Știri
Știri din categoria Politică
Criticile la adresa lui Nicușor Dan riscă să slăbească mesajul diplomatic al României față de Rusia, într-un moment în care Bucureștiul a decis închiderea Consulatului rus de la Constanța după incidentul cu drona căzută pe un bloc din Galați, potrivit HotNews. Gazetarul Cristian Tudor Popescu îl acuză pe președinte de inconsecvență între măsura luată și explicația publică oferită despre cauza devierii dronei.
Într-o postare pe Facebook, Cristian Tudor Popescu pune sub semnul întrebării logica expulzării consulului rus, în condițiile în care Nicușor Dan a declarat pentru BBC că drona „dovedită a Rusiei” ar fi fost deviată spre Galați de o lovitură antiaeriană a armatei ucrainene, „fără să aducă vreo dovadă”, după cum notează autorul. În acest context, CTP sugerează că președintele ar încerca să împace simultan segmente de electorat cu poziții opuse față de Ucraina și UE, „cu prețul alimentării” unei teorii conspiraționiste.
Sâmbătă, într-un interviu telefonic acordat BBC, Nicușor Dan a calificat închiderea consulatului drept „un avertisment pentru partea rusă” și a spus că speră „că se vor opri”. Întrebat ce ar urma dacă incursiunile cu drone rusești continuă, președintele a indicat o escaladare graduală a răspunsului diplomatic, menționând explicit:
„Expulzarea ambasadorului, de pildă. Da, există această ierarhizare a măsurilor care se pot lua la nivel diplomatic”.
Decizia de închidere a Consulatului rus de la Constanța a fost anunțată vineri, după o ședință CSAT convocată de președinte, care a descris incidentul din Galați drept „cel mai grav incident de securitate produs pe teritoriul României de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.
Declarațiile lui Nicușor Dan au fost criticate și de Anton Shekhovtsov, politolog ucrainean, care a reacționat la un comentariu al președintelui despre necesitatea ca rușii să se asigure că nu provoacă răniți în România atunci când vizează localități de peste Dunăre.
„O, wow. Președintele României, Nicușor Dan, le cere rușilor să fie mai preciși atunci când țintesc Ucraina. Nu am cuvinte”, a scris Shekhovtsov.
Într-un mesaj separat, acesta a criticat și afirmația potrivit căreia drona ar fi ajuns în România după ce a fost lovită de apărarea antiaeriană a Ucrainei. Shekhovtsov a avansat, ca speculație, ideea că aliații ar fi descurajat România să invoce Articolul 4 al NATO, pe fondul unui context aliat dificil și înaintea unui summit NATO la Ankara, în iulie.
În plan operațional și de politică externă, miza este coerența semnalului transmis: România a ales o măsură diplomatică împotriva Rusiei (închiderea consulatului), dar explicațiile publice despre incidentul care a declanșat decizia sunt contestate atât intern, cât și extern. În lipsa unor dovezi prezentate public pentru ipoteza devierii dronei, criticii susțin că mesajul poate deveni vulnerabil la interpretări politice și la narative conspiraționiste, exact într-o perioadă în care autoritățile vorbesc despre o „ierarhizare” a măsurilor diplomatice.
Recomandate
Reacția unui politolog ucrainean pune sub presiune mesajul României despre incidentul cu drona din Galați și ridică din nou întrebarea Articolului 4 NATO , în contextul în care președintele Nicușor Dan a făcut la BBC declarații interpretate ca o încercare de a „minimaliza” public incidentul, potrivit HotNews . Anton Shekhovtsov, politolog și autor ucrainean, a comentat critic două idei din intervențiile președintelui României după prăbușirea unei drone rusești pe un bloc din Galați, incident în care două persoane au fost rănite ușor. Ce a criticat Shekhovtsov din declarațiile lui Nicușor Dan Într-un mesaj publicat pe Facebook, Shekhovtsov a evidențiat pasajul în care Nicușor Dan a spus că situația de securitate „a devenit periculoasă pentru cetățenii români” și a adăugat că, atunci când rușii vizează localități de peste Dunăre, „trebuie să se asigure că nu provoacă răniți în rândul cetățenilor români”. Politologul a reacționat ironic la această formulare: „O, wow. Președintele României, Nicușor Dan, le cere rușilor să fie mai preciși atunci când țintesc Ucraina. Nu am cuvinte.” Într-un mesaj separat, publicat luni, Shekhovtsov a criticat și afirmația reluată de Nicușor Dan la BBC potrivit căreia drona ar fi ajuns pe teritoriul României după ce ar fi fost lovită de apărarea antiaeriană a Ucrainei și s-ar fi abătut de la traseu. Miza: consultări NATO și coerența răspunsului public Shekhovtsov susține că Ministerul Apărării Naționale nu a putut confirma varianta „deviată” și leagă discuția de o dezbatere apărută în România despre oportunitatea unor consultări în baza Articolului 4 al NATO (mecanism care permite consultări între aliați când o țară consideră că îi este amenințată securitatea). Politologul avansează o ipoteză – pe care o prezintă explicit ca speculație – potrivit căreia aliații ar fi recomandat României să nu ceară activarea Articolului 4, pentru a evita îngrijorări în Europa înaintea unui summit NATO „imprevizibil” la Ankara, în iulie. În această logică, spune el, președintele ar fi avut interesul să prezinte incidentul drept un „accident”, pentru a justifica neinvocarea Articolului 4. În același timp, Shekhovtsov indică o posibilă problemă de consistență: dacă incidentul ar fi fost într-adevăr accidental, atunci măsuri precum închiderea consulatului rus din Constanța și expulzarea unui consul rus ar fi mai greu de justificat. Context: ce a transmis ulterior Nicușor Dan și reacția lui Zelenski HotNews notează că Nicușor Dan a scris duminică pe Facebook că „concluzia fără dubiu” a unui raport tehnic realizat de specialiști ai statului român este că drona căzută la Galați era de proveniență rusească, de tip Geran-2, concluzie bazată pe „un ansamblu consistent de probe tehnice”. În acel mesaj, președintele nu a mai menționat varianta schimbării traiectoriei după intervenția apărării ucrainene, menționată anterior. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit lui Nicușor Dan pentru „claritate” și a distribuit precizările acestuia, transmițând că „faptele sunt cel mai bun leac împotriva minciunilor lui Putin” și că Ucraina este pregătită să colaboreze cu partenerii pentru contracararea amenințărilor comune. [...]
La aproape o lună de la căderea Guvernului Bolojan, negocierile pentru desemnarea unui nou premier intră într-o zonă de risc operațional pentru administrație , pe fondul prelungirii interimatului în ministere, potrivit Stirile Pro TV . Președintele Nicușor Dan a continuat miercuri discuțiile la Cotroceni cu lideri ai fostei coaliții, în încercarea de a contura o majoritate parlamentară care să susțină un nou Executiv. Președintele s-a întâlnit miercuri cu Dominic Fritz (USR), iar, potrivit unor surse din PSD, Sorin Grindeanu ar urma să meargă tot miercuri la Cotroceni pentru o nouă rundă de discuții. Cu o zi înainte, Nicușor Dan ar fi discutat și cu liderul PNL Ilie Bolojan, conform acelorași informații. La aproape 30 de zile de la căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, negocierile continuă fără ca șeful statului să fi anunțat o nominalizare oficială pentru funcția de premier. Surse politice citate de publicație susțineau la începutul săptămânii că desemnarea ar putea veni chiar în această săptămână, însă până acum nu a existat o decizie oficială. Presiunea interimatului: șase ministere ar putea rămâne fără titulari Miza imediată ține de funcționarea aparatului guvernamental. Surse din PSD invocă presiunea instalării rapide a unui nou Cabinet, în condițiile în care, de săptămâna viitoare, șase ministere ar urma să rămână fără miniștri titulari. Surse guvernamentale citate în material susțin însă că depășirea termenului de 45 de zile pentru interimat „nu înseamnă automat vacantarea funcțiilor”, iar miniștrii interimari ar rămâne în funcție până la numirea unor titulari, pentru a evita un blocaj administrativ. Este invocat și precedentul în care Ilie Bolojan a rămas interimar peste termenul de 45 de zile. Variantele discutate: guvern politic vs. tehnocrat În interiorul PSD, varianta unui cabinet tehnocrat „nu este exclusă complet”, dar susținerea ar depinde de numele propuse pentru portofolii și de programul de guvernare. Aceleași surse mai afirmă că, în cazul unei nominalizări, conducerea PSD nu ar convoca imediat o ședință de validare a susținerii politice, urmând să aștepte mai întâi programul de guvernare și discuții directe cu liderul PMP, Eugen Tomac. În paralel, potrivit surselor Știrilor Pro TV, în PSD există voci care îi cer lui Sorin Grindeanu să-și asume formarea noului guvern. Public, fostul vicepremier Marian Neacșu a spus că un guvern tehnocrat condus de Eugen Tomac ar fi „o alegere potrivită”, dar că liderul PSD i se pare „o soluție și mai potrivită”. Un alt nod: demisia lui Demeter András , încă netransmisă la Cotroceni Materialul mai notează că demisia ministrului Demeter András „nu ar fi fost transmisă încă” la Cotroceni, din lipsa unei soluții pentru desemnarea unui nou interimar. El și-a depus mandatul după apariția unei înregistrări în care folosește termeni injurioși la adresa interesului național, după ce liderul UDMR Kelemen Hunor i-a cerut explicit să demisioneze și să prezinte scuze publice. În demisia de onoare prezentată public, Demeter András a anunțat și că a cerut Parchetului să verifice autenticitatea înregistrării. În lipsa unei nominalizări oficiale pentru premier, discuțiile de la Cotroceni rămân, deocamdată, la nivel de negocieri și scenarii, în timp ce presiunea pentru instalarea unui guvern cu puteri depline crește pe fondul prelungirii interimatului în ministere. [...]
Declarațiile Dianei Șoșoacă despre „contracte de apărare” după incidentul dronei din Galați mută disputa în zona deciziilor de achiziții militare , într-un moment în care autoritățile investighează un atac cu efecte directe pe teritoriul României, potrivit Stirile Pro TV . Eurodeputata și lidera SOS România a susținut, într-un interviu acordat postului Russia Today, că NATO și UE ar „împinge” România spre război și a cerut o investigație internațională privind originea dronei. În același interviu, Șoșoacă a afirmat, fără a prezenta dovezi, că incidentul ar fi folosit pentru a justifica accelerarea unor contracte de apărare, inclusiv prin programul european SAFE. Totodată, ea a criticat sprijinul militar acordat Ucrainei și acordurile privind producția de drone, susținând că acestea ar expune România unor riscuri de securitate. „Le-am spus românilor mei că aceasta este încă o încercare, nu doar a lui Zelenski, ci și a NATO, Ursulei von der Leyen și Uniunii Europene, de a împinge România să atace Rusia și să intre într-un război.” SAFE și „contractele anti-dronă”, în centrul mesajului Șoșoacă a legat explicit incidentul de nevoia de investiții rapide în capabilități anti-dronă și l-a invocat pe premierul interimar Ilie Bolojan, despre care a spus că ar fi sugerat semnarea rapidă a unor contracte în cadrul SAFE. În aceeași logică, eurodeputata a susținut că episodul ar fi fost folosit pentru a alimenta teama publică și a legitima investiții militare, însă publicația notează că nu a prezentat dovezi pentru aceste afirmații. „Totul este despre bani, despre contracte militare, contractul SAFE al Uniunii Europene și contractul anti-dronă.” Pe plan intern, Șoșoacă a reluat și contestarea legitimității președintelui Nicușor Dan, despre care a spus că „nu este recunoscut de poporul român”, și a acuzat autoritățile de la București că „nu reprezintă interesele României”. Contextul operațional: drona, victimele și concluziile MApN Incidentul invocat în interviu a avut loc după ce o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați , fiind urmată de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite: un copil de 14 ani și mama lui. Ministerul Apărării a transmis ulterior detalii din raportul tehnic, precizând că a fost o dronă kamikaze de fabricație rusească, cu o încărcătură de luptă de tip „high-explosive” (exploziv puternic) de 30 de kilograme, care a explodat la impact. Potrivit MApN, probele ar fi identice cu resturi de drone recuperate anterior din mai multe localități, inclusiv din județele Tulcea și Galați. De ce contează Prin asocierea directă a incidentului cu discuția despre contracte și programe europene de apărare, tema trece din registrul politic în cel al deciziilor de achiziții și al priorităților de securitate, într-un context în care autoritățile au prezentat concluzii tehnice privind proveniența dronei și efectele incidentului sunt deja cuantificabile în plan uman și operațional. [...]
România ar putea avea un nou premier în 48 de ore , într-un moment în care lipsa unui guvern cu puteri depline intră în a patra săptămână și prelungește incertitudinea decizională pentru economie și administrație, potrivit Ziarul Financiar . Conform unor surse citate de HotNews, președintele Nicușor Dan ar urma să facă nominalizarea marți sau miercuri. Favorit ar fi Eugen Tomac , despre care se arată că este acceptat de PSD, în timp ce „celelalte partide încă își pregătesc strategia”. Blocajul politic a fost declanșat de căderea Guvernului Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, care a trecut în Parlament. Miza imediată: formarea unei majorități de 233 de voturi Chiar dacă numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat în ultimele două săptămâni ca variantă favorită, rămâne neclar cum ar putea fi construită majoritatea necesară pentru învestirea unui nou cabinet. Pentru ca guvernul să treacă de votul Parlamentului sunt necesare 233 de voturi, notează publicația. În acest context, nominalizarea rapidă ar reduce perioada de interimat, dar nu rezolvă automat problema aritmeticii parlamentare: testul decisiv rămâne capacitatea viitorului premier desemnat de a strânge sprijinul necesar pentru un vot de încredere. [...]
Declarațiile președintelui Nicușor Dan despre atacurile rusești lângă granița României au generat un risc de comunicare strategică, după ce mesajul a fost preluat și folosit propagandistic , potrivit relatării din Adevărul . Controversa pornește de la un interviu acordat BBC , în care șeful statului a cerut Rusiei „să se asigure” că nu rănește cetățeni români în timpul loviturilor asupra Ucrainei, avertizând că România ar putea recurge la măsuri diplomatice, inclusiv expulzarea ambasadorului rus. În interviul la BBC , Nicușor Dan a invocat „incidente repetate” cu drone rusești în apropierea frontierei și a spus că amenințarea a devenit mai serioasă în ultimii ani. Potrivit Ukrainska Pravda , președintele a menționat că în ultimii doi ani ar fi fost „poate 20 sau 30 de incidente”, iar într-un caz recent ar fi fost vorba despre o dronă încărcată cu explozibili care „din fericire, nu a explodat”. Cum a fost interpretat mesajul în regiune Publicația ucraineană notează că declarațiile au fost interpretate ca o solicitare către Moscova de a continua atacurile asupra Ucrainei, dar fără efecte pe teritoriul românesc. Jurnaliștii ucraineni mai arată că, în acel interviu, președintele României nu ar fi insistat pe caracterul ilegal al agresiunii ruse și nici pe necesitatea încetării bombardamentelor. În același timp, Ukrainska Pravda amintește că, într-o convorbire telefonică din 29 mai cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Nicușor Dan ar fi spus că „Rusia trebuie să își înceteze atacurile asupra Ucrainei”. Critica: vulnerabilitate exploatată propagandistic Politologul Marius Ghincea, cercetător la Universitatea ETH din Elveția, a criticat formularea, susținând că aceasta a fost exploatată de presa și propaganda rusă și a ajuns pe primele pagini ale publicațiilor din regiune. „Totodată, mesajul președintelui prin care le transmitea rușilor să aibă grijă să nu rănească români atunci când se duc să omoare ucraineni, ca și cum e acceptabil să omori ucraineni, a fost pe prima pagină a tuturor publicațiilor din regiune și a fost folosit pe scară largă de propaganda rusească.” Ghincea a apreciat însă că reacția diplomatică ulterioară a autorităților române ar fi fost „mai bine calibrată” decât mesajele inițiale din spațiul public, indicând o diferență între comunicarea strategică și răspunsul diplomatic propriu-zis. Context: incidente cu drone și efecte pe teritoriul României În contextul riscurilor de securitate de la graniță, Adevărul reamintește un incident recent în care o dronă de origine rusă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați , iar în urma exploziei și a incendiului dintr-un apartament de la etajul 10 o femeie și un adolescent de 14 ani au fost răniți ușor și transportați la spital. Detaliile incidentului sunt prezentate și în acest material: Adevărul . [...]
Decizia României de a nu activa Articolul 4 NATO după incidentul cu drona rusească mută presiunea pe obligațiile de apărare internă și pe ritmul achizițiilor militare , într-un moment în care autoritățile încearcă să transmită fermitate fără escaladare, potrivit Adevărul . România a ales, în schimb, o discuție informală cu aliații din regiune, decizie luată de președintele Nicușor Dan împreună cu CSAT, care a divizat clasa politică și opinia publică. Analistul George Râpă susține că, pe anumite interpretări juridice, Articolul 4 ar fi putut fi invocat, dar subliniază că, în final, este o decizie politică dependentă de context. Miza reală: Articolul 3 și pregătirea pentru apărarea teritoriului În analiza citată, Râpă mută discuția de la oportunitatea Articolului 4 la o obligație deja prevăzută în Tratatul NATO: Articolul 3, care vizează dezvoltarea capacității individuale și colective de a rezista unui atac armat. El afirmă că, înainte de a cere consultări formale, România riscă să fie întrebată „cum s-a pregătit” pentru astfel de incursiuni, inclusiv în condițiile în care ar fi existat timp pentru măsuri preventive. Analistul indică două probleme operaționale invocate în dezbatere: utilizarea sistemelor existente (menționează Gepard 1A2 ); întârzieri în achiziția unor sisteme noi (menționează SHORAD) și controverse politice legate de programul SAFE. Totodată, el notează că sprijinul aliat poate veni și fără activarea Articolului 4: Italia, condusă de Giorgia Meloni, ar fi anunțat la câteva ore după incident trimiterea urgentă în România de specialiști și echipamente anti-drone. Semnale de fermitate fără escaladare: măsuri diplomatice și securitate Râpă apreciază că reacția autorităților a fost „proporțională” și că Bucureștiul a transmis fermitate fără a escalada. Printre măsurile menționate se află închiderea consulatului de la Constanța, pe care o consideră o lovitură importantă pentru Moscova, în contextul relatărilor din media potrivit cărora consulatul ar fi funcționat ca un centru de spionaj interesat de activitatea din portul Constanța, pe unde trec livrări de armament și ajutor pentru Ucraina. În același registru, analistul spune că amenințarea cu expulzarea ambasadorului Rusiei este „credibilă”. Dosarul ONU: gest diplomatic, fără așteptări de decizie O altă componentă a răspunsului României este participarea ministrului de Externe, Oana Țoiu, la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, luni, 1 iunie. Analistul afirmă că, deși nu sunt așteptate decizii concrete (din cauza dreptului de veto, inclusiv al Rusiei), demersul are valoare diplomatică: România se alătură statelor de pe flancul estic care încearcă să expună la nivel internațional riscurile generate de regimul de la Moscova. În același timp, Râpă o critică pe Oana Țoiu pentru o poziționare publică înainte ca CSAT să finalizeze evaluarea, pe care o numește „un gest neloial” față de președinte și ceilalți membri ai Consiliului. Reacțiile SUA și riscul de alimentare a anti-occidentalismului În spațiul public au existat critici privind lipsa unei reacții directe din partea președintelui american Donald Trump. Râpă susține însă că reacțiile venite de la Washington au fost adecvate, indicând mesajele senatorului republican Jim Risch, președintele Comisiei de Politică Externă din Senatul SUA, care ar fi întărit pozițiile ambasadorului SUA la NATO și ale ambasadei americane la București. Analistul avertizează că interpretările exagerate ale absenței unor declarații la cel mai înalt nivel pot alimenta propaganda anti-occidentală și neîncrederea în aliați, în linie cu interesele Rusiei. [...]
