Știri
Știri din categoria Politică
PNL își condiționează rămânerea la guvernare de evitarea unei crize cu PSD, după ce deputata Raluca Turcan a invocat o rezoluție a conducerii partidului care ar exclude o nouă coaliție cu social-democrații dacă aceștia „declanșează o criză guvernamentală”, potrivit G4Media. Mesajul vine pe fondul tensiunilor din coaliție și al unui termen de „două zile” pe care Turcan îl indică drept interval în care PSD ar urma să decidă dacă respectă „direcția de care România are nevoie”.
Într-o postare pe Facebook, Turcan susține că PNL a ajuns să aibă „o imagine publică de «breloc» al PSD” și afirmă că relația PNL–PSD din ultimii ani a fost „o succesiune de compromisuri costisitoare”, care ar fi îndepărtat partidul de electoratul urban, de antreprenori și de „cei activi, care țin economia în picioare”.
„Două zile în care PSD poate decide dacă respectă direcția de care România are nevoie. (…) Dacă înțelege că PNL nu mai este manevrabil şi că am ales ferm drumul demnității şi al respectării deciziilor asumate.”
Din perspectiva impactului, declarațiile vizează direct riscul unei crize guvernamentale, cu potențiale efecte în lanț asupra predictibilității decizionale. Turcan leagă explicit costul politic al compromisurilor de pierderea sprijinului din mediul urban și din zona antreprenorială, sugerând că PNL încearcă să-și repoziționeze mesajul către segmentele economice active.
Turcan face trimitere la „rezoluția BPN din 21 aprilie”, despre care afirmă că stabilește o linie roșie în relația cu PSD:
Deputata amintește că PNL a obținut „peste 27%” la europarlamentarele din 2019 și susține că partidul „poate fi un partid de 30%”, argumentând că declinul ar fi început după ce PNL a renunțat la identitatea „anti-PSD”. Ea menționează și că la alegerile prezidențiale din 2024 și 2025 PNL nu ar fi ajuns în turul al doilea.
Informațiile sunt relatate de Agerpres, preluate de publicație.
Recomandate
Ludovic Orban susține că desemnarea unui premier din PNL fără acordul partidului adâncește criza politică , acuzându-l pe președintele Nicușor Dan că ar fi urmărit deliberat fragmentarea liberalilor, potrivit Antena 3 . Miza, în lectura lui Orban, este una operațională: fără o majoritate coerentă, învestirea guvernului devine dependentă de „dezertări” și de negocieri cu partide care pot impune condiții. Fost consilier prezidențial al lui Nicușor Dan, Orban afirmă că șeful statului ar fi desemnat un candidat la funcția de prim-ministru din PNL „fără să informeze și fără să ceară sprijinul liberalilor”, iar acestuia i-ar fi fost atribuită „misiunea de a sparge PNL-ul” prin atragerea de voturi din interiorul partidului, în lipsa unei decizii statutare de susținere. PNL, între decizia Biroului Politic și convocarea Congresului Orban leagă tensiunile interne din PNL de o decizie a Biroului Politic, care ar fi hotărât că partidul nu susține „Guvernul Veștea”. În acest context, el consideră „perfect normal” ca Biroul Politic să convoace Congresul, forul care stabilește direcția politică, strategia și conducerea partidului, pe fondul unei „situații politice noi”. În argumentația sa, această schimbare ar include și o „nouă decizie strategică” de a rupe colaborarea cu PSD și de a repoziționa PNL strict pe zona de centru-dreapta. „Fără precedent”: desemnarea premierului fără acordul partidului Întrebat dacă PNL și PSD ar mai putea negocia împreună, Orban descrie existența a „două viziuni complet diferite” în interiorul PNL și susține că un „nucleu dur” ar „juca la rupere”, ceea ce ar putea duce la o desprindere din partid. El califică desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru fără acordul partidului drept o situație „fără precedent” în istoria post-revoluționară, invocând un precedent interbelic ( Carol al II-lea și desemnarea lui Tătărăscu, în 1934 ). Scenariul propus de Orban pentru ieșirea din blocaj Orban indică drept soluție un traseu în trepte pentru formarea guvernului, care să testeze capacitatea de a construi o majoritate parlamentară: mandat de premier către PSD; dacă PSD nu poate forma majoritate, mandat către „cealaltă parte a fostei coaliții”, respectiv un guvern PNL–UDMR; dacă nu se reușește învestirea, soluția ar fi alegerile anticipate. Calculul voturilor: dependența de „dezertări” și de AUR Orban susține că viitorul executiv ar avea nevoie de „mult mai multe voturi” decât ar avea în prezent pentru a trece de Parlament. El afirmă că, în evaluarea sa, ar fi necesară dislocarea prin dezertări a „minim 44 de parlamentari” din formațiunile care au decis în forurile statutare că nu susțin învestirea Guvernului Veștea. Tot el afirmă că există „16” parlamentari care „acționează concertat” și că, fără „minim 25 de voturi” de la AUR, guvernul nu poate fi învestit, menționând că AUR ar condiționa sprijinul de „demiterea președintelui Nicușor Dan”. Orban spune că se îndoiește că PSD și „rebelii din PNL” ar accepta să se întoarcă împotriva celor care „le-au acordat încrederea”. „Mandat către PSD, iar dacă PSD nu are capacitatea să formeze o majoritate parlamentară, mandat către cealaltă parte a fostei coaliții (...) iar dacă nu se reușește învestirea (...) alegerile anticipate.” [...]
Raluca Turcan avertizează că învestirea Guvernului Veștea ar depinde de voturi AUR , un scenariu care ar muta centrul de greutate al majorității parlamentare și ar amplifica instabilitatea politică, potrivit G4Media . Deputata PNL susține că, în actuala „aritmetică parlamentară”, Guvernul Veștea „ar putea trece doar cu voturile AUR” și afirmă că „din interes național” o parte dintre parlamentarii AUR ar fi tentați să voteze această „construcție politică”. În același mesaj, Turcan spune că are „puternica senzație” că AUR ar putea deveni „partidul rupt” „mâine”, printr-un mecanism similar celui pe care îl invocă în cazul PNL. Miza: o majoritate fragilă și un potențial pivot parlamentar În lectura Ralucăi Turcan, dependența de voturile AUR pentru învestire ar arăta că negocierile nu se poartă în jurul unui program de guvernare, ci în jurul „funcțiilor, controlului și resurselor”. Ea descrie situația drept una de „stat capturat”, cu efecte asupra legitimității procedurilor politice și a încrederii publice. Acuzații privind procedura și presiuni asupra PNL Turcan își structurează mesajul în trei puncte principale: Încălcarea Constituției „de la vârf” în procedura de desemnare a premierului, prin „forțări de procedură” și consultări pe care le consideră insuficiente în context de criză politică. „Ruperea” PNL „abuziv din exterior” , prin acțiuni atribuite unor „forțe politice competitoare” și „instituții ale statului” care ar viza membri ai partidului pentru a influența decizia internă. Instituții „ocupate” și folosite politic , cu referire la un episod din justiție pe care îl numește „o zi neagră pentru statul de drept”. În acest context, Turcan invocă un caz judecat de Tribunalul Ilfov , despre care afirmă că ar fi fost soluționat „fără competență și fără transparență”, pe o speță legată de o decizie politică internă a PNL. Referire la DNA și la calculele de vot din Parlament În același mesaj, deputata PNL afirmă că Ciprian Ciucu, pe care îl numește „mâna dreaptă a președintelui PNL”, a fost chemat la DNA „exact” în ziua în care premierul desemnat, Veștea, „constată că mai are nevoie de aproximativ 18 voturi pentru a obține majoritatea”. Turcan mai susține că există și tensiuni în PSD, vorbind despre „un președinte PSD deja în opoziție cu propriul premier, susținut oficial”. Ce urmează Textul nu oferă un calendar al votului de învestitură și nici o confirmare independentă a numărului de voturi invocat, însă poziționarea publică a unui parlamentar PNL indică o dispută internă și o posibilă repoziționare a voturilor în jurul Guvernului Veștea, cu AUR în rol de actor-cheie în scenariul descris. [...]
AUR își condiționează sprijinul parlamentar de o formulă de guvernare care să-l includă , iar liderul senatorilor partidului, Petrișor Peiu , susține că presiunea publică este direcționată greșit în disputa privind formarea noului Executiv, potrivit G4Media . Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Peiu afirmă că AUR este acuzat că nu ar vrea să voteze „un nou guvern PSD– Nicușor Dan ”, format fără participarea partidului, și îi numește pe cei care fac aceste reproșuri „trompetele PSD”. Contextul invocat de AUR: votul din 2025 și moțiunea din 5 mai 2026 Peiu își construiește argumentul pe două episoade recente: în 2025, Ilie Bolojan și USR ar fi fost „instalați la guvern” la propunerea lui Nicușor Dan și cu voturile PSD, iar parlamentarii AUR ar fi votat împotrivă; pe 5 mai 2026, Guvernul Bolojan (inclusiv miniștrii USR) a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de AUR, la care s-a alăturat PSD. În acest context, liderul senatorilor AUR spune că reproșurile actuale la adresa partidului său ar ignora aceste poziționări anterioare. Mesajul politic: „De ce nu-i presează pe Nicușor Dan și pe PSD să voteze un guvern AUR?” Peiu formulează explicit ideea că presiunea ar trebui mutată către Nicușor Dan și PSD, pentru a accepta o formulă de guvernare cu AUR. „Dar de ce nu-i presează oamenii ăștia pe Nicușor Dan și pe PSD să voteze un guvern AUR?” Tot el susține că, în interpretarea sa, PSD și Nicușor Dan nu ar urmări schimbarea guvernării în sensul plecării lui Bolojan sau a USR, ci instalarea „propriului guvern”, pe care îl numește „guvernul Dan–PSD”. Materialul citat nu include reacții din partea PSD sau a lui Nicușor Dan la afirmațiile lui Petrișor Peiu. [...]
Conflictul intern din PNL riscă să blocheze rapid învestirea unui nou guvern și să prelungească incertitudinea politică, cu efecte directe asupra agendei de finanțare și reforme , în condițiile în care premierul desemnat Adrian Veștea acuză conducerea partidului că forțează un congres „pe repede înainte” și că urmărește inclusiv blocarea formării Executivului, potrivit Stirile Pro TV . Veștea susține că decizia de a organiza un congres extraordinar duminică, 21 iunie, în locul unei reuniuni la finalul săptămânii viitoare (28 iunie), ar reduce timpul pentru o „dezbatere reală” și ar pune în pericol „libertatea” și „dezbaterea democratică” în partid. În mesajul publicat pe Facebook, el afirmă că PNL riscă „să își piardă propria identitate” dacă procedura este grăbită. Miza: controlul conducerii și calendarul învestirii Guvernului În aceeași intervenție, Veștea indică două obiective pe care le atribuie demersului inițiat în partid: Concentrarea puterii în mâinile președintelui PNL, Ilie Bolojan , prin modificări de statut, pe care le descrie ca fără precedent în istoria formațiunii. Blocarea învestirii Guvernului pe care spune că a fost însărcinat să îl formeze de președintele Nicușor Dan. Veștea leagă explicit această posibilă blocare de riscul de a continua „blocaje” în proiecte și demersuri pe care le enumeră: PNRR, SAFE și OCDE. El adaugă că agențiile de rating urmăresc instabilitatea politică din România, iar prelungirea tensiunilor ar putea menține presiunea de percepție asupra țării. Acuzații de repoziționare a PNL față de președinte Veștea mai afirmă că, în viziunea sa, Ilie Bolojan ar urmări ca un PNL „reașezat după un val de excluderi” să poată fi folosit ca „instrument împotriva Președintelui României”. El spune că a propus, ca direcție, un „parteneriat politic onest și corect” cu șeful statului. Context juridic: cerere de daune morale de 4 milioane de lei Potrivit aceleiași surse, mesajul lui Veștea vine la câteva ore după ce acesta a dat în judecată PNL și a cerut daune morale de 4 milioane de lei , pentru el și alți 15 colegi care îl susțin în disputa internă. În articol este menționat că cei 16 sunt asociați cu un „puci” pentru schimbarea puterii în partid. Ce urmează depinde de deciziile din partid privind congresul extraordinar și de capacitatea taberelor de a evita escaladarea conflictului într-un blocaj politic care să întârzie formarea Guvernului. [...]
PNL grăbește resetarea conducerii și a regulilor interne printr-un Congres extraordinar duminică , după ce Consiliul Național Extraordinar a votat convocarea reuniunii și un pachet de modificări de statut, potrivit Agerpres . Congresul este programat duminică, de la ora 12:00, la Romexpo. Decizia de convocare a Congresului Extraordinar a fost adoptată cu 566 de voturi „pentru”, 97 „împotrivă” și 18 abțineri, a anunțat deputatul PNL Ionel Bogdan, după ședință. Consiliul Național Extraordinar s-a desfășurat online. Ce schimbă PNL în statut și de ce contează operațional În aceeași ședință, Consiliul Național Extraordinar a aprobat modificarea Statutului PNL cu 551 de voturi „pentru”, 128 „împotrivă” și 3 abțineri. Conform unui comunicat al partidului, principalele modificări vizează: crearea Biroului Permanent Național (BPN) ca structură centrală de conducere; desființarea BEx, descris ca „structură dovedită nefuncțională”, cu integrarea atribuțiilor sale în BPN; revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni; reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unu. Alte schimbări prevăd înființarea Comisiei Naționale pentru Litigii, care ar urma să judece litigiile rezultate din sancțiunile aplicate membrilor, precum și „clarificarea procedurilor de sancționare”. Miza Congresului: delegați, moțiuni și calendar strâns Consiliul a stabilit norma de reprezentare pentru Congresul Extraordinar din 21 iunie la 2.500 de delegați. Totodată, a fost deschisă depunerea de moțiuni pentru Congres, cu termen-limită sâmbătă, ora 17:00. În contextul pregătirilor, premierul desemnat Adrian Veștea , prim-vicepreședinte al partidului, care și-a anunțat intenția de a candida la funcția de președinte, solicitase amânarea Congresului pentru săptămâna viitoare. Componenta juridică: acțiune la Tribunalul Ilfov Agerpres mai relatează că 16 parlamentari liberali din gruparea lui Veștea au deschis vineri o acțiune la Tribunalul Ilfov, cerând suspendarea deciziilor luate de BPN al PNL pe 17 iunie, prin care a fost convocat Consiliul Național Extraordinar și Congresul Extraordinar pe 21 iunie. Instanța a stabilit termen de judecată pentru 3 iulie. [...]
Prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acuză o tentativă de concentrare a puterii în partid și susține că grăbirea Congresului PNL pentru duminică ar reduce spațiul de dezbatere internă și ar putea amplifica instabilitatea politică, cu efecte indirecte asupra unor dosare sensibile pentru România, potrivit news.ro . Veștea, prezentat de sursă drept „premierul desemnat de Nicușor Dan să formeze Guvernul”, spune că în locul unui Congres „la sfârșitul săptămânii viitoare (28 iunie)” ar fi împinsă o organizare „pripită” duminică, 21 iunie, „pe repede înainte și fără timpul necesar unei dezbateri reale”. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că, prin această abordare, partidul „riscă să își piardă propria identitate”. Două mize invocate: puterea în partid și învestirea Guvernului Veștea afirmă că vede două obiective ale demersului, pe care îl numește „profund neliberal”: „Concentrarea unei puteri fără precedent” în mâinile președintelui PNL, Ilie Bolojan , despre care spune că ar trebui ca „responsabilitatea” să fie împărțită, nu „adunată într-un singur loc”. Încercarea de a bloca învestirea Guvernului pe care susține că a fost însărcinat să îl formeze de președintele Nicușor Dan. În același context, Veștea leagă disputa internă de funcționarea executivului și de capacitatea României de a evita noi blocaje, menționând PNRR, SAFE și OCDE, dar și „atenția agențiilor de rating față de instabilitatea politică”. Statutul partidului, „modificat pentru două persoane” Veștea mai susține că ar exista intenția de a modifica statutul PNL „pentru două persoane”: pentru Bolojan, în sensul concentrării puterii, iar pentru el, în sensul unei excluderi, pe motiv că ar fi acceptat „să fie parte la o soluție” pentru a pune capăt unei crize care „îi afectează profund pe români”. În final, el afirmă că ar exista și o miză politică mai largă, respectiv ca un PNL „reașezat după un val de excluderi” să poată fi folosit „ca instrument împotriva Președintelui României”, reiterând că a propus un „parteneriat politic onest și corect” cu șeful statului. [...]
