Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, leagă protecția presei de investigație de aplicarea directivei europene Anti‑SLAPP, susținând că procesele abuzive pot fi folosite pentru a intimida jurnaliștii și a-i „ruina financiar”, potrivit Agerpres, care citează un mesaj publicat de ministru pe Facebook, de Ziua Internațională a Libertății Presei.
În mesaj, Țoiu afirmă că „informația corectă este oxigenul democrației” și că alegerea politică a cetățenilor depinde de accesul la informații, motiv pentru care jurnaliștii au nevoie „de libertatea de a-și exercita profesia”, nu de laude din partea demnitarilor.
Ministrul spune că a discutat cu comisarul european Michael McGrath, în timpul vizitei acestuia în România, despre directiva Anti‑SLAPP, pe care nu o vede ca pe „o simplă procedură juridică sau tehnică”, ci ca pe un instrument necesar pentru ca jurnaliștii să poată relata „adevărul” fără presiunea unor costuri care i-ar putea scoate din profesie.
Țoiu descrie SLAPP‑urile (procese abuzive împotriva jurnaliștilor) ca acțiuni care nu urmăresc neapărat câștigarea în instanță, ci intimidarea și epuizarea celor care pun întrebări, prin consum de timp și resurse care altfel ar merge către investigații.
Din „experiența ultimelor luni” la MAE, Țoiu afirmă că a observat „un tipar” la nivel regional: societatea civilă și presa pun presiune constantă pe politicieni pentru a corecta disfuncționalități și a preveni folosirea puterii împotriva interesului public.
În același context, ministrul susține că obstacolul care apare frecvent când o țară avansează spre standarde democratice este „un binom: corupția și presiunea asupra presei”, afirmând că „una nu poate funcționa fără cealaltă”.
Țoiu mai arată că presa de investigație din România a avut „succese importante” în demascarea corupției în ultimii ani și că acest efort ar trebui să continue „cu forță”, atât în România, cât și în regiune.
Recomandate
Ministrul Apărării Radu Miruță acuză o dublă măsură în cerințele de „producție în România” și spune că pragul de 60% producție locală asociat programului SAFE „îi irită” pe social-democrați, care în 2024–2025 nu ar fi cerut „nici măcar 1%” localizare la un contract de trenuri, potrivit Mediafax . Miruță afirmă că PSD „pozează” în susținător al producției interne, dar invocă drept contraexemplu contractul pentru 91 de trenuri, despre care spune că are o valoare de 800 de milioane de euro (aprox. 4,0 miliarde lei), semnat în ianuarie 2024, cu ultimul act adițional semnat la 06.05.2025. Ministrul susține că, deși România ar avea expertiză pentru a produce vagoane și locomotive, decidenții de atunci nu au introdus în contract cerințe de producție locală. „Decidenții din 2024 și 2025 nu au cerut nici măcar 1% producție în România din valoarea acestui contract”, a scris Miruță, duminică, pe Facebook. De ce contează: pragul de localizare devine criteriu politic și de achiziții În logica ministrului, diferența dintre „zero localizare” la contractul de trenuri și ținta de 60% producție în România pentru SAFE explică tensiunea politică: standardul mai ridicat ar deveni „referința” față de care deciziile anterioare ar arăta mai slab. „Înțelegeți de ce 60% producție în România din SAFE îi irită? Pentru că devine referința raportată la care zero localizare cerut de ei este foarte departe”, a mai transmis Miruță. În materialul citat, Miruță mai spune că la contractul de trenuri nu ar fi fost implicată „nicio firmă românească” prin contract. Mediafax notează și că ministrul respinge acuzațiile privind programul SAFE, fără a detalia în acest text care sunt acuzațiile respective. [...]
Înaintea votului la moțiunea de cenzură PSD–AUR , vicepremierul Oana Gheorghiu a făcut public un schimb de e-mailuri care expune tensiunea dintre disciplina de partid și votul „după conștiință” în Parlament , potrivit HotNews . Ea a publicat o captură cu răspunsul deputatului PSD Adrian Solomon la mesajul trimis parlamentarilor, în care acesta ar fi replicat agresiv: „Has*ktir”. Contactat de publicație, Adrian Solomon a refuzat să comenteze. Contextul: apelul către parlamentari și reacțiile din PSD Oana Gheorghiu a spus că a trimis „un mesaj personal fiecărui deputat și senator al României”, cerându-le „înțelepciune și curaj” înaintea moțiunii de cenzură și îndemnându-i să voteze „conform propriei conștiințe, nu conform ordinului de la șeful de partid”. Ulterior, vicepremierul a afirmat că „unii parlamentari s-au supărat” pentru că le-a scris pe adresele personale de e-mail publicate pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului și a prezentat public scuze „față de acei parlamentari” pe care i-ar fi „inoportunat”. Cine este Adrian Solomon și episodul cu Victoria Stoiciu Adrian Solomon este liderul PSD Vaslui și președintele Comisiei de muncă din Camera Deputaților. Marți, el i-a cerut senatoarei Victoria Stoiciu să demisioneze din Parlament, după ce aceasta a părăsit PSD pe fondul moțiunii depuse de partid împreună cu AUR. Stoiciu a motivat plecarea din PSD într-un articol de opinie pentru HotNews, în care a criticat colaborarea PSD–AUR, pe care a comparat-o cu o „normalizare a fascismului”. Miza imediată: votul de marți, 5 mai Moțiunea de cenzură PSD–AUR, intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost citită miercuri în plenul reunit al Parlamentului, iar dezbaterea și votul sunt programate marți, 5 mai. Documentul este semnat de peste 250 de parlamentari și are nevoie de 233 de voturi pentru demiterea Guvernului. Votul va fi secret, cu bile. [...]
România trebuie să-și recalibreze așteptările față de Washington , în condițiile în care SUA își mută centrul de greutate strategic spre zona indo-pacifică, iar Europa – implicit și România – nu mai sunt considerate „vitale”, deși rămân „relevante”, potrivit declarațiilor consilierului prezidențial Marius Lazurca , citate de HotNews . Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională și politică externă, a explicat într-un interviu pentru TVR Internațional că repoziționarea americană ține de „elemente obiective” – dinamica PIB-ului pe regiuni, ritmul înarmării, evoluțiile demografice și avansul industriilor – și că nu este o decizie „discreționară”. În acest context, el a afirmat că România „nu e vitală” pentru SUA, la fel cum nici Europa nu mai este. Contextul militar: ajustări de efective în Europa, mișcări și pe flancul estic Declarațiile vin pe fondul unor decizii recente ale Pentagonului. Potrivit materialului, SUA au anunțat că retrag 5.000 de trupe din Germania și le redesfășoară în Statele Unite sau în alte zone din străinătate, informație relatată de The New York Times. Într-o decizie separată, menționată ca precedent, SUA au hotărât în octombrie 2025 să își reducă prezența de trupe în România, după ce un batalion din brigada rotațională alocată flancului sud-estic al NATO urma să nu mai fie trimis la baza Mihail Kogălniceanu . În același timp, după izbucnirea războiului din Iran, Statele Unite au cerut și au primit permisiunea să trimită în România circa 400–500 de militari, împreună cu echipamente de observație, drone și avioane de realimentare în aer, potrivit informațiilor din articol. „Relevanță”, nu „vitalitate”: argumentele invocate de consilierul prezidențial Lazurca susține că România rămâne „relevantă” pentru SUA, indicând drept exemple: găzduirea scutului antirachetă de la Deveselu; prezența unui contingent important de trupe americane; solicitarea adresată României de a contribui la efortul de război al SUA împotriva Iranului, contribuție pe care Bucureștiul ar fi oferit-o. Consilierul prezidențial a mai spus că România ar putea „fi mai ambițioasă” și ar putea deveni mai importantă pentru SUA decât este în prezent, menționând că președintele Nicușor Dan își propune acest obiectiv. Ce urmează: accent pe industria de apărare și cooperare tehnologică În același registru, HotNews amintește că președintele Nicușor Dan a discutat la începutul săptămânii cu secretarul forțelor terestre americane, Dan Driscoll, despre consolidarea Parteneriatului Strategic România–SUA. Potrivit președintelui, părțile au convenit asupra necesității intensificării cooperării în industria de apărare, inclusiv pe zona de inovare, cercetare și start-up-uri. În termeni practici, mesajul care se conturează este că, pe măsură ce SUA își prioritizează alte teatre strategice, România încearcă să-și mențină relevanța prin rolul militar deja existent și prin extinderea cooperării în zona industrială și tehnologică de apărare. [...]
Radu Berceanu anticipează căderea Guvernului și pune ieșirea din criză pe seama negocierilor conduse de Nicușor Dan , pe care îl descrie drept un președinte „calm, liniștit”, în timp ce avertizează că PNL riscă marginalizarea dacă nu își respectă propriile decizii, potrivit News . Fostul ministru al Transporturilor a declarat, duminică, la Digi24, că „nu vede ce ar putea să se mai întâmple” în actuala criză politică în afară de căderea Guvernului, după care „depinde foarte mult” de șeful statului. Cum vede Berceanu rolul lui Nicușor Dan în deblocarea crizei În evaluarea lui Berceanu, Nicușor Dan nu se încadrează în tiparele unor foști președinți: nu ar fi un „președinte-jucător” ca Traian Băsescu, nici un „președinte-călător” ca Klaus Iohannis și nici „învins de sistem” precum Emil Constantinescu. În schimb, spune el, președintele ar urma să caute o soluție „de minimă rezistență”, prin discuții cu toate părțile, într-un proces care „o să dureze”. „Va căuta o soluţie în care va vorbi şi cu ăia şi cu ăilalţi, le va spune, îi convinge pe bucăţi, pe bucăţele, o să dureze.” Presiune pe PNL și USR: „respectarea hotărârilor” ca test de supraviețuire politică Berceanu susține că etapa următoare ar depinde „de PNL, în primul rând și după aia de USR”. În cazul liberalilor, el avertizează că partidul riscă să ajungă „pe urma PNȚCD ” dacă nu își respectă hotărârile, precizând că are „unele îndoieli” că acest lucru se va întâmpla. „Dacă PNL vrea să nu o ia pe urma PNŢCD (...) îşi va respecta hotărârile, ceea ce am unele îndoieli.” Critică internă: comparația cu Margaret Thatcher și acuzații de oportunism În același context, Berceanu l-a comparat pe Ilie Bolojan cu Margaret Thatcher, dar a susținut că, spre deosebire de cazul acesteia, în PNL nu ar exista o susținere similară pentru măsuri dure. El a criticat o parte a conducerii și a aleșilor liberali, pe care îi descrie preocupați de menținerea funcțiilor și de câștiguri personale, afirmând că „nu se văd niciodată ca cel mai mare partid din România”. [...]
Soarta Guvernului la moțiunea de cenzură de marți depinde de 5–10 voturi , potrivit prim-vicepreședintelui PNL Ciprian Ciucu , care spune că „se joacă” și că pot apărea „defectări” în ambele tabere, relatează news.ro . Miza imediată este stabilitatea executivului și capacitatea coaliției de a-și ține disciplina de vot într-un test parlamentar strâns. Ciucu a făcut declarațiile duminică, la Antena 3 CNN, întrebat dacă moțiunea are mai multe șanse să treacă sau să nu treacă. El a indicat că, în evaluarea sa, lipsesc „între cinci și zece voturi” pentru ca moțiunea să nu fie adoptată, adăugând că există posibilitatea unor „defectări” „de ambele părți”. Strategia PNL: discuții în Parlament, nu „negocieri” pe funcții Întrebat ce le-ar oferi PNL semnatarilor moțiunii pentru a nu o vota, Ciucu a susținut că partidul mizează pe „demnitate” și pe „un vot de conștiință”, respingând ideea de stimulente materiale sau politice. „Demnitate. (...) Nu le oferim posturi, nu le oferim bani, nu le oferim contracte.” În același context, el a descris două opțiuni pentru PNL: fie „defetismul” (să nu facă nimic și să lase opoziția să se organizeze), fie „non-defetismul”, adică intensificarea discuțiilor cu parlamentarii pentru a aduna voturi împotriva moțiunii. Ce urmează Moțiunea de cenzură este programată pentru marți, iar declarațiile lui Ciucu indică un vot la limită, în care mobilizarea și disciplina parlamentară pot înclina rezultatul. Informațiile din sursă nu includ o estimare a numărului total de voturi sau poziționări ale altor partide. [...]
AUR propune introducerea unor obligații și sancțiuni pentru instituții, printr-un „Ghișeu Unic” destinat românilor din diaspora – o inițiativă care, dacă ar fi adoptată, ar schimba operațional modul în care statul ar trebui să furnizeze informații și consiliere pentru revenirea în țară, potrivit Economica . Proiectul este justificat de inițiatori prin plecarea „câtorva milioane” de români în străinătate și prin lipsa unor mecanisme concrete de sprijin pentru întoarcere. AUR indică drept obstacole principale birocrația, lipsa informațiilor și dificultatea interacțiunii cu instituțiile statului. Ce ar impune proiectul instituțiilor publice Conform AUR, inițiativa ar stabili „obligații clare” pentru autoritățile publice centrale de a furniza și actualiza informațiile într-o platformă, ar introduce un serviciu de consiliere integrată cu personal de specialitate și ar prevedea sancțiuni pentru instituțiile care nu respectă aceste obligații. Totodată, proiectul ar crea un mecanism de coordonare între instituții, sub responsabilitatea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, cu scopul de a reduce fragmentarea actuală a serviciilor. Ce servicii ar urma să fie centralizate pentru diaspora Inițiatorul proiectului, deputatul AUR Ramona Lovin , susține că „ghișeul unic” ar oferi, într-un singur loc, îndrumare și consiliere pentru: accesarea programelor de sprijin ale statului român; achiziționarea unei locuințe la costuri reduse; finanțarea sau cofinanțarea unei afaceri; găsirea unui loc de muncă potrivit experienței și studiilor. În plus, potrivit deputatei, proiectul ar include sprijin pentru recunoașterea diplomelor și echivalarea studiilor făcute în străinătate, integrarea copiilor în școli, precum și pentru recunoașterea perioadelor lucrate în afara țării și cumularea pensiei. Miza economică invocată de inițiatori Lovin leagă inițiativa de „această perioadă dificilă pentru economia României” și susține că întoarcerea românilor ar avea un impact inclusiv economic, prin experiența profesională acumulată în economii mai puternice și, „de multe ori”, prin capitalul cu care ar reveni. AUR afirmă că proiectul ar crea un cadru care simplifică relația românilor din diaspora cu statul și ar face revenirea „predictibilă și accesibilă”. În materialul citat nu sunt prezentate termene de implementare sau detalii despre forma finală a platformei și nivelul sancțiunilor. [...]
