Știri
Știri din categoria Politică
Radu Berceanu avertizează că PNL riscă să se prăbușească politic dacă nu își respectă deciziile, pe fondul crizei guvernamentale declanșate după retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan, potrivit Libertatea.
Fostul ministru PDL al Transporturilor a spus, duminică, 3 mai, la Digi24, că PNL „trebuie să își respecte hotărârile” dacă „nu vrea să dispară din politica românească”, fără să detalieze explicit la ce hotărâri se referă. În același context, Berceanu a comparat riscul pentru liberali cu dispariția PNȚCD din Parlament, după eșecul de a trece pragul electoral în 2000.
Întrebat despre ieșirea din criza politică, Berceanu a afirmat că Guvernul Bolojan „va cădea” la moțiunea de cenzură programată pe 5 mai. În scenariul descris de el, evoluțiile ulterioare ar depinde în primul rând de președintele Nicușor Dan, apoi de PNL și USR.
„Dacă PNL vrea să nu o ia pe urma PNȚCD, și anume să-și pună un cearșaf în cap și să o ia pe calea cimitirului politicii românești, își va respecta hotărârile. Ceea ce…. Am unele îndoieli.”
Articolul notează că, deși Berceanu nu a explicat concret, referirea ar putea viza promisiunea PNL — formulată de Ilie Bolojan — de a rupe coaliția cu PSD.
În același registru, Libertatea amintește o declarație anterioară a europarlamentarului liberal Rareș Bogdan, care, în ianuarie, a invocat riscul „PNȚCD” ca etichetă pentru un partid care „abandonează”, pe fondul nemulțumirilor legate de direcția PNL sub conducerea lui Bolojan.
Berceanu a făcut și o comparație politică la adresa lui Ilie Bolojan:
„Domnul Bolojan a fost un fel de Margaret Thatcher, numai că pe Margaret Thatcher, în partidul ei, o susțineau toți, pentru că știau că alea sunt măsurile care trebuie luate, și ăia chiar știau politică.”
Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Ulterior, PNL a anunțat ruperea coaliției, iar miniștrii PSD și-au depus demisiile.
Pe 27 aprilie, PSD și AUR au anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, înaintată oficial a doua zi. Dacă moțiunea va trece pe 5 mai, Executivul ar deveni al șaptelea guvern demis prin moțiune după 1989, primul fiind Guvernul Emil Boc, în 2009.
Recomandate
PNL acuză PSD că riscă să slăbească disciplina fiscală după schimbarea de putere de la Palatul Victoria, iar eurodeputatul Siegfried Mureșan îl atacă direct pe Sorin Grindeanu , pe care îl numește „premierul de facto” și șeful unui „Guvern «Scuze și Regrete»”, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele sociale, Mureșan susține că Grindeanu și miniștrii PSD ar oferi „scuze” și „regrete” în loc de soluții, invocând promisiuni precum creșterea salariilor și pensiilor și reducerea TVA și a altor taxe. Eurodeputatul afirmă că liderul PSD ar fi regretat depunerea „prea târzie” a moțiunii de cenzură, însă califică această explicație drept „falsă”. Miza: continuitatea consolidării fiscale, în context de deficit ridicat Mesajul lui Mureșan leagă disputa politică de tema consolidării fiscale (set de măsuri prin care statul reduce deficitul bugetar, prin controlul cheltuielilor și/sau creșterea veniturilor). El afirmă că moțiunea de cenzură ar fi fost depusă pentru a-l înlătura pe Ilie Bolojan și pentru a opri măsuri care ar fi limitat accesul „clientelei de partid” la resurse publice. În același timp, eurodeputatul invocă presiunea deficitului bugetar și riscurile asociate, susținând că „Guvernul Bolojan” ar fi „aproape” înjumătățit deficitul de 9% lăsat de „Guvernul Ciolacu”. În acest context, Mureșan argumentează că nu pot fi crescute „brusc” cheltuielile în 2026, după un deficit de 9% în 2024, despre care spune că a dus România „la un pas” de retrogradarea în categoria „junk”, la blocarea fondurilor europene și la pierderea credibilității pe piețele internaționale. Ce spune PNL despre intențiile PSD după moțiune Mureșan mai afirmă că planul PSD după moțiune ar fi fost „să rupă PNL”, astfel încât o parte din partid să guverneze alături de PSD, cu „un alt premier liberal”. Potrivit acestuia, planul „nu a funcționat”, iar PNL ar fi rămas unit, ceea ce ar fi obligat PSD să își asume conducerea guvernării după moțiunea depusă chiar de partid. În final, eurodeputatul susține că ministrul de Finanțe din guvernul „controlat de PSD” le-ar fi spus partenerilor europeni de la Bruxelles că va continua măsurile de reducere a deficitului și de consolidare fiscală, iar mesajul se încheie cu o ironie la adresa lui Grindeanu: „mai puține regrete și mai multă guvernare”. [...]
Schimbul de replici Grindeanu–Bolojan ridică tensiunea politică în jurul guvernării , într-un moment în care mesajele publice dintre liderii PSD și PNL se mută din zona negocierilor în cea a atacurilor personale, cu potențial de a complica cooperarea politică, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reacționat la îndemnul transmis anterior de Ilie Bolojan – „Hai, Sorine, guvernează!” – spunând despre fostul premier că este „un fel de speaker motivațional” care participă la „întâlniri aranjate”, unde nu este „deranjat de întrebări serioase” despre direcția în care a dus România. Declarațiile au fost făcute miercuri seară, la Antena 3 CNN , și sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. În același context, Grindeanu a formulat și replica directă la mesajul lui Bolojan: „Am văzut că mi-a zis «Sorine, guvernează». Pot să-i spun că acum am guvernat şi noi, dar nu am tăiat, sigur am reparat ce ai făcut tu.” Contextul mesajului și ecoul public Digi24 notează că mesajul „Hai, Sorine, guvernează” a fost rostit de președintele PNL în cadrul unei emisiuni, unde i s-a cerut să îi transmită această replică liderului PSD. Momentul, înregistrat video, a circulat ulterior online și a generat „numeroase comentarii” în mediul digital. De ce contează Schimbul de acuzații și ironii între lideri ai celor două partide majore mută disputa într-o zonă de confruntare publică, nu de dialog instituțional. În practică, astfel de mesaje pot alimenta incertitudinea politică și pot influența capacitatea de coordonare în jurul deciziilor de guvernare, mai ales când tema centrală devine „cine guvernează” și cu ce bilanț. [...]
PSD ridică miza pe fiscalitatea carburanților, legând-o direct de inflație , după ce deputatul Marius Budăi l-a acuzat pe Ilie Bolojan că majorarea TVA și a accizelor la carburanți ar fi împins în sus costurile din economie. Declarațiile apar într-o postare citată de Digi24 , pe fondul creșterii ratei anuale a inflației la 6,9% în octombrie, de la 6,6% în septembrie. Budăi susține că „rețeta” promovată de Bolojan nu ar fi rezolvat problemele economice, ci le-ar fi agravat, în condițiile unei crize energetice internaționale și ale războiului din Ucraina, respectiv tensiunilor din Orientul Apropiat. În acest context, deputatul PSD afirmă că fostul premier ar fi ales să majoreze TVA și accizele la carburanți, pe care le descrie drept taxe ce se adaugă peste scumpirile internaționale și „împing în sus costurile întregii economii”. „Domnul Bolojan a vrut să stingă inflaţia cu benzină. Şi acum se miră că focul arde mai tare!” Scumpirea carburanților, transmisă în costuri mai mari în economie În mesajul citat, Budăi indică o creștere anuală a prețurilor la carburanți: motorina ar fi „cu 43% mai scumpă” decât în urmă cu un an, iar benzina „cu 33%”. El leagă aceste scumpiri de efecte în lanț în sectoare precum transporturile și agricultura, cu impact ulterior în prețul alimentelor. Propunerea PSD: motorină pentru agricultură fără TVA și acciză, în limita declarată la APIA Ca alternativă, Budăi spune că PSD propune ca fermierii să poată cumpăra direct de la pompă motorina necesară lucrărilor agricole „fără TVA și acciză”, pentru „cei 78 de litri pe hectar declarați la APIA”. Potrivit lui, o astfel de măsură ar însemna „o reducere de cel puțin 3-4 lei pe litru”, cu efecte de scădere a costurilor în agricultură și de diminuare a presiunii asupra prețurilor alimentelor. În același mesaj, deputatul PSD prezintă disputa ca o diferență de „viziuni economice”: pe de o parte, creșterea poverii fiscale asupra populației și firmelor, pe de altă parte, reducerea costurilor pentru a proteja puterea de cumpărare. [...]
Președintele Nicușor Dan a spus că a negociat personal formarea majorității pentru învestirea Guvernului PSD–Luca Niculescu , deși, potrivit Constituției, această responsabilitate revine premierului desemnat, relatează G4Media . Declarația ridică o problemă de delimitare instituțională a atribuțiilor, cu potențial impact asupra modului în care este interpretat rolul președintelui în formarea guvernului. Afirmațiile au fost făcute la Dublin, la a noua reuniune a Comunității Politice Europene , în cadrul unei conferințe de presă în care Nicușor Dan a fost întrebat despre un raport pe justiție început, dar neprezentat, care ar urma să includă și explicații privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Președintele a motivat întârzierea prin criza guvernamentală și prin efortul de a construi o majoritate parlamentară. „S-a întâmplat că a căzut guvernul și eu trebuia să găsesc o majoritate. Mi-a luat cinci luni și jumătate să o găsesc. Din păcate, această criză a luat multe resurse, timp și energie de la mulți dintre noi.” În aceeași intervenție, Nicușor Dan a afirmat că, odată ce există un guvern care gestionează „partea executivă”, își va relua demersurile pentru a prezenta „o sinteză despre alegeri”. Ce spune Constituția despre rolul președintelui și al premierului desemnat Potrivit explicațiilor din articol, Constituția stabilește că președintele consultă partidele și desemnează un candidat la funcția de prim-ministru (art. 103 alin. 1). După desemnare, candidatul are la dispoziție 10 zile pentru a alcătui lista guvernului și programul de guvernare și pentru a cere votul de încredere al Parlamentului (art. 103 alin. 2 și 3), interval în care premierul desemnat poartă negocierile politice pentru susținerea parlamentară. În acest context, G4Media notează că Nicușor Dan „recunoaște” că s-a ocupat de găsirea majorității pentru învestirea guvernului, deși atribuția ar aparține premierului desemnat. Context politic: acuzații de cooperare cu PSD Materialul mai arată că, „de mai mult timp”, este vizibilă cooperarea dintre Nicușor Dan și PSD, iar președintele a fost acuzat în repetate rânduri, în special de lideri PNL, că ar fi fost responsabil de demiterea Guvernului Bolojan, inclusiv prin „intruziuni” în PNL menite să ducă la îndepărtarea lui Ilie Bolojan de la conducerea partidului. Din informațiile prezentate, următorul element urmărit public este momentul în care președintele va reveni cu raportul/sinteza promisă pe tema alegerilor, după ce a invocat criza guvernamentală drept principal motiv al întârzierii. [...]
Primarii PNL din Ilfov cer alegeri interne „de jos în sus”, o presiune directă pe actuala conducere a partidului , potrivit Adevărul . Hubert Thuma , președintele Consiliului Județean Ilfov, spune că decizia a fost votată în unanimitate în Biroul Politic Județean, după o discuție cu toți primarii liberali din județ. Thuma susține că reforma PNL ar trebui să înceapă la nivelul filialelor, prin alegeri interne în care membrii își desemnează reprezentanții, nu prin numiri făcute de conducerea centrală. În viziunea sa, ordinea ar trebui să fie: mai întâi alegeri în fiecare filială, apoi la nivel național, astfel încât conducerea partidului să se sprijine pe votul din teritoriu. Miza: schimbarea modului de selecție a conducerii și a delegaților Un punct distinct din mesajul lui Thuma vizează felul în care ar urma să fie aleși delegații la congres. El afirmă că aceștia ar trebui să provină din rândul membrilor filialelor, al primarilor și al aleșilor locali care au contribuit la activitatea partidului, nu din rândul „angajaților aduși din companii de stat” sau al persoanelor promovate pe criterii de proximitate față de conducere. „Concluzia a fost una singură, votată în unanimitate: PNL are nevoie de alegeri interne, de jos în sus.” Context: tensiuni interne și criticile la adresa lui Ilie Bolojan În același material este amintit că stenograme publicate recent indică tensiuni puternice în interiorul PNL, după ce Thuma l-a criticat pe președintele formațiunii, Ilie Bolojan, într-o ședință de partid. Trimiterea este făcută către un articol anterior din aceeași publicație: Adevărul . Thuma mai spune că există nemulțumiri în rândul liberalilor „cu vechime” față de situația din partid și îl acuză pe Bolojan că nu respectă principiul potrivit căruia filialele ar trebui să primească funcții și poziții în funcție de rezultate și merite. Ce urmează Thuma îi îndeamnă pe președinții organizațiilor județene și ai consiliilor județene să se consulte cu primarii PNL și afirmă că așteaptă reacții și din alte județe. În mesajul său, el ridică și întrebarea dacă, „dacă suntem atât de convinși că direcția e bună”, de ce ar exista teamă de un vot intern. [...]
Negocierile pentru fuziunea prin absorbție a Forța Dreptei în PNL abia încep , iar finalizarea depinde de aprobări formale în ambele partide și de pași juridici la Tribunalul București, potrivit Digi24 . Ludovic Orban spune că el și Ilie Bolojan au primit mandate de negociere, însă procesul este încă într-o etapă incipientă. Miza imediată este una operațională și de organizare politică: protocolul de fuziune trebuie validat de congresele PNL și Forța Dreptei, apoi înregistrat la Tribunalul București. Orban a indicat că viitorul congres al PNL ar putea stabili și direcțiile strategice ale partidului pentru perioada următoare. În același context, fostul premier a susținut că Ilie Bolojan are „o susținere covârșitoare” în interiorul PNL și i-a acuzat pe contestatarii acestuia că încearcă să mențină partidul într-o relație de subordonare față de PSD, pe care a descris-o drept o tabără „iubitoare de PSD” și „minoritară”. Ce spune Orban despre calendar și scenariile politice Orban a afirmat că discuțiile despre fuziune sunt la început și că definitivarea va avea loc „în perioada care va veni”. Întrebat despre o posibilă candidatură a lui Ilie Bolojan la alegerile prezidențiale, Orban a evitat să avanseze un astfel de scenariu, argumentând că etapele politice trebuie parcurse „în ordinea firească”. Critici la adresa președintelui Nicușor Dan și relația cu PSD Separat de tema fuziunii, Orban a lansat critici la adresa președintelui Nicușor Dan, despre care a spus că și-ar fi construit strategia politică în jurul unui parteneriat cu PSD. În declarațiile citate, Orban a susținut că șeful statului ar fi încurajat demersuri politice care au favorizat social-democrații, inclusiv în contextul schimbărilor guvernamentale. Totodată, Orban a sugerat că în jurul lui Nicușor Dan s-ar afla „aceiași oameni” care au fost și în anturajul fostului președinte Klaus Iohannis, iar această influență ar putea explica apropierea de PSD. El a adăugat însă că responsabilitatea politică rămâne la președinte. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorii pași depind de negocierea și redactarea protocolului de fuziune, validarea lui în congresele celor două formațiuni și formalizarea juridică la Tribunalul București. Calendarul exact nu este precizat în material. [...]
