Știri
Știri din categoria Politică
Căderea Guvernului Bolojan reaprinde riscul de blocaj politic, cu efecte directe asupra finanțării europene și a costurilor de împrumut ale României, pe fondul negocierilor pentru o nouă majoritate parlamentară, potrivit Digi24. Subiectul a fost preluat pe larg de presa internațională, care pune accent pe implicațiile economice și pe reconfigurarea politică de la București.
În analiza sa, Politico susține că liderul AUR, George Simion, „afiliat mișcării MAGA”, este „creierul” din spatele demiterii lui Ilie Bolojan, într-un episod care a atras atenția inclusiv prin asocierea surprinzătoare dintre PSD și un partid de extremă dreaptă. Publicația notează că mișcarea a luat prin surprindere Grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, din care face parte PSD, și complică poziționarea politică a acestuia la nivel european.
Politico avertizează că o perioadă de instabilitate prelungită ar putea „amenința perspectivele economice deja precare” ale României și amintește două repere cu potențial de impact imediat:
Reuters pune accent pe canalul financiar prin care criza politică se poate transmite rapid în economie: randamentele obligațiunilor de stat, ratingurile și accesul la fondurile UE. Agenția notează că prăbușirea coaliției ridică perspectiva unui impas politic „care ar putea dura săptămâni sau luni”, cu presiuni în creștere în timpul negocierilor pentru formarea unei noi majorități parlamentare.
Politico plasează căderea Guvernului în contextul ultimilor ani: Ilie Bolojan și PNL se află la putere din 2025, după demisia fostului premier Marcel Ciolacu. Demiterea survine la mai puțin de un an după alegeri prezidențiale descrise ca „controversate”, câștigate de Nicușor Dan în fața lui George Simion.
Presa din Polonia a tratat votul din Parlament în regim de „Breaking News”, subliniind, la rândul ei, asocierea PSD cu un partid de extremă dreaptă.
Recomandate
Prăbușirea guvernului Bolojan riscă să blocheze reformele fiscale și să întârzie accesul la fonduri UE , într-un moment în care România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, potrivit Economedia , care citează o analiză Bloomberg. Guvernul minoritar a căzut după pierderea unui vot de neîncredere, ceea ce împinge țara într-o nouă perioadă de instabilitate politică. Moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut marți în Parlament cu 281 de voturi (erau necesare 233), cu doar 4 voturi „împotrivă”, conform relatării Economedia. Cabinetul condus de Ilie Bolojan rămâne în funcție cu titlu interimar, cu puteri limitate, până la formarea unui nou guvern. Reforme în suspensie, pe fondul presiunii deficitului Miza imediată este capacitatea României de a avansa reforme fiscale și bugetare menite să reducă deficitul, descris de Bloomberg drept cel mai mare din UE. Analiza amintește că deficitul bugetar a ajuns anul trecut la 7,7% din PIB, iar întârzierea reformelor ar complica și menținerea ratingului de credit, într-un context de costuri de finanțare în creștere și volatilitate a monedei. Totodată, viitorul executiv va avea, probabil, dificultăți în a strânge sprijin politic pentru reformele necesare deblocării fondurilor europene de redresare: aproape 8 miliarde de euro (aprox. 40 miliarde lei), care expiră după luna august, potrivit Bloomberg. Reacția piețelor: presiune pe leu și pe costurile de împrumut Bloomberg notează că leul s-a depreciat marți cu până la 0,8% față de euro și se tranzacționa la 5,234 lei/euro la ora 14:25 (ora București), după ce săptămâna trecută a trecut de pragul de 5,1 lei/euro, considerat anterior unul cheie. Publicația interpretează mișcarea ca un semn că banca centrală permite monedei să se tranzacționeze mai slab în cadrul regimului de flotare controlată. Pe piața titlurilor de stat, randamentul obligațiunilor pe 10 ani a urcat cu aproape 60 de puncte de bază de la începutul anului până luni, la 7,36%, nivel pe care Bloomberg îl indică drept cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Ce urmează: consultări la Cotroceni, opțiuni politice limitate Președintele Nicușor Dan trebuie să înceapă consultări cu partidele pentru conturarea unei noi majorități într-un parlament divizat. Bloomberg arată că opțiunile sunt înguste: social-democrații spun că nu vor guverna cu AUR, deși au votat împreună moțiunea, și ar prefera o coaliție pro-europeană fără Ilie Bolojan, însă liberalii lui Bolojan și un alt partid minoritar din coaliție au exclus refacerea unei alianțe pro-europene cu PSD. Deși alegerile anticipate sunt considerate în continuare improbabile, Bloomberg avertizează că un blocaj prelungit ar putea crește această perspectivă, într-un context în care AUR conduce în sondaje. [...]
După căderea Guvernului Bolojan, Constantin Toma avertizează asupra presiunii pe curs și dobânzi și susține că singura formulă „tehnic” posibilă ar fi un executiv PSD cu Sorin Grindeanu premier, în condițiile în care PSD ar urma să guverneze „cel mai probabil” alături de AUR, potrivit Agerpres . Primarul Buzăului, social-democratul Constantin Toma, a declarat marți, după adoptarea moțiunii de cenzură , că PNL și USR „nu pot da girul” unei relații între PSD și AUR, motiv pentru care vede ca soluție trecerea PSD la guvernare, cu Grindeanu prim-ministru, iar PNL în opoziție. În același context, Toma a legat instabilitatea politică de efecte economice imediate și a spus că Banca Națională a României „a trebuit să contribuie” cu „vreo două miliarde de euro” (aprox. 10 miliarde lei) pentru a menține cursul „cât de cât stabil”. El a afirmat că este „un curs istoric, peste 5,2 lei pentru un euro”, și a susținut că cresc dobânzile de finanțare la creditele contractate de stat pentru refinanțarea datoriilor, ceea ce ar amplifica dificultățile economice. Toma a mai spus că aprecierea euro și a dolarului față de leu se traduce în scumpiri „la raft” și la carburanți, invocând efecte în lanț asupra prețurilor de consum. Reformele, condiție internă pentru PSD, în lectura lui Toma Pe plan politic, edilul a afirmat că PSD „ar trebui să facă reforme”, dar a adăugat că partidul „nu a făcut” reforme „în toată istoria lui” și și-a exprimat scepticismul că actuala conducere ar putea angaja măsuri care să „scoată România din criză”. Întrebat despre viitorul politic al lui Ilie Bolojan după demiterea prin moțiune, Toma a spus că îl vede „luminos”, apreciind că fostul premier „a arătat că se poate și în România”. Context: moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost adoptată marți în Parlament, cu 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate. [...]
Parlamentul a încheiat votul la moțiunea de cenzură , un test politic cu potențial de a bloca sau reconfigura rapid agenda guvernamentală, inclusiv pe componenta economică invocată de inițiatori, potrivit Agerpres . Moțiunea a fost inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România și vizează Guvernul condus de liberalul Ilie Bolojan . Documentul poartă titlul „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” și a fost semnat de 254 de parlamentari. Votul s-a desfășurat secret, cu bile. Pentru adoptarea moțiunii este necesar un minimum de 233 de voturi „pentru”. Ce urmează și de ce contează În momentul încheierii votului, informația disponibilă în materialul citat se oprește la procedura și pragul necesar pentru adoptare, fără a indica rezultatul. Miza imediată este dacă Guvernul își păstrează sprijinul parlamentar sau intră într-o etapă de instabilitate politică, cu efecte directe asupra capacității de a promova măsuri și proiecte cu impact bugetar și economic. [...]
Căderea Guvernului Bolojan blochează temporar inițiativa legislativă și ordonanțele , pentru că Executivul rămâne interimar cu atribuții limitate până la instalarea unui nou cabinet, potrivit Mediafax . Ilie Bolojan , președintele PNL și premier al României, a fost demis de Parlament prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 voturi anulate. Moțiunea a fost depusă de PSD și AUR și a strâns 254 de semnături. Pentru adoptare erau necesare 233 de voturi, astfel că moțiunea a trecut cu 48 de voturi peste prag. Ce înseamnă interimatul: 45 de zile și competențe restrânse Odată cu adoptarea moțiunii, Guvernul este considerat legal demis, iar încetarea efectivă a mandatului urmează să se producă în maximum 45 de zile, perioadă în care cabinetul rămâne interimar. În acest interval, Guvernul interimar are competențe limitate și, potrivit sursei, nu poate: adopta ordonanțe de urgență (OUG); adopta ordonanțe simple; iniția proiecte de lege; promova politici noi, conform prevederilor Codului Administrativ. Executivul interimar poate administra „treburile publice curente” și poate emite doar acte de nivel secundar, precum hotărâri de guvern, respectiv acte cu caracter individual sau normativ secundar. Vot record și comparația cu moțiunile din ultimul deceniu Mediafax notează că, în ultimul deceniu, doar patru premieri au fost demiși prin moțiune de cenzură: Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban și Florin Cîțu. Prin comparație, Ilie Bolojan a strâns 281 de voturi împotrivă, același număr ca în cazul moțiunii care a dus la căderea Guvernului Florin Cîțu în 2021. Sursa mai indică următoarele repere: 2017: moțiunea împotriva lui Sorin Grindeanu – 241 de voturi, 222 de semnături; 2019: moțiunea împotriva Vioricăi Dăncilă – 238 de voturi, 237 de semnături; 2020: moțiunea împotriva lui Ludovic Orban – 261 de voturi, 208 semnături; 2021: moțiunea împotriva lui Florin Cîțu – 281 de voturi, 122 de semnături (USR PLUS și AUR). Ce urmează: consultări la Cotroceni și desemnarea unui nou premier Pasul următor este declanșarea consultărilor formale la Palatul Cotroceni , rolul central revenind președintelui României, potrivit Constituției. Conform articolului 103, președintele desemnează un candidat la funcția de prim-ministru, după consultarea partidului cu majoritate absolută sau, dacă aceasta nu există, a partidelor parlamentare. Candidatul desemnat trebuie să ceară, în termen de 10 zile, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a listei Guvernului, iar învestirea se face cu votul majorității deputaților și senatorilor. După vot, premierul și miniștrii depun jurământul în fața președintelui, moment din care își exercită mandatul. [...]
AUR își leagă moțiunea de cenzură de anticipatele pe care le cere : prim-vicepreședintele formațiunii, Petrișor Peiu , a spus că își dorește funcția de premier și că obiectivul partidului este declanșarea alegerilor anticipate, potrivit Știrile Pro TV . Declarațiile au fost făcute marți dimineață, înaintea votului moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, inițiată de PSD și susținută de AUR. Peiu a afirmat: „Îmi doresc să fiu premier. De asta intri în politică. Să fii premier sau președinte”. Tot el a indicat miza politică urmărită de AUR după o eventuală cădere a Guvernului: „Obiectivul AUR este alegeri anticipate”. Ce urmează în Parlament și care este pragul de adoptare Parlamentul votează moțiunea de cenzură de la ora 11. Pentru ca demersul PSD-AUR să treacă sunt necesare 233 de voturi ale senatorilor și deputaților. Materialul reamintește și regulile votului la moțiune: în mod tradițional, votul este secret și se exprimă cu bile (albă și neagră), iar pentru adoptare contează majoritatea absolută a numărului total de parlamentari, nu prezența la vot. Semnalul operațional: disciplină diferită la vot între PSD și AUR În timp ce, potrivit unor surse social-democrate citate de Știrile Pro TV, parlamentarii PSD ar urma să voteze „cu bilele la vedere”, conducerea AUR nu le-a cerut aleșilor să procedeze la fel. Peiu a spus că fiecare deputat sau senator va decide individual cum votează. „Fiecare va vota cum crede, cu bilele la vedere sau nu, dar noi nu condiționăm vot la vedere la moțiune”. [...]
Raluca Turcan avertizează că moțiunea de cenzură poate declanșa o criză cu costuri pentru economie , susținând că instabilitatea politică se traduce în investiții amânate și scăderea încrederii, potrivit Adevărul . Declarațiile vin înaintea dezbaterii moțiunii programate marți, de la ora 11:00, în Parlament. Deputatul PNL califică demersul drept „o anomalie politică” și îl leagă de ceea ce numește „tranzacționarea voturilor” la alegerile prezidențiale. Turcan afirmă că PSD ar fi direcționat voturi către George Simion și AUR în primul tur, pentru a-și construi un adversar convenabil în turul al doilea. „PSD şi Marcel Ciolacu le-au dat voturi lui George Simion şi AUR în turul I al prezidenţialelor, sperând că vor intra împreună în turul II. Totul pentru a mima o competiţie. Pentru a ne aduce în situaţia de a-l vota pe M. Ciolacu de frica extremismului” Miza: stabilitatea guvernării și efectul asupra mediului economic În aceeași logică, Turcan susține că moțiunea de cenzură depusă împotriva Executivului ar indica o colaborare PSD–AUR, despre care spune că urmărește dărâmarea unui guvern „care a livrat rezultate”. În acest context, ea face apel la parlamentari să respingă moțiunea, pe care o numește „o manevră politică nefirească” și „un act de trădare națională”. „Avem şansa, de data aceasta, ca parlamentarii, într-o majoritate, să respingă - la fel ca românii la vot - o manevră politică nefirească. Un act de trădare naţională. O ţară nu se construieşte din crize repetate.” Turcan avertizează explicit că o eventuală criză politică ar avea consecințe dincolo de Parlament, inclusiv asupra economiei, prin incertitudine și amânarea investițiilor. „Nota de plată nu rămâne în sălile de ședință. (...) Este plătită de oameni — prin oportunități pierdute, investiții amânate, scăderea încrederii și incertitudinea care afectează fiecare familie, fiecare antreprenor, fiecare angajat” Ce urmează Moțiunea de cenzură este dezbătută marți în plenul reunit al Parlamentului, iar votul poate decide soarta Guvernului condus de Ilie Bolojan , conform relatării. Context suplimentar despre colaborarea PSD–AUR este prezentat într-un material separat al publicației, despre „o colaborare între PSD și AUR” ( Adevărul ), iar desfășurarea dezbaterii și votului este urmărită într-un alt articol live-text ( Adevărul ). [...]
