Știri
Știri din categoria Politică
Prelungirea interimatului guvernamental riscă să limiteze capacitatea Executivului de a lua decizii, în condițiile în care nu există încă un scenariu „plauzibil” care să strângă o majoritate parlamentară pentru un guvern stabil, potrivit declarațiilor făcute de ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, citate de Agerpres.
Buzoianu a spus, la Palatul Parlamentului, că interimatul „nu asigură toate instrumentele Guvernului” pentru a lua „toate măsurile necesare”, motiv pentru care nu îl vede ca o soluție bună pe termen lung. În același timp, ea a susținut că, în acest moment, „nu există de niciun partid cunoscut un scenariu care să fie și plauzibil și corect și favorabil pentru români”, ceea ce ar însemna că e nevoie de „mult mai mult timp” pentru a se ajunge la o formulă acceptată care să consolideze o majoritate în Parlament.
„Eu cred că interimatul este o formulă care nu asigură toate instrumentele Guvernului să ia toate măsurile necesare, drept urmare nu știu dacă este o versiune bună pe termen lung.”
Mesajul ministrului interimar indică un blocaj politic cu efect direct asupra funcționării Executivului: fără o majoritate care să susțină un guvern stabil, România rămâne într-o formulă de conducere care, în viziunea sa, nu are pârghiile complete pentru decizii și măsuri.
Buzoianu a mai afirmat că situația ar putea fi deblocată „cu responsabilitate din partea celor care au decis că trebuie să dea foc la țară”, fără a detalia la cine se referă.
Întrebată despre o eventuală susținere a unui guvern tehnocrat (un executiv format, în principiu, din specialiști fără afiliere politică directă), Buzoianu a spus că USR va face o analiză doar în momentul în care va exista o propunere concretă.
Ea a precizat că, în opinia sa, un guvern tehnocrat „paravan” pentru PSD sau unul care ar menține numiri politice în subordine „nu reprezintă cu adevărat principiul de tehnocrație”.
Recomandate
AUR își închide opțiunea de colaborare cu PSD cât timp Sorin Grindeanu rămâne la conducere , o poziționare care reduce spațiul de negociere parlamentară în jurul unor voturi-cheie și al conducerii Camerei Deputaților, potrivit Mediafax . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a scris într-o postare pe Facebook că formațiunea sa „nu va încheia nicio înțelegere politică, «de niciun fel», cu PSD” atât timp cât Sorin Grindeanu conduce partidul. În același mesaj, Peiu afirmă că, dacă în Parlament ar fi supusă la vot schimbarea lui Grindeanu din funcția de președinte al Camerei Deputaților, aleșii AUR ar susține o astfel de inițiativă. „AUR nu va mai putea face nicio înțelegere politică, de niciun fel, cu PSD, cât timp Sorin Grindeanu este președinte al acelui partid (...) Dacă vreodată cineva va supune la vot înlocuirea lui Grindeanu de la conducerea Camerei Deputaților, parlamentarii AUR vor avea tendința naturală de a vota acest lucru; motivul? Este greu de apărat un om cu atâtea carențe morale”, a scris Peiu. Ce înseamnă politic: semnal de blocaj pe negocieri și pe voturi în Parlament Mesajul AUR fixează o linie roșie explicită față de PSD, condiționată de persoana lui Sorin Grindeanu. În practică, o astfel de poziționare poate îngreuna orice formule de cooperare punctuală între cele două partide, inclusiv în situații în care ar exista inițiative parlamentare sau voturi care ar necesita majorități variabile. Peiu își motivează atacul prin acuzații de „ipocrizie” la adresa lui Grindeanu și printr-o dispută legată de reproșurile PSD privind „valorile europene”. Liderul senatorilor AUR mai susține că parlamentarii AUR nu ar avea motive să părăsească partidul și afirmă că AUR susține „ferm” apartenența României la UE și NATO. Contextul disputei: replici după declarații despre o posibilă colaborare Potrivit relatării, Peiu reacționează și la criticile lui Grindeanu legate de faptul că AUR nu ar fi votat „guvernul Veștea”, despre care senatorul AUR spune că ar fi fost format „prin racolarea unui grup de parlamentari de la un alt partid”. În același timp, poziția AUR vine pe fondul unor declarații publice ale lui Grindeanu despre dificultatea de a-și imagina o colaborare guvernamentală cu AUR, invocând credibilitatea unor lideri ai formațiunii și divergențe privind raportarea la valorile europene, conform informațiilor citate în material. [...]
Blocajul politic riscă să întârzie adoptarea legii salarizării și să pună presiune pe fondurile europene , în condițiile în care PNL avertizează că modificările incompatibile cu jaloanele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pot periclita banii europeni, potrivit Adevărul . Tema este în prim-plan înaintea ediției de marți, 21 iulie, a „Interviurilor Adevărul”, unde europarlamentarul PMP Eugen Tomac anunță că va discuta despre criza politică și blocajul formării noului Guvern. Miza imediată a tensiunilor din coaliția de guvernare este proiectul legii salarizării, pe care PSD a transmis că nu îl va susține „în forma actuală”. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a motivat poziția partidului prin faptul că noua lege i-ar dezavantaja pe profesori, medici și militari, conform articolului. De cealaltă parte, PNL susține că legea salarizării unitare trebuie să respecte atât condițiile negociate cu Comisia Europeană, cât și „posibilitățile reale ale bugetului de stat”. Liberalii afirmă că sprijină doar amendamentele compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană, avertizând că restul „pun în pericol banii europeni cuveniți României”. Presiune pe calendar: PNL cere sesiune extraordinară În același context, PNL cere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară „chiar de săptămâna viitoare”, pentru ca proiectele să fie adoptate rapid. Partidul mai avertizează că întârzierile sau blocajele politice pot avea consecințe directe asupra fondurilor europene. 77 de zile de guvern interimar și consultări fără rezultat Eugen Tomac ar urma să abordeze și blocajul formării unui nou Guvern, în condițiile în care se împlinesc 77 de zile de guvern interimar. Ultimele consultări convocate de președintele Nicușor Dan au avut loc pe 13 iulie, la Cotroceni, dar s-au încheiat fără un rezultat concret, iar liderii fostei coaliții au plecat fără declarații publice, potrivit relatării. Într-o analiză publicată de „Adevărul”, politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) a trecut în revistă variantele de executiv discutate la Cotroceni și a avertizat că un posibil cabinet de „armistițiu” ar putea pierde susținerea la următoarea dispută majoră între partide. Mișcoiu mai leagă dificultățile președintelui de a coagula o majoritate parlamentară de percepțiile create în jurul opțiunilor sale politice, deși, doctrinar, acesta ar aparține unei alte familii politice decât cea cu care a fost asociat în ultimele luni. [...]
PSD spune că ia în calcul alegerile anticipate, dar le consideră un scenariu nedorit , pe fondul blocajului de la învestirea Guvernului și al calendarului constituțional care poate duce la dizolvarea Parlamentului, potrivit HotNews . Sorin Grindeanu a reacționat ironic, luni seară, într-o intervenție la România TV , după ce a fost întrebat dacă PSD se teme de perspectiva anticipatelor. El a spus că partidul „va fi pregătit și pentru acest scenariu” dacă se ajunge acolo, dar a insistat că „nu e unul de dorit”. „Da, tremur tot. Nu e un subiect pe care să nu îl fi luat în calcul. (…) Partidul Social Democrat, dacă acolo se va ajunge, va fi pregătit și pentru acest scenariu. Nu e unul de dorit, eu nu mă ascund să spun acest lucru (…)” Ce spune Constituția și unde este blocajul Miza anticipatelor ține de condițiile din Articolul 89 din Constituție , care permit președintelui Nicușor Dan să dizolve Parlamentul dacă nu se obține votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Până acum, Parlamentul a respins o singură solicitare de învestire: cea a lui Adrian Veștea, în 22 iunie. Înainte de acel vot, prima propunere de premier a președintelui, Eugen Tomac, și-a depus mandatul. Mesaj politic: fără suspendare, presiune pe legile PNRR În aceeași intervenție, Grindeanu a spus că nu vede, în acest moment, motive pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, deși PSD nu are „niciun fel de acord politic” cu acesta. În schimb, a indicat ca prioritate trimiterea în Parlament a legilor necesare pentru PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Totodată, liderul PSD a susținut că, din perspectiva eforturilor de soluționare a crizei politice, „lucrurile par a sta mai bine decât în urmă cu două sau trei săptămâni” și a reluat ideea unei „ comisii de criză ” pentru adoptarea legilor PNRR, propunere detaliată într-un material separat al HotNews despre comisia de criză . [...]
Rareș Bogdan pune costul împrumuturilor și blocajul politic în sarcina lui Ilie Bolojan , susținând că România ajunge să se finanțeze mai scump decât state din regiune, potrivit Adevărul . Europarlamentarul PNL a făcut declarațiile într-o emisiune TV, într-un atac dur la adresa lui Bolojan, pe care îl acuză și de „îngroparea economiei”. În emisiunea „Ai Aflat! Cu Ionuț Cristache”, Rareș Bogdan a legat „blocajul politic” de costuri economice „tot mai mari”, invocând dobânzile la care se împrumută statul român și comparându-le cu cele ale altor țări din regiune. El a indicat un interval de 6,89–7% pentru România, pe fondul unui „rating BBB negativ”, și a pus alături niveluri mai mici pentru Albania (4,95%), Serbia (6,01%) și Ungaria (5,5%). „În momentul acesta avem un blocaj politic care ne costă economic foarte mult.” Acuzații privind efecte în economie și în mediul privat Rareș Bogdan a susținut că Ilie Bolojan ar fi afectat economia și mediul de afaceri, cu referiri explicite la antreprenori și sectorul HoReCa. În aceeași intervenție, liberalul a afirmat că pe litoral ar fi „cel mai prost an din ultimii 15”, pe fondul scăderii consumului, și a adăugat în listă „creșterea impozitelor și taxelor”. „Bolojan tocmai a îngropat economia României , a omorât întreprinzătorii și HoReCa.” Miza internă în PNL: platforma „liberal-conservatoare” și disputa doctrinară Pe lângă componenta economică, Rareș Bogdan l-a acuzat pe Bolojan că schimbă orientarea doctrinară a PNL, ducând partidul „spre o zonă a troțkismului, neomarxismului”, cu trimitere la „Școala de la Frankfurt”. În acest context, el a reclamat că inițiatorii unei „platforme liberal-conservatoare” în interiorul PNL ar fi atacați „pe toate fronturile”, în loc să fie chemați la discuții. Întrebat cine îi atacă, Rareș Bogdan a răspuns că ar fi vorba despre „toți lustruitorii soclului lui Ilie Bolojan”. Atac personal: „nu cred că a citit trei cărți în viața lui” În aceeași serie de declarații, Rareș Bogdan a lansat și un atac la persoană, susținând că discursurile lui Ilie Bolojan nu ar fi scrise de acesta și invocând numele Anetei Bogdan, pe care o descrie drept specialist în comunicare. „Eu nu cred că a citit trei cărți în viața lui, doar le-a cumpărat.” Articolul nu include o reacție a lui Ilie Bolojan la aceste acuzații, iar afirmațiile rămân la nivel de declarații politice făcute într-o emisiune TV. [...]
PNL respinge ideea unei „comisii de criză” în Parlament, invocând limite constituționale , după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut înființarea unui astfel de for și convocarea unei sesiuni extraordinare, potrivit G4Media . Miza disputei este una de reglementare: ce poate face Parlamentul, procedural și constituțional, într-o criză guvernamentală, fără să preia atribuții ale Executivului. Grindeanu a susținut că România este „neguvernată” și a enumerat mai multe probleme, de la „spitale cu posturi blocate” și „prețuri în creștere” până la „atacuri cibernetice asupra instituțiilor statului” și o „piață imobiliară paralizată”. În acest context, PSD propune o „Comisie de criză” și o sesiune extraordinară „urgentă” pentru „deblocarea” situației. Ce contestă PNL: procedura parlamentară și riscul de neconstituționalitate Replica PNL, transmisă prin deputatul Ionel Bogdan, este că o astfel de structură nu există în regulile Parlamentului și că inițiativa ar fi o „invenție” care ar prelungi blocajul politic. Liberalii afirmă că, în procedura parlamentară, există doar: comisii permanente, comisii speciale, comisii de anchetă. În plus, PNL susține că propunerea PSD ridică „serioase probleme de constituționalitate”, argumentând că Parlamentul „nu se poate substitui Guvernului” și nu poate prelua atribuțiile Executivului pentru administrarea unor crize guvernamentale. Contextul politic invocat de liberali PNL mai afirmă că PSD ar fi generat actuala criză politică prin inițierea și votarea moțiunii de cenzură și acuză partidul că urmărește controlul Guvernului „după ce nu a reușit să-și pună propriul Executiv”. În poziția citată, PNL mai invocă experiența unei coaliții în care PSD „lua decizii și apoi nu le respecta” și concluzionează că România ar avea nevoie de „soluții constituționale și de responsabilitate”, nu de „improvizații instituționale” și comisii „inventate ad-hoc”. [...]
PSD propune un mecanism parlament ar de urgență pentru a debloca decizii cu efect direct în economie și servicii publice , pe fondul crizei guvernamentale, potrivit Mediafax . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , susține că România traversează „un blocaj instituțional fără precedent” și cere înființarea unei „comisii de criză” în Parlament, care să redacteze rapid modificările legislative necesare. Într-o conferință de presă, Grindeanu a afirmat că „România este în prezent fără guvern”, iar instituțiile statului sunt „paralizate” din cauza crizei politice. Ce ar urma să facă „comisia de criză” Conform propunerii, comisia ar reuni grupurile parlamentare și ar avea rolul de a pregăti amendamente și reglementări urgente pentru „deblocarea funcționării guvernării”. Grindeanu spune că rezultatele ar urma să fie puse pe agenda unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, împreună cu proiectele legislative din pachetul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Indiferent de apartenența politică, cei aleși în Parlament au datoria să elaboreze – sau să colaboreze la elaborarea și adoptarea – reglementări urgente pentru a restabili funcționarea statului și pentru a proteja interesele celor care i-au votat.” Liderul PSD a adăugat că această comisie ar putea funcționa până la formarea unui guvern cu puteri depline, dacă inițiativa este susținută și de celelalte partide parlamentare. Exemplele invocate: blocaje în sănătate, presiuni de preț și piață imobiliară Grindeanu a enumerat mai multe situații pe care le pune pe seama lipsei unui guvern cu puteri depline: blocarea angajărilor în sistemul de sănătate, cu efecte inclusiv asupra spitalelor de copii; creșterea prețurilor la carburanți „de la o zi la alta”, fără intervenție din partea autorităților; atacuri cibernetice asupra unor platforme critice ale statului, inclusiv cea a Agenției Naționale de Cadastru, care ar fi dus la blocarea pieței imobiliare. Totodată, el a avertizat că, în lipsa unei intervenții legislative urgente, persoanele care au cumpărat locuințe cu TVA de 9% ar putea ajunge să plătească TVA de 21% începând cu 1 august. Ce urmează Propunerea depinde de acordul celorlalte grupuri parlamentare și de convocarea unei sesiuni extraordinare. Materialul nu precizează un calendar concret pentru constituirea comisiei sau pentru adoptarea modificărilor legislative menționate. [...]
