Știri
Știri din categoria Apărare
Comanda de patru nave de patrulare, estimată la circa 1 miliard de euro, este prezentată de Ministerul Apărării drept elementul care poate menține în viață Șantierul Naval „2 Mai” din Mangalia, într-un moment în care unitatea intră în procedura de faliment, potrivit Adevărul.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat marți, 28 aprilie, că programul SAFE ar avea un „impact semnificativ” asupra situației șantierului, prin includerea acestuia în proiecte strategice de înzestrare pentru Forțele Navale. În acest cadru, oficialul a spus că au fost comandate patru nave de patrulare, cu o valoare totală estimată la aproximativ 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), iar proiectele ar urma să fie derulate la Mangalia.
Miruță a afirmat că, „astăzi”, șantierului i-a fost declanșată procedura de faliment și a descris-o ca pe o etapă prin care compania Rheinmetall „poate să intre în administrarea acelui șantier”. În același timp, ministrul a indicat că este „o provocare a Guvernului României” ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, argumentând că întârzierea ar putea reduce partea de producție realizată efectiv la Mangalia, chiar dacă, potrivit lui, Rheinmetall are obligații contractuale „sub sancțiunea unor penalități”.
„Cele patru nave de patrulare se vor produce la Şantierul Naval de la Mangalia - 2 Mai, fiind jetonul care salvează acest şantier. Am auzit că astăzi şantierului i s-a declanşat şi procedura de faliment. Este o etapă prin care firma Rheinmetall poate să intre în administrarea acelui şantier şi este o provocare a Guvernului României ca acest lucru să se întâmple cât mai repede. Cu cât se va întâmpla mai târziu, cu atât bucata care se va construi acolo probabil că va fi mai mică, chiar dacă Rheinmetall are obligaţia, sub sancţiunea unor penalităţi, să construiască acolo.”
Ministrul a legat direct aceste contracte de stabilizarea activității șantierului și de menținerea locurilor de muncă, într-un context de dificultăți financiare și incertitudine privind viitorul unității. El a susținut că decizia are efecte atât pentru apărarea națională, cât și economic, prin continuarea activității unui obiectiv industrial considerat strategic pentru România și pentru sud-estul Europei.
Context suplimentar despre programul SAFE este menționat de publicație aici: Adevărul, iar un material despre istoricul șantierului: Adevărul.
Recomandate
Aprobarea în Parlament deblochează accesul României la finanțarea SAFE de 16,6 miliarde euro (aprox. 82,5 miliarde lei) și impune un calendar strâns pentru contracte , cu primele semnături cerute până la 31 mai, potrivit Economedia . Programul SAFE a fost aprobat marți de comisiile de apărare din Parlament, ceea ce permite Ministerului Apărării să treacă la pașii următori. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că, după acest vot, „nu mai sunt alte piedici politice” în calea programului european de finanțare pentru achiziții militare, conform declarațiilor citate de MEDIAFAX . Miza economică: „localizarea” producției, condiție pentru proiecte Un element central invocat de ministru este introducerea unei „limite minime obligatorii de localizare” pentru proiecte, adică o parte din producție și investiții să se facă în România. Miruță a susținut că această localizare ar însemna „construire de fabrici în România” și a comparat-o cu practica anterioară, când obligațiile de localizare erau, în unele cazuri, „compensate prin donații” de produse realizate în alte țări. În acest context, ministrul a legat explicit programul de perspectiva salvării Șantierului Naval Mangalia, aflat în procedură de faliment, afirmând că obligația de a construi „cele patru nave” ar urma să se realizeze „prin salvarea șantierului Mangalia 2 Mai”. Producție sub licență: arme la Cugir și muniție la Sadu Radu Miruță a vorbit și despre un proiect de fabricare în România, sub licență, a unui „pachet de arme performante”. Potrivit declarațiilor sale, arma este discutată pentru a fi produsă la Cugir, iar muniția asociată la Sadu, în funcție de cerințele tehnice ale solicitării. Ministrul a precizat că armamentul ar urma să fie folosit de Armata Română, Ministerul Afacerilor Interne, SPP și SRI. Calendarul următor: două termene-limită pentru contracte Conform pașilor prezentați în material, urmează: semnarea contractelor individuale (doar pentru România) până la 31 mai ; semnarea contractelor comune de achiziție (România și alte state membre) până la finalul lunii iunie , termen care depinde și de ministerele din statele partenere. [...]
România pregătește localizarea producției de armament ușor la Cugir și Sadu, cu potențial de comenzi din mai multe instituții , într-un proiect discutat în contextul programului european SAFE, potrivit Antena 3 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că este vizată producția unei „arme de asalt” care ar urma să intre în dotarea MApN, dar și a MAI, SRI și SPP, ceea ce ar putea consolida încărcarea pe termen mediu a capacităților industriale din țară. Proiectul este descris ca fiind „sub autoritatea MAI”, iar ministrul a indicat două puncte de producție: arma ar fi „în discuție” să fie realizată la Cugir, la fabrica de arme, iar muniția asociată contractului ar urma să fie produsă la Sadu, „pentru că acolo sunt caracteristicile specifice”. „Această armă este în discuție pentru a se face la Cugir, la fabrica de arme, iar muniția asociată acestui contract să se producă la Sadu, pentru că acolo sunt caracteristicile speciafice.” Ce înseamnă operațional: un „pachet” de înzestrare, cu mai mulți beneficiari Miruță a spus că nu este vorba doar despre o singură armă, ci despre un pachet mai larg, care include și pistol, „de diverse calibre”. Din perspectiva cererii, ministrul a indicat o împărțire a comenzii între instituții, cu MApN ca beneficiar pentru o parte din achiziție și restul pentru structuri din zona de ordine publică și securitate națională. „O va folosi MApN, bucată din comandă. Restul bucății va fi folosită de MAI, SPP, SRI.” Legătura cu SAFE: condiții de „localizare” pentru proiecte Declarațiile au fost făcute după raportul favorabil din comisiile de apărare pentru programul SAFE. Ministrul a susținut că unul dintre efectele urmărite este introducerea unei „limite minime obligatorii” de localizare pentru proiecte, explicând că „localizare” înseamnă „construire de fabrici în România”, nu compensarea prin donații de produse realizate în alte țări. În materialul Antena 3 nu sunt prezentate valori ale contractului, termene de implementare sau specificații tehnice ale armamentului, iar formulările ministrului („în discuție”, „ar urma”) indică faptul că proiectul este încă în fază de conturare și validare instituțională. [...]
România redistribuie capabilități militare către zonele cu risc mai mare , după incidentele în care drone cu explozibil au ajuns și s-au prăbușit pe teritoriul național, inclusiv în municipiul Galați și în județul Tulcea, potrivit G4Media . Măsura are un impact operațional direct: Armata mută echipamentele disponibile în funcție de evaluarea riscurilor, pe fondul limitărilor de detecție la altitudini joase. Ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat la Digi24 că redistribuirea vizează „zonele considerate mai expuse”, în contextul incidentelor din noaptea de vineri spre sâmbătă, când drone cu explozibil au ajuns pe teritoriul României, cele mai grave cazuri fiind la Galați și în Tulcea, ambele detonate în weekend. De ce se mută echipamentele: limitări la detecția dronelor care zboară jos Oficialul a explicat că o problemă majoră ține de limitările sistemelor radar atunci când dronele zboară la altitudini foarte mici. El a dat exemplul dronei de la Galați, despre care a spus că ar fi zburat la 50 de metri, situație în care ar fi necesare soluții radar locale. „Dacă se zboară la 50 de metri, cum a fost drona de la Galați, acolo trebuie să existe o soluție radar locală, ca atunci când îți dai internet hotspot de pe telefonul mobil. Armata Română are și soluții pentru astfel de situații, însă sunt limitate. Sunt puține și le direcționăm acolo unde este apreciat că riscul este mai mare.” „Numărul nu este infinit”: redistribuire în funcție de risc Miruță a spus că autoritățile mută echipamentele din zone cu risc foarte mic către zone unde riscul este mai ridicat, subliniind constrângerea de resurse. „Mutăm capabilități din zone unde riscul este foarte mic în zone unde riscul este un pic mai mare. Numărul acestor capabilități nu este infinit, avem niște piese pe care le mutăm pentru a acoperi diverse scenarii.” Cum ajung dronele pe teritoriul României, potrivit ministrului Ministrul a afirmat că, „în majoritatea cazurilor”, nu ar fi vorba despre atacuri directe asupra României, ci despre drone afectate în zona de conflict. „Ceea ce vedem că se întâmplă în astfel de situații, de cele mai multe ori, sunt drone care sunt împușcate de apărarea antiaeriană din Ucraina. Se trage în ele, li se modifică structura aerodinamică sau își pierd coordonarea GPS pentru că sunt bruiate și continuă să zboare pe o traiectorie necontrolată, fie până își consumă combustibilul, fie până se lovesc de ceva și cad.” În același timp, Miruță a susținut că România nu este în război și că nu există informații care să indice un atac intenționat. „România nu este o țară aflată în conflict. Nu avem niciun fel de informație care să ne facă să credem că există un interes din partea Federației Ruse să atace România.” Adaptare continuă și dezvoltare internă Ministrul a atras atenția asupra ritmului rapid de evoluție a tehnologiei dronelor în războiul din Ucraina, inclusiv asupra apariției unor încărcături capabile să atace ținte la distanță. El a mai spus că unele probleme identificate în urmă cu câteva luni au început să fie rezolvate, dar apar constant provocări noi. În paralel, Ministerul Apărării încearcă să dezvolte soluții proprii, inclusiv un software dedicat pentru operarea dronelor, pe care ministrul îl descrie ca fiind dependent de datele și deciziile interne ale Armatei Române. [...]
Ministerul Apărării pune la bătaie 294 milioane lei pentru o nouă unitate militară la Sibiu , printr-un contract „la cheie” de proiectare și execuție, cu miză operațională directă pentru sprijinirea Comandamentului NATO din oraș, potrivit G4Media . Investiția este lansată ca licitație de către Ministerul Apărării Naționale și are un buget alocat de 294 de milioane de lei, cu TVA , informație atribuită în material publicației locale Turnul Sfatului. Ce include contractul și unde se construiește Contractul scos la licitație vizează proiectarea, asistența tehnică și execuția lucrărilor pentru viitoarea unitate militară, incluzând: clădiri, utilități, împrejmuire. Amplasamentul propus este un teren de aproximativ 5 hectare , administrat de MApN, în imediata vecinătate a Aeroportului Internațional Sibiu , în zona fostei unități de elicoptere de pe șoseaua Alba Iulia. Clădirile existente au fost folosite temporar, de-a lungul timpului, de operatori privați și instituții ale statului. Miza operațională: sprijin pentru Comandamentul NATO În noua unitate ar urma să funcționeze Regimentul 46 sprijin al Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est , cunoscut local ca „Comandamentul NATO de la Sibiu”. Din informațiile disponibile în sursă nu rezultă un calendar al execuției sau termene pentru finalizarea lucrărilor, dincolo de faptul că procedura este în faza de licitație. [...]
Beretta cere reluarea pe baze competitive a achizițiilor finanțate din SAFE, avertizând că lipsa unei proceduri transparente poate pune sub semnul întrebării folosirea împrumuturilor europene de 16,7 miliarde euro (aprox. 83,1 miliarde lei) alocate României , potrivit Stirile Pro TV . Compania italiană spune că Ministerul Apărării ar trebui să deruleze un proces de selecție „transparent, competitiv și riguros din punct de vedere tehnic” înainte de orice decizie de achiziție sau angajare a fondurilor SAFE. Într-un comunicat, Fabbrica d’Armi Pietro Beretta S.p.A. susține că, deși cadrul SAFE este în vigoare și România a adoptat OUG nr. 62/2025 pentru implementare, „nicio procedură competitivă formală nu a fost inițiată”, iar compania nu ar mai fi primit comunicări după intrarea în vigoare a ordonanței. Miza: eligibilitatea și condițiile de utilizare a banilor SAFE Beretta argumentează că alocarea de fonduri UE către un program care „replică dependențele tehnologice externe” ar contrazice scopul SAFE și ar menține vulnerabilități precum dependențe de autorizări de export, riscuri în lanțul de aprovizionare și control din partea unor terțe țări asupra unor platforme critice. În același timp, compania invocă obligații prevăzute de OUG 62/2025 și de Regulamentul UE SAFE (UE) 2025/1106 privind derularea achizițiilor prin proceduri transparente, competitive și fundamentate tehnic. În lipsa specificațiilor finale, Beretta afirmă că propunerea sa nu poate fi considerată completă, iar evaluarea ei „în forma actuală” sau continuarea către o decizie fără posibilitatea depunerii unei oferte complete ar fi incompatibilă cu principiile de transparență, proporționalitate și tratament egal. Ce solicită Beretta autorităților române Compania cere, formal, ca autoritățile: să furnizeze „specificațiile complete” stabilite prin OUG 62/2025; să permită tuturor producătorilor europeni interesați să depună propuneri tehnice și industriale complete înainte de orice evaluare. Beretta mai susține că sistemele pe care le-ar oferi sunt eligibile conform SAFE și omologate NATO (STANAG – standarde de interoperabilitate), iar producția și lanțul de aprovizionare ar fi stabilite integral în UE. În comunicat este menționată și cerința din regulament potrivit căreia cel mult 35% din costurile componentelor pot proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina. Ce include propunerea: producție locală și transfer de tehnologie În document, Beretta descrie o ofertă axată pe „capacitate suverană” pe termen lung, care ar include: producție locală imediată în România pentru configurațiile solicitate, inclusiv puști de asalt de 5,56 mm, lansatoare de grenade de 40 mm și pistoale de 9 mm; localizare progresivă pentru mitraliere ușoare de 5,56 mm, mitraliere de uz general de 7,62 mm și sisteme de lunetă de 7,62 mm; transfer integral de tehnologie, documentație și programe de formare, pentru a evita dependența de licențe străine sau regimuri de autorizare a exportului; parteneriate industriale cu producători români și programe de perfecționare a forței de muncă. Context: competiția cu SIG Sauer și disputa privind „autonomia” urmărită de SAFE Beretta face trimitere la candidatura anunțată la mijlocul lunii aprilie 2026 de SIG Sauer, companie „cu sediul și controlul în Statele Unite”, care ar fi prezentat o propunere cu o filială și producție locală parțială. Italienii spun că nu contestă capacitățile tehnice ale SIG Sauer, dar cer ca autoritățile române și Comisia Europeană să evalueze dacă o astfel de propunere îndeplinește obiectivele strategice și juridice ale SAFE. România a obținut, potrivit comunicatului citat, o alocare de 16,7 miliarde de euro în împrumuturi SAFE (aprox. 83,1 miliarde lei). Regulamentul SAFE a intrat în vigoare la 29 mai 2025, iar OUG 62/2025 a fost adoptată la 20 noiembrie 2025 pentru a stabili cadrul național de implementare. [...]
România direcționează 5,69 miliarde euro (aprox. 28,3 miliarde lei) către Rheinmetall dintr-un pachet de contracte militare de 8,33 miliarde euro (aprox. 41,4 miliarde lei) finanțate prin SAFE, ceea ce concentrează cea mai mare parte a banilor într-un singur furnizor și ridică miza pe capacitatea de livrare și pe componenta de producție locală, potrivit HotNews . Ministerul Apărării a trimis în Parlament 16 programe pentru aprobare, iar MApN indică o pondere medie a producției locale de circa 50%. SAFE (Security Action For Europe) este un program european de credite, cu buget total de 150 miliarde euro, gândit pentru întărirea industriei de apărare a UE până în 2030. România are alocate 16,6 miliarde euro, a doua aplicație ca valoare dintre cele depuse, iar contractarea pentru achizițiile individuale are termen-limită sfârșitul lunii mai 2026. Cum se împarte pachetul de 8,33 miliarde euro Cea mai mare parte a sumei merge către Rheinmetall, prin 7 programe distincte, cu grade diferite de localizare a producției în România. Pachetul Rheinmetall: 7 programe, 5,69 miliarde euro Cel mai mare contract din acest pachet vizează mașina de luptă a infanteriei: 232 de vehicule Lynx, pentru circa 2,598 miliarde euro (aprox. 12,9 miliarde lei), cu un grad de localizare de aproximativ 40% prin Automecanica Mediaș . Față de lista inițială SAFE, au scăzut atât bugetul (cu 3 miliarde euro), cât și numărul de vehicule (de la 298), restul urmând să fie cumpărate ulterior prin alte fonduri, prin contracte subsecvente. În zona navală, două nave de patrulare ar urma să fie contractate cu NVL B.V. & Co. KG / Rheinmetall Naval Systems pentru 836 milioane euro (aprox. 4,2 miliarde lei), peste estimarea inițială de 700 milioane euro. Tot aici, două vedete pentru scafandri sunt estimate la 84 milioane euro (aprox. 418 milioane lei), față de 57 milioane euro inițial. Planul prevede realizarea navelor la șantierul naval Mangalia, cu obiectivul de „revitalizare” a acestuia. Pe apărare antiaeriană apropiată și muniție, lista include: 7 sisteme Skynex: 476 milioane euro (aprox. 2,4 miliarde lei); 24 de baterii (2 sisteme) Skyranger 35: 470 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei); 2 tunuri Millennium CIWS: 36 milioane euro (aprox. 179 milioane lei); 401.760 muniții de 35 mm: 450 milioane euro (aprox. 2,2 miliarde lei). Al doilea pol: pachetul Airbus/Thales și „pariului” pe Brașov după 2030 Un pachet separat, cu achiziții directe de la Airbus și Thales, este evaluat la 1,012 miliarde euro (aprox. 5,0 miliarde lei). Componenta principală este achiziția a 12 elicoptere H225M Caracal, în configurație de atac, pentru 852 milioane euro (aprox. 4,2 miliarde lei), într-o achiziție comună cu Franța. MApN mai indică intenția de a cumpăra încă 30 de elicoptere după 2030, prin bugetul național (circa 2 miliarde euro, aprox. 10 miliarde lei), astfel încât Airbus să mute producția H225M la Brașov. În lista prezentată, pentru primele 12 apar mențiuni de localizare „IAR Brașov 10%/100% post-2030”, ceea ce sugerează că producția locală integrală ar fi condiționată de comenzi ulterioare. Tot în acest pachet: 12 radare Ground Master 200 de la Thales: 258 milioane euro (aprox. 1,3 miliarde lei), destinate detecției țintelor aeriene la distanțe scurte și medii, inclusiv la altitudini mici; două sisteme centru de comandă și control antirachetă (achiziție comună cu Germania) de la Airbus: 160 milioane euro (aprox. 796 milioane lei). Alte programe: Piranha, IRIS-T, rachete anti-navă, drone Lista include și achiziții cu furnizori diverși, cu accent pe producție/integrare locală în unele cazuri: 139 transportoare 8×8 Piranha 5, produse în România de General Dynamics: 831 milioane euro (aprox. 4,1 miliarde lei); 1.115 camioane produse local de IVECO: 344,4 milioane euro (aprox. 1,7 miliarde lei); 7 sisteme de rachete anti-navă Naval Strike Missile, contract de 207 milioane euro (aprox. 1,0 miliard lei) cu Kongsberg; 3 sisteme antiaeriene IRIS-T (achiziție comună cu Germania): 547 milioane euro (aprox. 2,7 miliarde lei); 34 sisteme de drone clasa I de la Quantum Systems: 31,4 milioane euro (aprox. 156 milioane lei), cu asamblare 100% în România; 70 de sisteme de muniții „loitering” (drone kamikaze), achiziție comună cu Polonia de la WB Electronics: 147 milioane euro (aprox. 731 milioane lei). Ce urmează: aprobarea și fereastra de contractare până la final de mai 2026 Ministerul Apărării cere aprobarea Parlamentului pentru cele 16 programe. În paralel, SAFE funcționează ca finanțare prin credite, iar pentru achizițiile individuale ale statelor termenul de contractare este sfârșitul lunii mai 2026, conform informațiilor prezentate. Pentru context, HotNews amintește că România are alocate 16,6 miliarde euro prin SAFE, din care 9,6 miliarde euro sunt pentru achiziții militare ale MApN, iar alte alocări vizează infrastructură și zona de ordine publică. Pentru lista inițială SAFE, publicația trimite la materialul anterior: HotNews . [...]
