Știri
Știri din categoria Politică
PSD pune presiune pe Cotroceni să facă rapid o desemnare de premier, avertizând că blocajul poate duce la anticipate, potrivit News. Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, spune că președintele trebuie să facă o nominalizare înainte de expirarea interimatului de 45 de zile, iar dacă nici a doua propunere nu trece de Parlament, „ajungem la alegeri anticipate”.
Vasilescu respinge scenariul în care șeful statului ar amâna sau ar evita desemnarea unui premier, argumentând că procedura constituțională împinge inevitabil spre o soluție: o nominalizare care poate fi votată sau respinsă, urmată de o a doua încercare. În cazul în care și a doua desemnare eșuează, consecința este declanșarea alegerilor anticipate.
„Nu se poate să nu facă o desemnare, pentru că se termină interimatul de 45 de zile (...) Dacă nici a doua desemnare nu trece, atunci vom ajunge la alegeri anticipate. Este foarte simplu.”
În contextul negocierilor pentru desemnarea unui nou premier, Vasilescu afirmă că PSD „nu are o problemă de persoană”, ci de respectarea unor „condiționalități” și a unor înțelegeri. Ea invocă și poziția PSD în Parlament, descriindu-l drept „cel mai votat partid” în actuala configurație.
Întrebată dacă PSD îl va nominaliza pe Sorin Grindeanu, Vasilescu a indicat că decizia de desemnare aparține președintelui Nicușor Dan, nu PSD.
Despre scenariul în care Eugen Tomac ar fi propunere de premier, Vasilescu spune că, „în principiu”, acesta este „o persoană cu bun simț”, însă PSD vrea să vadă „cu ce program va veni” și „ce își propune” concret.
În apărarea poziției PSD și ca argument pentru schimbarea guvernului, Vasilescu afirmă că partidul „a dat jos un prim-ministru care nu avea ce să caute acolo”, invocând o serie de evoluții economice pe care le atribuie guvernării din ultimul an: dublarea inflației, scăderea consumului cu 10% și creșterea datoriei publice cu 125 de miliarde.
În continuare, PSD ar urma să ia „o decizie foarte repede” după ce va fi făcută nominalizarea de premier, mai spune Vasilescu.
Recomandate
PSD condiționează votul pentru Guvernul Tomac de sprijinul PNL și USR , pentru a evita să rămână singurul partid care îl validează în Parlament, potrivit Digi24 , care citează surse din conducerea formațiunii. Miza este una de aritmetică parlamentară și de cost politic: PSD nu vrea să fie perceput drept „plasa de siguranță” a unui cabinet fără susținere explicită din partea celorlalte partide mari. Conform acelorași surse, conducerea PSD analizează două scenarii dacă PNL și USR nu dau semnale că vor susține Cabinetul propus de Eugen Tomac : fie partidul nu votează viitorul guvern, fie se merge pe „vot la liber”, astfel încât fiecare parlamentar să decidă individual. În ambele variante, obiectivul declarat este să nu existe imaginea unui sprijin total din partea PSD în lipsa unei susțineri similare din partea fostelor partide din coaliția de guvernare. Ce înseamnă pentru calendarul de învestire În paralel, „calculele politice” ar înclina, potrivit surselor citate, spre scenariul unei noi nominalizări pentru funcția de premier. Publicația amintește că, în cazul unui eșec al lui Eugen Tomac la votul din Parlament, președintele ar lua în calcul să vină tot cu un nume din afara partidelor, cu profil tehnocrat, fiind menționați Radu Burnete (consilier prezidențial) și ministrul de Finanțe Alexandru Nazare. Totodată, ideea unui „guvern tehnic” nu ar mai fi menținută la a doua nominalizare, când calculele s-ar face pentru miniștri numiți politic, iar șeful statului ar urmări un consens din partea PSD, PNL, USR și UDMR, potrivit informațiilor Digi24. Presiunea anticipatelor și „Planul B” Un element care poate schimba comportamentul de vot este riscul alegerilor anticipate : fiind a doua propunere de prim-ministru, această perspectivă ar putea împinge parlamentarii să voteze cu majoritate un cabinet. Rămâne însă o condiție majoră, potrivit sursei: dacă USR și PNL își mențin deciziile privind ruperea definitivă de PSD. Pe partea procedurală, Eugen Tomac ar urma să trimită în această seară lista miniștrilor și programul de guvernare către partidele politice. Până vineri, premierul desemnat ar urma să trimită către Parlament componența viitorului guvern, iar săptămâna viitoare să se prezinte în fața aleșilor pentru votul de încredere. [...]
Lista RA-APPS arată că partidele plătesc chirii simbolice pentru sedii în imobile ale statului , cu contracte atribuite direct și, în unele cazuri, pe durate greu de delimitat, potrivit Mediafax . Documentul publicat de Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), în baza HG 420/05.06.2026 , face publice pentru prima dată toate contractele de închiriere cu persoane juridice. Miza economică este dublă: pe de o parte, nivelul chiriilor încasate de stat pentru active din patrimoniul public, pe de altă parte, modul de alocare a acestor spații, în condițiile în care partidele au primit contractele prin atribuire directă, nu prin licitație. Cât plătesc partidele pentru sedii și terenuri În lista RA-APPS, PNL apare cu cel mai mare spațiu alocat unui partid politic: un teren de 20.138 mp la Aleea Modrogan nr. 1 (București), pentru care plătește 1.006 euro pe lună (aprox. 5.030 lei). Contractul a fost atribuit direct, a fost în vigoare din februarie 2021 și a expirat în februarie 2026, iar acum este „în procedură de încheiere contract de concesiune”, potrivit documentului citat. Tot la Modrogan, filiala PNL București mai închiriază un teren de 561 mp la nr. 22 pentru 28 euro/lună (aprox. 140 lei), iar filiala Ilfov ocupă 531 mp la nr. 3 pentru 26 euro/lună (aprox. 130 lei). PSD figurează cu un teren de 5.392 mp pe Șoseaua Kiseleff nr. 10, pentru care plătește 269,62 euro/lună fără TVA (aprox. 1.350 lei), în baza unui contract de atribuire directă semnat în 2014 și valabil „pe toată perioada construcției” – termen nedefinit. Organizația PSD Ilfov are și un teren de 928 mp pe Strada Negustori nr. 3, într-un contract din 2004, pe durată nedeterminată, pentru 46 euro/lună (aprox. 230 lei). USR apare cu un apartament de 41 mp din vila 9 de pe Șoseaua Kiseleff nr. 55, pentru care plătește 243 lei și 204 euro/lună (în total aprox. 1.260 lei), pe un contract de atribuire directă din 2021, valabil până în 2027. Atribuire directă, nu licitație: diferența față de firme Toate contractele partidelor politice din document au fost atribuite direct, fără licitație publică, spre deosebire de firmele private care, „în general”, au obținut spațiile prin licitație, mai notează publicația. Practica este permisă de legislație pentru anumite categorii de beneficiari, însă, potrivit articolului, a fost criticată în trecut de experți în administrație publică din perspectiva transparenței alocării patrimoniului public. Ce mai apare în lista RA-APPS și de ce contează Lista include, pe lângă partide, instituții publice precum Direcția Națională Anticorupție, Curtea de Conturi, Autoritatea Electorală Permanentă și ANAF, dar și firme private, televiziuni și organizații civile. La Piața Presei Libere nr. 1, ANAF și structuri ale ANAF figurează cu spații care însumează peste 10.100 mp. RA-APPS administrează imobile din patrimoniul public și privat al statului, iar publicarea listei este prezentată ca o premieră, apărută în urma obligației de transparență introduse prin HG 420/2026. [...]
Schimbul de replici PNL–PSD reaprinde disputa despre cine își asumă guvernarea după moțiune , într-un moment în care, potrivit Digi24 , secretarul general al PNL, Dan Motreanu , îi cere președintelui PSD, Sorin Grindeanu , să „preia guvernarea” și să aplice „soluțiile PSD”, invocând faptul că PSD ar avea majoritate împreună cu AUR. Motreanu afirmă că a trecut „mai mult de o lună” de când PSD și AUR au demis Guvernul Ilie Bolojan și susține că, în loc să-și asume guvernarea, Grindeanu „se răfuiește cu PNL pe Facebook”. În mesajul publicat miercuri, liderul liberal întreabă retoric „cine îl împiedică” pe Grindeanu să facă „toate lucrurile minunate” pe care spune că le vrea pentru români. În aceeași intervenție, Motreanu acuză PSD că ar încerca să controleze „prin interpuși” ministerele „care dau bani” – Dezvoltare, Agricultură și Transporturi – și să lase altora funcțiile unde trebuie luate „decizii dificile”, precum cea de premier. El mai susține că PSD ar putea recurge ulterior la o nouă moțiune de cenzură, „scrisă, semnată și votată împreună cu AUR”, dacă nu i-ar mai conveni premierul. Replica vine după ce Sorin Grindeanu a lansat miercuri un atac la adresa PNL, transmițând că „se poate și fără ei” la guvernare. În mesajul său, liderul PSD îi îndeamnă pe liberali să plece „toți acasă” și îi acuză că au creat „blocaje” și că „împrăștie cu venin” la adresa unor „oameni absolut decenți” care ar fi încercat să repare „dezastrul” lăsat de PNL. Grindeanu își încheie mesajul cu formula în engleză „it’s the economy!”, pe care Digi24 o redă ca atare. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că blocajul politic poate alimenta riscuri economice și cere reluarea dialogului între partide, după discuțiile purtate de premierul desemnat Eugen Tomac cu formațiunile parlamentare, potrivit Digi24 . În declarația de presă de miercuri, șeful statului a spus că mandatul său are două priorități: menținerea direcției pro-occidentale a României și prevenirea „unei eventuale căderi economice”. În același timp, Nicușor Dan a criticat lipsa de coordonare între partide și a susținut că „niciun partid nu a venit cu o soluție alternativă”, motiv pentru care a ales o persoană pe care o consideră potrivită să discute cu toate părțile. „Fac apel la responsabilitatea partidelor politice: trebuie să aibă întâietate interesul țării. Mandatul meu este, în primul rând, să păstrez direcția pro-occidentală a României și, în al doilea rând, să previn o eventuală cădere economică.” Nicușor Dan a mai afirmat că politicienii sunt preocupați de calcule electorale legate de alegerile parlamentare din 2028 și a transmis un mesaj de calm către populație, respectiv de continuitate către partenerii externi ai României. Ce urmează în calendarul formării Guvernului Eugen Tomac a declarat că este pregătit să găsească „un compromis necesar” pentru stabilitate și că, acolo unde există nemulțumiri privind propunerile de miniștri, este dispus să discute cu partidele pentru a identifica persoane acceptate „de toată lumea”. Potrivit informațiilor din articol, Tomac lucrează la definitivarea listei de miniștri și la conturarea programului de guvernare, documente care ar urma să fie prezentate Parlamentului până la finalul săptămânii, astfel încât săptămâna viitoare să fie supuse votului de încredere . Miza parlamentară: semnale de susținere și poziția PSD Negocierile au loc în contextul în care se caută o majoritate parlamentară pentru învestire. În paralel, PSD nu vrea să lase impresia că este singurul partid care îl susține pe Tomac și, potrivit unor surse din conducerea partidului citate de Digi24.ro, social-democrații nu ar urma să voteze „la unison” viitorul Guvern dacă PNL și USR nu dau semnale că îl vor susține și ei în Parlament. Conform acelorași surse, PSD ar analiza două variante dacă PNL și USR nu susțin Cabinetul Tomac: să nu voteze nici PSD viitorul Guvern; vot „la liber”, în care fiecare parlamentar PSD decide individual. [...]
Eugen Tomac a închis lista de miniștri, iar componența propusă indică un Cabinet cu profil tehnocrat, cu mai mulți consilieri prezidențiali și funcționari din administrație pe portofolii-cheie , ceea ce mută presiunea pe votul de încredere din Parlament și pe capacitatea echipei de a livra rapid pe finanțe, investiții și infrastructură, potrivit Digi24 . Premierul desemnat anunțase anterior că vrea „2-3 propuneri” pentru fiecare minister și că decizia finală privind numele trimise la Parlament îi aparține. Marți seara, Digi24 publică „varianta finală” a listei, pe surse, după mai multe întâlniri avute de Tomac în ultimele zile. Ce semnale dă lista: accent pe administrație și expertiză sectorială Din numele vehiculate reiese o combinație de oameni din aparatul de stat, diplomație și management public, inclusiv consilieri ai președintelui Nicușor Dan . Pentru mediul economic, miza imediată este cine ar urma să gestioneze portofoliile cu impact direct asupra bugetului, investițiilor și companiilor de stat (Finanțe, Economie, Energie, Transporturi, MIPE). Lista finală a miniștrilor, potrivit informațiilor Digi24 Ministerul Afacerilor Interne : Trifan Tiberiu (fost secretar de stat în MAI în Guvernul Cioloș; în prezent consulul României la Madrid) Ministerul Finanțelor : Bogdan Glăvan Ministerul Justiției : Cosmin Soare Filatov (consilier al președintelui Nicușor Dan pe probleme constituționale) Ministerul Sănătății : Șerban Dragoslovescu (manager Spitalul Foișor) Ministerul Afacerilor Externe : Luca Niculescu (secretar de stat în MAE și coordonatorul aderării României la OCDE; fost ambasador la Paris) Ministerul Educației : Sorin Costreie (consilier prezidențial pe Educație și Cercetare) Ministerul Culturii : Adrian Papahagi (a candidat fără succes pentru un mandat de deputat din partea PDL; a ajutat la înființarea PMP; retras din politică din 2014) Ministerul Muncii : Diana Morar (fost parlamentar PNL; fost secretar de stat la Ministerul Justiției) Ministerul Dezvoltării : Vladimir Ionaș (sociolog) Ministerul Economiei : Florin Duma Ministerul Apărării : Dan Neculăescu (ambasadorul României la NATO) Ministerul Energiei : Corina Popescu (fostă directoare Electrica și Transelectrica) Ministerul Transporturilor : Ionuț Mașala (director economic CNAIR) Ministerul Mediului : Teodor Dulceață (secretar general adjunct al ministerului, în prezent) Ministerul Agriculturii : Nicolae Istudor (rectorul ASE) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene : Carmen Moraru (secretar de stat în MIPE) Ce urmează Tomac spunea că formula de Cabinet urma să fie finalizată cel târziu miercuri, iar lista publicată acum este prezentată de Digi24 ca variantă finală „pe surse”. Pasul următor, implicit, este trimiterea echipei în Parlament pentru votul de încredere, unde susținerea politică va cântări la fel de mult ca profilul tehnic al nominalizărilor. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac își condiționează lista de miniștri de acceptul partidelor, semnalând că este dispus să înlocuiască nume pentru a obține o formulă guvernamentală cu sprijin suficient în Parlament , potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care nu există o majoritate clară, iar negocierile pentru un guvern „de stabilitate și predictibilitate” rămân fragile. Tomac a spus miercuri, 10 iunie, la Parlament, că a avut întâlniri până la miezul nopții cu parlamentari și că a reluat discuțiile după ce a cerut timp acolo unde au existat solicitări de explicații suplimentare privind prioritățile sale. El a menționat și o discuție „foarte bună” cu grupul minorităților naționale. „Sunt pregătit să găsim un compromis, subliniez încă o dată, un compromis necesar pentru a oferi României stabilitate, predictibilitate și o perspectivă în clară, clară în ceea ce privește viitorul imediat.” Lista de miniștri rămâne negociabilă Premierul desemnat a afirmat că a prezentat partidelor lista de miniștri pe care o propune și că va continua discuțiile cu liderii politici pentru a depăși blocajul. În același timp, a indicat explicit că poate schimba propunerile dacă apar obiecții. „Am spus cât se poate de clar că-mi doresc ca acest guvern să fie format din specialiști, oameni cu experiență (...), dar acolo unde există neclarități, nemulțumiri, evident că sunt dispuse, discut cu partidele și putem propune alte persoane agreate de toată lumea.” Următorul pas: Cotroceni și prezentarea concluziilor Potrivit unor surse citate de publicație, Tomac urmează să meargă miercuri la Palatul Cotroceni pentru a-i prezenta președintelui Nicușor Dan concluziile consultărilor politice și programul de guvernare (context detaliat în Adevărul ). Majoritate incertă și rezerve în partidele pro-occidentale Scenariul formării unui guvern tehnic în jurul lui Tomac „rămâne incert”, în condițiile în care PSD ar da semnale de susținere, iar PNL, USR și UDMR și-ar exprima rezervele sau opoziția, pe fondul calculelor privind posibile alegeri anticipate și al creșterii AUR în sondaje (mai multe detalii în Adevărul ). Separat, Tomac a respins marți seara zvonurile că ar intenționa să își depună mandatul, afirmând că va duce procedura „până la votul Parlamentului” (conform Adevărul ). [...]
