primarul nu poate demisiona din PSD fără să-și piardă mandatul, menționează publicația, ceea ce înseamnă că ruptura anunțată este, deocamdată, una de conducere internă, nu de apartenență politică. Reacții în partid: „decizia era previzibilă” Președintele PSD Buzău, Romeo Lungu, a reacționat marți și a spus că demisia era previzibilă, având în vedere pozițiile exprimate de Constantin Toma în ultimul an. În material este menționată și o reacție a lui Marcel Ciolacu, președintele Consiliului Județean Buzău, fără ca articolul să detalieze conținutul acesteia. Separat, Digi24 amintește că senatorul PSD Daniel Zamfir a avut o reacție dură la adresa lui Toma, pe care l-a numit „singurul bolojenist din PSD” și a susținut că atacurile acestuia ar avea la bază „frustrări personale” legate de alegerea Liei Olguța Vasilescu la șefia Asociației Municipiilor din România. Miza imediată: majorități și proiecte în Consiliul Local Din informațiile prezentate, demisia are o componentă operațională directă la nivel local: relația dintre primar și propria majoritate politică din Consiliul Local. Toma indică explicit că blocajele din ultimele două ședințe au fost un factor declanșator, ceea ce sugerează un risc de instabilitate în adoptarea proiectelor administrației, chiar dacă el rămâne în partid pentru a nu-și pierde mandatul. [...]
AUR își condiționează votul din Parlament pentru viitorul guvern de obținerea funcției de premier , respingând explicit atât varianta unui prim-ministru „independent”, cât și un cabinet din care partidul nu face parte, potrivit News . Mesajul ridică miza negocierilor pentru formarea majorității și reduce spațiul de compromis în jurul unei formule de guvernare fără AUR sau cu un premier din afara partidului. Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, a afirmat marți, într-o conferință de presă, că formațiunea va vota doar un guvern „condus de un premier AUR” și din care partidul „face parte”. În același timp, el a spus că AUR vrea „certitudinea” că puncte esențiale din programul de guvernare ar fi „exact inversul” măsurilor luate de „guvernul Bolojan”, precizând că obiecția vizează politicile publice, nu persoana premierului. Condițiile anunțate pentru susținerea unui cabinet Peiu a rezumat poziția partidului în trei linii, prezentate ca praguri de vot: AUR nu votează un guvern cu alt premier decât unul propus de AUR; AUR nu votează un guvern din care nu face parte; AUR nu votează un guvern condus de un „independent”, descris ca europarlamentar care reprezintă un partid. AUR: „Nu avem pe ce să ne pronunțăm” fără o nominalizare În aceeași conferință, purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu , a spus că partidul așteaptă „o nominalizare din partea domnului președinte” de „aproape 4 săptămâni” și că, în lipsa unei propuneri oficiale, „nu avem pe ce anume să ne pronunțăm”. Avrămescu a mai susținut că România „nu” are nevoie „de guvern tehnocrat” și că este necesar „un guvern care să aibă o asumare politică”. În logica anunțată de AUR, un guvern politic ar primi voturile partidului doar dacă AUR este parte a executivului sau dacă dă prim-ministrul. [...]
