Știri
Știri din categoria Politică
Disputa din coaliție pe legea salarizării riscă să întârzie un jalon din PNRR, pe fondul acuzațiilor reciproce între PSD și PNL privind calendarul și responsabilitatea pentru amânări, potrivit Antena 3.
Deputatul PSD Florin Manole, fost ministru al Muncii, l-a atacat pe ministrul interimar Dragoș Pîslaru după ce acesta a reclamat că timpul rămas pentru finalizarea proiectului legii salarizării este „foarte scurt” și că documentul are nevoie de corecturi. Manole susține că amânarea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu ar trebui pusă în sarcina PSD și indică drept responsabil pe Marcel Boloș, fost ministru PNL al Investițiilor și Proiectelor Europene.
În contextul discuției despre legea salarizării unitare, Pîslaru a avertizat că reforma trebuie finalizată pentru a evita riscul pierderii unor fonduri europene din PNRR. El a spus că unele grile „nu sunt încă așezate corect”, că există situații care trebuie reanalizate și că timpul disponibil este limitat.
Manole a replicat că jalonul ar fi fost amânat „în ultima cerere de plată” și că această decizie trebuie căutată în istoricul declarațiilor lui Marcel Boloș.
„Dacă vă uitați în istoricul declarațiilor pe acest subiect, o să îl vedeți pe Marcel Boloș, ministru PNL, care spune cum acest jalon a fost amânat în ultima cerere de plată.”
Deputatul PSD a susținut că decizia de amânare a fost una „a statului român de atunci” și că PSD nu ar trebui să și-o asume. În aceeași logică, Manole a spus că, dacă Pîslaru are probleme legate de calendar, ar trebui să discute cu Boloș, pe care îl indică drept autor al propunerii și implementării amânării.
„Dacă are orice probleme referitoare la calendarul acestui proiect, Pîslaru să îl sune pe Boloș și să îl întrebe cum s-a ajuns la această decizie și de ce Boloș a propus și a implementat această amânare în ultima cerere de plată.”
Potrivit sursei, Pîslaru a declarat că a devenit „țap ispășitor” pentru un proiect care nu îi aparține și că a preluat actul normativ „ca atare” de la fostul ministru al Muncii, având „trei săptămâni la dispoziție”. După publicarea proiectului, acesta a declanșat „revoltă în toate sectoarele publice”, iar de marți au început discuții la Ministerul Muncii cu sindicatele și reprezentanții familiilor ocupaționale pentru modificarea documentului.
„Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei săptămâni la dispoziție cu o lege pregătită în trecut și trebuie să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective.”
În articol nu sunt oferite detalii suplimentare despre termenul exact al jalonului sau despre ce modificări punctuale ar urma să fie operate în proiectul legii salarizării, dincolo de afirmațiile privind „lacunele” și necesitatea de „corecturi”.
Recomandate
Blocajul politic riscă să întârzie adoptarea legii salarizării și să pună presiune pe fondurile europene , în condițiile în care PNL avertizează că modificările incompatibile cu jaloanele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pot periclita banii europeni, potrivit Adevărul . Tema este în prim-plan înaintea ediției de marți, 21 iulie, a „Interviurilor Adevărul”, unde europarlamentarul PMP Eugen Tomac anunță că va discuta despre criza politică și blocajul formării noului Guvern. Miza imediată a tensiunilor din coaliția de guvernare este proiectul legii salarizării, pe care PSD a transmis că nu îl va susține „în forma actuală”. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a motivat poziția partidului prin faptul că noua lege i-ar dezavantaja pe profesori, medici și militari, conform articolului. De cealaltă parte, PNL susține că legea salarizării unitare trebuie să respecte atât condițiile negociate cu Comisia Europeană, cât și „posibilitățile reale ale bugetului de stat”. Liberalii afirmă că sprijină doar amendamentele compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană, avertizând că restul „pun în pericol banii europeni cuveniți României”. Presiune pe calendar: PNL cere sesiune extraordinară În același context, PNL cere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară „chiar de săptămâna viitoare”, pentru ca proiectele să fie adoptate rapid. Partidul mai avertizează că întârzierile sau blocajele politice pot avea consecințe directe asupra fondurilor europene. 77 de zile de guvern interimar și consultări fără rezultat Eugen Tomac ar urma să abordeze și blocajul formării unui nou Guvern, în condițiile în care se împlinesc 77 de zile de guvern interimar. Ultimele consultări convocate de președintele Nicușor Dan au avut loc pe 13 iulie, la Cotroceni, dar s-au încheiat fără un rezultat concret, iar liderii fostei coaliții au plecat fără declarații publice, potrivit relatării. Într-o analiză publicată de „Adevărul”, politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) a trecut în revistă variantele de executiv discutate la Cotroceni și a avertizat că un posibil cabinet de „armistițiu” ar putea pierde susținerea la următoarea dispută majoră între partide. Mișcoiu mai leagă dificultățile președintelui de a coagula o majoritate parlamentară de percepțiile create în jurul opțiunilor sale politice, deși, doctrinar, acesta ar aparține unei alte familii politice decât cea cu care a fost asociat în ultimele luni. [...]
PSD spune că ia în calcul alegerile anticipate, dar le consideră un scenariu nedorit , pe fondul blocajului de la învestirea Guvernului și al calendarului constituțional care poate duce la dizolvarea Parlamentului, potrivit HotNews . Sorin Grindeanu a reacționat ironic, luni seară, într-o intervenție la România TV , după ce a fost întrebat dacă PSD se teme de perspectiva anticipatelor. El a spus că partidul „va fi pregătit și pentru acest scenariu” dacă se ajunge acolo, dar a insistat că „nu e unul de dorit”. „Da, tremur tot. Nu e un subiect pe care să nu îl fi luat în calcul. (…) Partidul Social Democrat, dacă acolo se va ajunge, va fi pregătit și pentru acest scenariu. Nu e unul de dorit, eu nu mă ascund să spun acest lucru (…)” Ce spune Constituția și unde este blocajul Miza anticipatelor ține de condițiile din Articolul 89 din Constituție , care permit președintelui Nicușor Dan să dizolve Parlamentul dacă nu se obține votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Până acum, Parlamentul a respins o singură solicitare de învestire: cea a lui Adrian Veștea, în 22 iunie. Înainte de acel vot, prima propunere de premier a președintelui, Eugen Tomac, și-a depus mandatul. Mesaj politic: fără suspendare, presiune pe legile PNRR În aceeași intervenție, Grindeanu a spus că nu vede, în acest moment, motive pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, deși PSD nu are „niciun fel de acord politic” cu acesta. În schimb, a indicat ca prioritate trimiterea în Parlament a legilor necesare pentru PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Totodată, liderul PSD a susținut că, din perspectiva eforturilor de soluționare a crizei politice, „lucrurile par a sta mai bine decât în urmă cu două sau trei săptămâni” și a reluat ideea unei „ comisii de criză ” pentru adoptarea legilor PNRR, propunere detaliată într-un material separat al HotNews despre comisia de criză . [...]
PSD condiționează votul pe legea salarizării de amendamente și avertizează că forma actuală taie venituri potrivit Adevărul . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că partidul nu va susține proiectul în varianta aflată acum în discuție, pe motiv că ar dezavantaja profesori, medici și militari, și anunță că social-democrații lucrează cu sindicatele la modificări „consistente”, care să rămână în limitele bugetare. Grindeanu a legat blocajul de o criză guvernamentală care, în opinia sa, paralizează instituțiile și întârzie proiecte urgente, inclusiv reforme asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . El a arătat că, din șase proiecte restante, doar patru au fost depuse în Parlament, în timp ce legea salarizării și legea integrității nu au intrat încă în procedura legislativă. „Este clar că în forma actuală PSD nu poate vota o lege care nemulțumește pe toată lumea și care taie din banii profesorilor, ai medicilor și ai militarilor. Este exclus ca PSD să susțină această variantă. Repet: exclus.” Ce spune PSD că votează și ce condiții pune În conferința de presă, liderul PSD a indicat explicit proiectele pe care partidul le-ar susține și liniile roșii pe cele sensibile: PSD ar vota modificările la Codul administrativ; ar susține legea privind recompensarea salariaților din Ministerul Finanțelor; ar vota legea decarbonizării, dar în forma care include amendamentele PSD și UDMR; ar susține Codul Urbanismului, însă cu condiția ca transferul atribuțiilor privind autorizațiile de construire în București către Primăria Capitalei să se aplice din mandatul următor, nu imediat. Pe legea integrității, Grindeanu a spus că PSD ar vota doar o variantă care nu diminuează atribuțiile Agenției Naționale de Integritate (ANI). Miza economică invocată: salarii, TVA și blocaje administrative Pe lângă disputa politică, Grindeanu a susținut că forma actuală a legii salarizării ar include diminuări de venituri pentru asistente medicale și pentru medicii din serviciile de ambulanță și a comparat nefavorabil proiectul actual cu varianta prezentată în luna mai de ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, despre care a spus că era „mult mai bună” pentru sistemul sanitar. În același registru, liderul PSD a afirmat că atacurile cibernetice asupra platformelor statului, inclusiv la Agenția Națională de Cadastru, ar fi blocat piața imobiliară. Tot el a avertizat că, fără o intervenție legislativă rapidă, persoanele care au cumpărat locuințe cu TVA de 9% ar putea ajunge să plătească TVA de 19% de la 1 august. „Comisie de criză” în Parlament: soluție de avarie pentru proiectele urgente Pentru a accelera adoptarea unor măsuri, Grindeanu a propus înființarea unei „comisii de criză” în Parlament, care să elaboreze amendamente pentru „deblocarea României”. El a insistat că nu ar fi vorba despre „un guvern paralel”, ci despre un mecanism legislativ de lucru rapid, în condițiile în care Executivul interimar nu poate adopta ordonanțe. În paralel, Grindeanu a susținut că nu există o majoritate parlamentară funcțională și a afirmat că PSD va continua discuțiile pentru formarea unei majorități care „să excludă voturile extremiste”, dar să asigure stabilitatea. Cum justifică participarea AUR la comisie, dar nu și o alianță Întrebat dacă invitația la comisie se aplică și partidelor considerate extremiste, Grindeanu a răspuns că propunerea se adresează tuturor grupurilor parlamentare, întrucât acestea sunt reprezentate în Parlament, dar a separat participarea într-o comisie de ideea unei alianțe guvernamentale. „N-are cum să fie o alianță într-o comisie. Eu n-am cerut asta.” El a reiterat că PSD nu ia în calcul o alianță guvernamentală cu AUR și a definit „parlamentarul extremist” ca fiind cel care intră „în coliziune cu principiile și valorile europene și euroatlantice”, menționând explicit votul împotriva sancțiunilor contra Rusiei. Ce urmează Din declarațiile lui Grindeanu reiese că votul PSD pe legea salarizării depinde de pachetul de amendamente negociat cu sindicatele și de forma finală care ar trebui să respecte „anvelopa bugetară” (limita totală de cheltuieli). În lipsa trimiterii proiectului în Parlament și a unei majorități funcționale, PSD împinge soluția către o structură parlamentară ad-hoc, care să producă rapid modificări și să reducă riscul de blocaj pe reformele urgente. [...]
PSD propune un mecanism parlament ar de urgență pentru a debloca decizii cu efect direct în economie și servicii publice , pe fondul crizei guvernamentale, potrivit Mediafax . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , susține că România traversează „un blocaj instituțional fără precedent” și cere înființarea unei „comisii de criză” în Parlament, care să redacteze rapid modificările legislative necesare. Într-o conferință de presă, Grindeanu a afirmat că „România este în prezent fără guvern”, iar instituțiile statului sunt „paralizate” din cauza crizei politice. Ce ar urma să facă „comisia de criză” Conform propunerii, comisia ar reuni grupurile parlamentare și ar avea rolul de a pregăti amendamente și reglementări urgente pentru „deblocarea funcționării guvernării”. Grindeanu spune că rezultatele ar urma să fie puse pe agenda unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, împreună cu proiectele legislative din pachetul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Indiferent de apartenența politică, cei aleși în Parlament au datoria să elaboreze – sau să colaboreze la elaborarea și adoptarea – reglementări urgente pentru a restabili funcționarea statului și pentru a proteja interesele celor care i-au votat.” Liderul PSD a adăugat că această comisie ar putea funcționa până la formarea unui guvern cu puteri depline, dacă inițiativa este susținută și de celelalte partide parlamentare. Exemplele invocate: blocaje în sănătate, presiuni de preț și piață imobiliară Grindeanu a enumerat mai multe situații pe care le pune pe seama lipsei unui guvern cu puteri depline: blocarea angajărilor în sistemul de sănătate, cu efecte inclusiv asupra spitalelor de copii; creșterea prețurilor la carburanți „de la o zi la alta”, fără intervenție din partea autorităților; atacuri cibernetice asupra unor platforme critice ale statului, inclusiv cea a Agenției Naționale de Cadastru, care ar fi dus la blocarea pieței imobiliare. Totodată, el a avertizat că, în lipsa unei intervenții legislative urgente, persoanele care au cumpărat locuințe cu TVA de 9% ar putea ajunge să plătească TVA de 21% începând cu 1 august. Ce urmează Propunerea depinde de acordul celorlalte grupuri parlamentare și de convocarea unei sesiuni extraordinare. Materialul nu precizează un calendar concret pentru constituirea comisiei sau pentru adoptarea modificărilor legislative menționate. [...]
Blocajul guvernamental ar putea fi deblocat până la sfârșitul verii , dacă se conturează o majoritate în jurul PSD și există un vot de sprijin inclusiv pentru o formulă minoritară, potrivit declarațiilor Liei Olguța Vasilescu citate de Antena 3 . Miza imediată este ieșirea din interimat, care limitează capacitatea executivului de a guverna. Primarul Craiovei spune că președintele PSD, Sorin Grindeanu, ar putea strânge o majoritate parlamentară pentru un guvern „cu puteri depline” și că există șanse ca mandatul de premier să fie dat „cuiva care să încerce să formeze o majoritate parlamentară”, dacă parlamentarii se prezintă la sesiunea convocată. Întrebată dacă UDMR „s-a răzgândit” și ar vota un guvern minoritar PSD, Vasilescu a afirmat că „este foarte posibil” și a insistat că, în acest moment, prioritatea este învestirea unui guvern, indiferent de formulă (minoritar, tehnocrat sau cu participare mai largă). În același context, ea a spus că PSD ar fi dispus să voteze și un guvern tehnocrat, chiar și fără funcții în executiv. De ce contează: interimatul limitează deciziile guvernului Criza politică durează din 5 mai 2026, când Guvernul Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD-AUR. De atunci, guvernul este interimar și are atribuții restrânse: nu poate adopta ordonanțe de urgență și nu poate iniția legi în Parlament, potrivit informațiilor din articol. Vasilescu a legat urgența formării unui guvern legitim și de negocierile externe, afirmând că „toate statele negociază următorul ciclu financiar”, în timp ce România nu are încă un executiv cu puteri depline. Context: nominalizări eșuate și propuneri concurente de premier Președintele Nicușor Dan a nominalizat doi premieri de la începutul crizei: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul după ce nu a reușit să strângă o majoritate) și Adrian Veștea (respins la vot în Parlament). Șeful statului a spus că nu va face o nouă nominalizare până nu are certitudinea că există șanse reale pentru o majoritate. În prezent, PNL-USR-UDMR l-au propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, iar PSD îl propune pe Sorin Grindeanu. Deși au avut loc mai multe consultări la Palatul Cotroceni, partidele din fosta coaliție nu au ajuns la un consens pentru majoritatea necesară învestirii unui nou guvern. [...]
AUR condiționează sprijinul parlamentar de o eventuală demitere a președintelui Camerei Deputaților , după ce liderul senatorilor partidului, Petrișor Peiu , a spus că formațiunea ar vota „orice cerere” de revocare a lui Sorin Grindeanu dacă acesta „mai vorbește urât” despre AUR, potrivit Antena 3 . Mesajul ridică miza politică în jurul conducerii Camerei, într-un moment în care Parlamentul intră în sesiuni extraordinare pentru a aborda „urgențe”, după cum a indicat Peiu. Peiu a afirmat, la Antena 3 CNN, că AUR a primit scrisoarea lui Grindeanu (președinte PSD) privind înființarea unui „Comitet de criză”, dar susține că o astfel de structură nu este necesară. În schimb, el a invocat instrumentele parlamentare existente: birourile permanente ale celor două Camere și posibilitatea convocării parlamentarilor din vacanță, inclusiv pentru una sau mai multe zile. În același context, liderul senatorilor AUR a spus că „săptămâna viitoare” ar urma să aibă loc sesiuni extraordinare atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, cu lucrări în comisii, și a adăugat că există procedură pentru desfășurarea acestor sesiuni „în sistem hibrid”. Amenințarea politică: vot pentru revocare, dacă apare o cerere Peiu a legat direct tonul declarațiilor lui Grindeanu despre AUR de un posibil vot al parlamentarilor AUR pentru demiterea acestuia din funcția de președinte al Camerei Deputaților. „Dacă dânsul vorbește atât de urât despre AUR, prima reacție a parlamentarilor AUR sau reacția naturală a lor va fi să voteze orice cerere de demitere actualului președinte al Camerei Deputaților”. Întrebat de unde ar putea veni o astfel de cerere, Peiu a admis că ea ar putea veni inclusiv din partea AUR, dacă Grindeanu „va persevera” în acest tip de comportament. „Astfel de acțiuni, pe care eu le numesc șobolăneli, nu vor fi tolerate”. Ce reclamă AUR că a spus Grindeanu Potrivit lui Peiu, AUR a fost deranjat de afirmații atribuite lui Grindeanu, între care acuzația că AUR s-ar opune unor sancțiuni împotriva Federației Ruse și ideea că partidul „nu împărtășește valorile europene”. Peiu a mai spus că Grindeanu ar fi afirmat că parlamentarii AUR ar fi „bine veniți” să voteze un guvern condus de acesta, „dar partidul nu”. În final, Peiu a susținut că Grindeanu ar fi „singurul lider din PSD” cu un astfel de comportament, oferind ca exemplu de contrast pe Marian Neacșu, despre care a spus că are „un limbaj absolut decent”. [...]
