Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul Apărării Radu Miruță acuză o dublă măsură în cerințele de „producție în România” și spune că pragul de 60% producție locală asociat programului SAFE „îi irită” pe social-democrați, care în 2024–2025 nu ar fi cerut „nici măcar 1%” localizare la un contract de trenuri, potrivit Mediafax.
Miruță afirmă că PSD „pozează” în susținător al producției interne, dar invocă drept contraexemplu contractul pentru 91 de trenuri, despre care spune că are o valoare de 800 de milioane de euro (aprox. 4,0 miliarde lei), semnat în ianuarie 2024, cu ultimul act adițional semnat la 06.05.2025. Ministrul susține că, deși România ar avea expertiză pentru a produce vagoane și locomotive, decidenții de atunci nu au introdus în contract cerințe de producție locală.
„Decidenții din 2024 și 2025 nu au cerut nici măcar 1% producție în România din valoarea acestui contract”, a scris Miruță, duminică, pe Facebook.
În logica ministrului, diferența dintre „zero localizare” la contractul de trenuri și ținta de 60% producție în România pentru SAFE explică tensiunea politică: standardul mai ridicat ar deveni „referința” față de care deciziile anterioare ar arăta mai slab.
„Înțelegeți de ce 60% producție în România din SAFE îi irită? Pentru că devine referința raportată la care zero localizare cerut de ei este foarte departe”, a mai transmis Miruță.
În materialul citat, Miruță mai spune că la contractul de trenuri nu ar fi fost implicată „nicio firmă românească” prin contract. Mediafax notează și că ministrul respinge acuzațiile privind programul SAFE, fără a detalia în acest text care sunt acuzațiile respective.
Recomandate
Radu Berceanu avertizează că PNL riscă să se prăbușească politic dacă nu își respectă deciziile , pe fondul crizei guvernamentale declanșate după retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan , potrivit Libertatea . Fostul ministru PDL al Transporturilor a spus, duminică, 3 mai, la Digi24, că PNL „trebuie să își respecte hotărârile” dacă „nu vrea să dispară din politica românească”, fără să detalieze explicit la ce hotărâri se referă. În același context, Berceanu a comparat riscul pentru liberali cu dispariția PNȚCD din Parlament, după eșecul de a trece pragul electoral în 2000. Miza imediată: moțiunea de cenzură din 5 mai și rolul președintelui Întrebat despre ieșirea din criza politică, Berceanu a afirmat că Guvernul Bolojan „va cădea” la moțiunea de cenzură programată pe 5 mai. În scenariul descris de el, evoluțiile ulterioare ar depinde în primul rând de președintele Nicușor Dan, apoi de PNL și USR. „Dacă PNL vrea să nu o ia pe urma PNȚCD, și anume să-și pună un cearșaf în cap și să o ia pe calea cimitirului politicii românești, își va respecta hotărârile. Ceea ce…. Am unele îndoieli.” Articolul notează că, deși Berceanu nu a explicat concret, referirea ar putea viza promisiunea PNL — formulată de Ilie Bolojan — de a rupe coaliția cu PSD. Presiune internă și paralele cu mesajele din PNL În același registru, Libertatea amintește o declarație anterioară a europarlamentarului liberal Rareș Bogdan, care, în ianuarie, a invocat riscul „PNȚCD” ca etichetă pentru un partid care „abandonează”, pe fondul nemulțumirilor legate de direcția PNL sub conducerea lui Bolojan. Berceanu a făcut și o comparație politică la adresa lui Ilie Bolojan: „Domnul Bolojan a fost un fel de Margaret Thatcher, numai că pe Margaret Thatcher, în partidul ei, o susțineau toți, pentru că știau că alea sunt măsurile care trebuie luate, și ăia chiar știau politică.” Contextul crizei: ruptura cu PSD și moțiunea PSD-AUR Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Ulterior, PNL a anunțat ruperea coaliției, iar miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 27 aprilie, PSD și AUR au anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, înaintată oficial a doua zi. Dacă moțiunea va trece pe 5 mai, Executivul ar deveni al șaptelea guvern demis prin moțiune după 1989, primul fiind Guvernul Emil Boc, în 2009. [...]
Secretarul general al PNL Dan Motreanu susține că PSD și AUR acționează coordonat și le cere să își asume public o eventuală colaborare la guvernare, în contextul în care, spune el, cele două partide ar vota împreună „ori de câte ori interesele o cer”, potrivit news.ro . Motreanu afirmă că „PSD și AUR” ar fi „două fețe ale aceluiași sistem politic”: în public se declară adversari, dar în culise ar colabora, iar acest lucru „nu mai este o coincidență”, ci „un tipar”. El își bazează argumentația pe episoade pe care le leagă de alegerile prezidențiale din 2024 și 2025, precum și pe ceea ce numește „moțiuni comune, voturi comune, obiective comune”. În mesajul publicat duminică pe Facebook, liderul liberal susține că, la prezidențialele din 2024, în primul tur, „jocurile din culise” ar fi însemnat „voturi din zona PSD pentru George Simion ”. De asemenea, afirmă că în 2025 PSD ar fi refuzat să îl susțină în turul doi pe Nicușor Dan, invocând că formula „lăsăm votul liber” ar fi echivalat, în interpretarea sa, cu „ajutor indirect” pentru George Simion. „În public – conflict, în culise – colaborare” Motreanu mai spune că AUR „nu este o alternativă reală la PSD”, ci „o anexă utilă”, care „radicalizează discursul”, dar „stabilizează sistemul PSD”. În această logică, el descrie o împărțire de roluri între cele două partide: „PSD joacă rolul «responsabilului». AUR joacă rolul «rebelului». Dar rezultatul e același: menținerea controlului și manipularea electoratului.” Ce le cere PNL celor două partide Pe linia consecințelor politice, Motreanu le recomandă PSD și AUR ca, dacă „dărâmă Guvernul împreună”, să „oficializeze” colaborarea și să își asume direct guvernarea și efectele ei. „Să formeze Guvernul împreună și să răspundă direct pentru consecințe. Fără jocuri de culise. Fără ambiguitate. Fără teatru politic.” [...]
Înaintea votului la moțiunea de cenzură PSD–AUR , vicepremierul Oana Gheorghiu a făcut public un schimb de e-mailuri care expune tensiunea dintre disciplina de partid și votul „după conștiință” în Parlament , potrivit HotNews . Ea a publicat o captură cu răspunsul deputatului PSD Adrian Solomon la mesajul trimis parlamentarilor, în care acesta ar fi replicat agresiv: „Has*ktir”. Contactat de publicație, Adrian Solomon a refuzat să comenteze. Contextul: apelul către parlamentari și reacțiile din PSD Oana Gheorghiu a spus că a trimis „un mesaj personal fiecărui deputat și senator al României”, cerându-le „înțelepciune și curaj” înaintea moțiunii de cenzură și îndemnându-i să voteze „conform propriei conștiințe, nu conform ordinului de la șeful de partid”. Ulterior, vicepremierul a afirmat că „unii parlamentari s-au supărat” pentru că le-a scris pe adresele personale de e-mail publicate pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului și a prezentat public scuze „față de acei parlamentari” pe care i-ar fi „inoportunat”. Cine este Adrian Solomon și episodul cu Victoria Stoiciu Adrian Solomon este liderul PSD Vaslui și președintele Comisiei de muncă din Camera Deputaților. Marți, el i-a cerut senatoarei Victoria Stoiciu să demisioneze din Parlament, după ce aceasta a părăsit PSD pe fondul moțiunii depuse de partid împreună cu AUR. Stoiciu a motivat plecarea din PSD într-un articol de opinie pentru HotNews, în care a criticat colaborarea PSD–AUR, pe care a comparat-o cu o „normalizare a fascismului”. Miza imediată: votul de marți, 5 mai Moțiunea de cenzură PSD–AUR, intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost citită miercuri în plenul reunit al Parlamentului, iar dezbaterea și votul sunt programate marți, 5 mai. Documentul este semnat de peste 250 de parlamentari și are nevoie de 233 de voturi pentru demiterea Guvernului. Votul va fi secret, cu bile. [...]
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu , leagă protecția presei de investigație de aplicarea directivei europene Anti‑SLAPP , susținând că procesele abuzive pot fi folosite pentru a intimida jurnaliștii și a-i „ruina financiar”, potrivit Agerpres , care citează un mesaj publicat de ministru pe Facebook, de Ziua Internațională a Libertății Presei . În mesaj, Țoiu afirmă că „informația corectă este oxigenul democrației” și că alegerea politică a cetățenilor depinde de accesul la informații, motiv pentru care jurnaliștii au nevoie „de libertatea de a-și exercita profesia”, nu de laude din partea demnitarilor. Anti‑SLAPP, tratată ca miză de funcționare democratică Ministrul spune că a discutat cu comisarul european Michael McGrath, în timpul vizitei acestuia în România, despre directiva Anti‑SLAPP, pe care nu o vede ca pe „o simplă procedură juridică sau tehnică”, ci ca pe un instrument necesar pentru ca jurnaliștii să poată relata „adevărul” fără presiunea unor costuri care i-ar putea scoate din profesie. Țoiu descrie SLAPP‑urile (procese abuzive împotriva jurnaliștilor) ca acțiuni care nu urmăresc neapărat câștigarea în instanță, ci intimidarea și epuizarea celor care pun întrebări, prin consum de timp și resurse care altfel ar merge către investigații. Legătura cu corupția și presiunea asupra presei Din „experiența ultimelor luni” la MAE, Țoiu afirmă că a observat „un tipar” la nivel regional: societatea civilă și presa pun presiune constantă pe politicieni pentru a corecta disfuncționalități și a preveni folosirea puterii împotriva interesului public. În același context, ministrul susține că obstacolul care apare frecvent când o țară avansează spre standarde democratice este „un binom: corupția și presiunea asupra presei”, afirmând că „una nu poate funcționa fără cealaltă”. Țoiu mai arată că presa de investigație din România a avut „succese importante” în demascarea corupției în ultimii ani și că acest efort ar trebui să continue „cu forță”, atât în România, cât și în regiune. [...]
Cu două zile înainte de votul pe moțiunea de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan , PNL își înăsprește mesajul și încearcă să crească costul politic al unei eventuale căderi a Guvernului , acuzând o colaborare „de culise” între PSD și AUR, potrivit Adevărul . Miza imediată este votul din Parlament, unde partidele își intensifică atât negocierile pentru atragerea de parlamentari, cât și atacurile publice. În acest cadru, liberalii susțin că PSD și AUR ar juca roluri diferite în public, dar ar urmări aceleași obiective atunci când interesele converg, cu efect direct asupra stabilității guvernării. Secretarul general al PNL, Dan Motreanu, afirmă că cele două formațiuni „sunt două fețe ale aceluiași sistem politic”, deși se prezintă drept adversari. „Se declară adversari, dar acționează ca aliați ori de câte ori interesele o cer. Asta nu mai este o coincidență - este un tipar.” Acuzațiile PNL: „tipar” PSD–AUR și exemple invocate Dan Motreanu leagă această presupusă colaborare de episoade electorale recente. El susține că, la prezidențialele din 2024, în primul tur, George Simion ar fi beneficiat de voturi „din zona PSD”, în urma unor „jocuri din culise”. Tot el critică poziția PSD din turul al doilea al prezidențialelor din 2025, când social-democrații nu și-ar fi exprimat sprijinul pentru Nicușor Dan, interpretând „votul liber” ca un calcul politic ce ar fi favorizat indirect candidatura lui Simion. În mesajul său, Motreanu mai afirmă că PSD și AUR ar acționa împreună când e vorba de „putere reală”, invocând „moțiuni comune” și „voturi comune”, și susține că AUR nu ar fi o alternativă la PSD, ci „o anexă utilă”, în timp ce „PSD joacă rolul «responsabilului», AUR joacă rolul «rebelului»”. Presiune pe PSD înainte de moțiune și linie roșie pentru coaliție Separat, Raluca Turcan transmite că mai sunt „2 zile” în care PSD „poate decide” dacă respectă „direcția de care România are nevoie”, în contextul votului pe moțiune. Ea descrie guvernările comune PNL–PSD ca o succesiune de „compromisuri costisitoare” care ar fi afectat în special relația PNL cu electoratul urban, antreprenorii și „cei activi, care țin economia în picioare”, susținând că partidul a ajuns să fie perceput drept „breloc” al PSD. Turcan amintește și rezoluția Biroului Politic Național al PNL din 21 aprilie: dacă PSD declanșează o criză guvernamentală, PNL nu va mai face parte dintr-o coaliție cu această formațiune. În logica mesajului liberal, aceasta ar fi consecința politică directă a unei eventuale susțineri a moțiunii de către PSD, alături de AUR. [...]
PNL își condiționează rămânerea la guvernare de evitarea unei crize cu PSD , după ce deputata Raluca Turcan a invocat o rezoluție a conducerii partidului care ar exclude o nouă coaliție cu social-democrații dacă aceștia „declanșează o criză guvernamentală”, potrivit G4Media . Mesajul vine pe fondul tensiunilor din coaliție și al unui termen de „două zile” pe care Turcan îl indică drept interval în care PSD ar urma să decidă dacă respectă „direcția de care România are nevoie”. Într-o postare pe Facebook, Turcan susține că PNL a ajuns să aibă „o imagine publică de «breloc» al PSD” și afirmă că relația PNL–PSD din ultimii ani a fost „o succesiune de compromisuri costisitoare”, care ar fi îndepărtat partidul de electoratul urban, de antreprenori și de „cei activi, care țin economia în picioare”. „Două zile în care PSD poate decide dacă respectă direcția de care România are nevoie. (…) Dacă înțelege că PNL nu mai este manevrabil şi că am ales ferm drumul demnității şi al respectării deciziilor asumate.” Miza: stabilitatea coaliției și semnalul către mediul economic Din perspectiva impactului, declarațiile vizează direct riscul unei crize guvernamentale, cu potențiale efecte în lanț asupra predictibilității decizionale. Turcan leagă explicit costul politic al compromisurilor de pierderea sprijinului din mediul urban și din zona antreprenorială, sugerând că PNL încearcă să-și repoziționeze mesajul către segmentele economice active. Ce invocă Turcan din decizia internă a PNL Turcan face trimitere la „rezoluția BPN din 21 aprilie”, despre care afirmă că stabilește o linie roșie în relația cu PSD: dacă PSD „declanșează o criză guvernamentală”, PNL „nu va mai face parte dintr-o coaliție” cu această formațiune; decizia este prezentată ca o „concluzie”, nu ca o „amenințare”. Context electoral: ținta de 30% și comparația cu 2019 Deputata amintește că PNL a obținut „peste 27%” la europarlamentarele din 2019 și susține că partidul „poate fi un partid de 30%”, argumentând că declinul ar fi început după ce PNL a renunțat la identitatea „anti-PSD”. Ea menționează și că la alegerile prezidențiale din 2024 și 2025 PNL nu ar fi ajuns în turul al doilea. Informațiile sunt relatate de Agerpres , preluate de publicație. [...]
