Știri
Știri din categoria Politică
Apropierile publice dintre PSD și PNL capătă o miză politică locală după ce primarul PSD din Buzău, Constantin Toma, a publicat pe Facebook o fotografie alături de lideri ai PNL, potrivit Libertatea. Gestul vine în contextul în care Toma a criticat în repetate rânduri conducerea propriului partid și a cerut demisii la vârful PSD.
Fotografia a fost publicată vineri, 6 noiembrie, iar în ea apar Ilie Bolojan, președintele PNL, și Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL și primarul Capitalei. Cei doi au fost la Buzău pentru o ședință la sediul PNL din oraș.
În mesajul postat, Constantin Toma a descris întâlnirea drept un „schimb de experiență” între „un fost și doi actuali primari” și a mulțumit pentru vizită.
În materialul citat, Toma este prezentat ca unul dintre primarii PSD care au atacat public conducerea partidului. El i-a cerut demisia fostului președinte PSD, Marcel Ciolacu, după rezultatul candidatului PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, pe care l-a numit „o rușine pentru Partidul Social Democrat”.
Ulterior, Toma a cerut și demisia actualului președinte PSD, Sorin Grindeanu, afirmând în mai 2026 că „PSD este într-un mare pericol” și că „o singură ieșire” ar fi ca Grindeanu să plece.
Totodată, potrivit aceleiași surse, Toma a spus că secretarul general al PSD de atunci, Paul Stănescu, ar fi recomandat liderilor locali, înainte de turul 1 al prezidențialelor din 2024, să strângă voturi pentru George Simion.
Apariția publică a unui primar PSD alături de lideri PNL, dublată de mesajul despre „administrație pentru oameni, pentru comunități”, funcționează ca un semnal de repoziționare politică, cel puțin la nivel de imagine și relaționare locală, într-un moment în care Toma se află în conflict deschis cu vârful PSD.
Libertatea notează că Toma a demisionat în vara acestui an din toate funcțiile deținute în PSD, dar a rămas membru de partid. El nu își dă demisia din PSD deoarece și-ar pierde mandatul de primar, în timp ce o eventuală excludere nu ar atrage automat pierderea mandatului, întrucât legea prevede expres pierderea calității de membru prin demisie.
Recomandate
Cătălin Predoiu cere PNL să-și clarifice linia de politică externă înaintea unei alianțe cu USR , după ce Dominic Fritz l-a numit „lame duck” pe președintele SUA Donald Trump, potrivit Digi24 . Miza, în lectura lui Predoiu, este riscul ca disputele politice interne din SUA să fie „importate” în România, cu efecte asupra Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Într-o postare amplă pe Facebook, Predoiu îl critică pe liderul USR pentru formularea folosită după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA , pe care o consideră „nepoliticoasă” și o plasează în registrul limbajului politic al democraților americani. El susține că astfel de poziționări confundă simpatiile ideologice cu interesul național și pot ajunge să contrazică obiective strategice ale României. „O astfel de afirmație nu se face din partea unui șef de partid dintr-o țară parteneră. Nu este doar un afront la adresa unei persoane, este un afront la adresa SUA, pentru că Președintele SUA, indiferent cine este acesta, reprezintă SUA.” Presiune pe conducerea PNL înaintea unei alianțe cu USR Dincolo de critica la adresa lui Fritz, Predoiu își îndreaptă mesajul către Ilie Bolojan , președintele PNL, căruia îi solicită să explice „ce viziune comună asupra politicii externe și a Parteneriatului Strategic cu SUA poate construi alături de USR”. Predoiu avertizează că diferențele de abordare nu dispar printr-o alianță electorală și că politica externă „nu poate deveni un teren al improvizațiilor dictate de competiția dintre partide”. Critici și la „infuzia” de reformiști în PNL În același mesaj, Predoiu critică apropierea PNL de USR și spune că nu privește favorabil nici aducerea în partid a unor „reformiști”, indicând „nume gen Pâslaru și Gheorghiu”. El descrie procesul drept o „topire ideologică” a PNL și ridică întrebarea care ar fi poziția partidului „dincolo de declarații” după o eventuală alianță cu USR. În argumentația sa, Predoiu mai afirmă că ironia la adresa președintelui SUA este „cu atât mai condamnabilă” în contextul de securitate al României, pe care îl descrie drept complicat, și califică gestul drept „la limita iresponsabilității” față de interesele naționale. [...]
Guvernul deschide negocieri pe salariul minim, cu o cerere sindicală de +675 lei , iar miza imediată este presiunea bugetară și asupra costurilor din economie, în condițiile în care Executivul discută în paralel și despre indexarea pensiilor. Potrivit Digi24 , premierul Luca Niculescu s-a întâlnit luni, la sediul Guvernului, cu reprezentanții sindicatelor, care cer majorarea salariului minim cu 675 de lei. În același timp, premierul era așteptat în Parlament la „Ora Guvernului”, solicitare inițiată de AUR și adoptată cu susținerea PSD, deoarece voturile AUR nu ar fi fost suficiente pentru ca demersul să treacă. Ce cer sindicatele și ce semnal dă Guvernul Tema centrală a discuției de la Palatul Victoria a fost creșterea salariului minim, pe fondul solicitării sindicatelor de majorare cu 675 de lei. După întâlnire, premierul și-a exprimat susținerea pentru indexarea pensiilor, conform unui comunicat al Guvernului citat de Digi24. În același anunț este menționată și „debirocratizarea”, fără ca materialul să detalieze măsuri concrete sau un calendar. Dimensiunea politică: discuții separate cu miniștrii PSD Reprezentanții sindicali vor și discuții separate cu miniștrii PSD, potrivit informațiilor prezentate în material. În contextul în care majorarea salariului minim are efecte directe asupra costurilor cu forța de muncă și asupra veniturilor bugetare, această solicitare indică o negociere care se mută și pe teren politic, nu doar tehnic. Deocamdată, din informațiile disponibile, nu rezultă o decizie finală privind nivelul salariului minim sau momentul exact al unei eventuale aplicări, dincolo de cererea sindicatelor. [...]
PSD își consolidează ponderea în Senat după afilierea a cinci senatori aleși pe listele POT și S.O.S. România , mutare care ridică grupul social-democrat la 40 de membri și redesenează raportul de forțe între grupurile parlamentare, potrivit HotNews . Cei cinci senatori și-au anunțat afilierea luni, în plenul Senatului. Este vorba despre Ionel Carp și Cristian Bem (aleși pe listele S.O.S. România), respectiv Valentina Aldea, Liviu Sorin Robe și Robert Daniel Ghiță (aleși pe listele POT), informație transmisă de Agerpres . Ce se schimbă în aritmetica Senatului După aceste transferuri, componența grupurilor din Senat indicată în articol este: PSD: 40 de senatori AUR: 30 de senatori PNL: 27 de senatori USR: 18 senatori UDMR: 10 senatori Senatori fără afiliere la un grup: 9 Contextul mutărilor: desființarea unui grup parlamentar Afilierea celor doi senatori aleși pe listele S.O.S. România vine după desființarea, săptămâna trecută, a grupului parlamentar „Pace – Întâi România”, din care făceau parte Ionel Carp și Cristian Bem. Grupul a fost dizolvat după ce mai mulți senatori l-au părăsit, astfel că nu a mai îndeplinit condiția minimă de funcționare, de cel puțin șapte membri. În termeni practici, creșterea numerică a PSD în Senat întărește capacitatea grupului de a controla mai bine voturile și negocierile parlamentare, în condițiile în care distribuția pe grupuri este un indicator-cheie pentru influența în procedurile și deciziile camerei. [...]
Sorin Grindeanu încearcă să limiteze costul politic al imaginilor de la botezul familiei Simonis și mută discuția spre efectele austerității și scăderea puterii de cumpărare, potrivit Digi24 . Liderul PSD spune că acceptă criticile venite de la public și presă, dar respinge atacurile „ipocriților”, invocând exemple de cheltuieli mari și privilegii ale unor politicieni. În declarațiile făcute după reacțiile apărute în urma evenimentului privat de la Timișoara, Grindeanu afirmă că înțelege percepția creată de imagini „în contrast cu problemele pe care le are România” și admite că, în „contextul social dificil”, cei cu funcții publice trebuie să fie mai atenți la mesajele transmise, inclusiv în viața privată. El spune că regretă percepția creată în rândul românilor care „au resimțit puternic măsurile de austeritate din ultimul an”. Mesajul economic pe care PSD încearcă să-l recupereze Grindeanu leagă direct scandalul de la botez de agenda economică pe care partidul vrea să o proiecteze în spațiul public: venituri mai bune, locuri de muncă și „o economie care să repornească”. În același timp, recunoaște deteriorarea indicatorilor resimțiți de populație: „Eu pot să accept în toată această perioadă că firmele românești s-au închis, puterea de cumpărare a românilor a scăzut.” Întrebat despre discursul PSD privind sărăcirea românilor, în contextul imaginilor de la botez, Grindeanu a răspuns: „Da, toată lumea a sărăcit. La toată lumea a scăzut puterea de cumpărare.” Linia de apărare: „accept criticile”, dar nu de la „ipocriți” Liderul PSD afirmă că acceptă criticile românilor și ale presei, însă trasează o limită când vine vorba de adversari sau comentatori pe care îi acuză de dublu standard. În declarația citată de Digi24, el enumeră exemple precum cheltuieli „de zeci de mii de euro” pentru vizite la Bruxelles, triplarea indemnizațiilor „în ultima zi de mandat” și episoade de opulență („băi de șampanie pe yachturi”), respectiv referiri la o „clădire de 45 de camere în Washington DC”. În paralel, Grindeanu susține că unele informații vehiculate despre el ar fi false și dă ca exemple discuțiile despre un ceas și despre pantofi despre care spune că au fost atribuiți greșit unor branduri scumpe. Contextul evenimentului de la Timișoara Potrivit Digi24, botezul a fost organizat la Timișoara de Alfred Simonis , președintele Consiliului Județean Timiș, pentru cel de-al treilea copil al său. Nașul copilului a fost Sorin Grindeanu, iar la eveniment au participat mai mulți lideri PSD; la petrecere a cântat și artistul italian Al Bano. Pentru PSD, miza imediată rămâne gestionarea unei vulnerabilități de imagine într-un moment în care partidul încearcă să-și ancoreze mesajul public în costul austerității și în scăderea nivelului de trai, fără ca episoadele de opulență asociate liderilor să contrazică această linie. [...]
Alfred Simonis a ales să răspundă prin ironie criticilor despre „luxul” de la botez , transformând subiectul într-un mesaj de tip „noi versus ei”, cu țintă directă către jurnaliștii care au relatat despre eveniment, potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Județean Timiș a spus, luni, la începutul unei ședințe, că a fost „un weekend greu” nu doar pentru participanții la botez, ci și pentru cei care ar fi stat „la pândă” pentru a surprinde și comenta imaginile de la petrecere. Declarația este redată de Digi24 ca provenind dintr-o înregistrare video publicată de Vocea Timișului. „Au stat la pândă, au stat prin boscheți, au stat toată noaptea treji, să comenteze, să propage, să promoveze... Deci un weekend greu pentru toată lumea, suntem foarte obosiți și unii, și alții.” De ce contează: gestionarea unui cost reputațional pentru PSD Miza episodului depășește evenimentul privat în sine: reacția lui Simonis indică o strategie de respingere a criticilor prin ridiculizarea celor care le formulează, într-un moment în care imaginile cu ținute scumpe au alimentat o dezbatere publică despre ostentație și decuplarea liderilor politici de la realitățile sociale. Botezul copilului lui Alfred Simonis, desfășurat în weekend, a devenit subiect de controversă după ce presa a publicat imagini cu ținutele participanților, „în special ale doamnelor”, notează Digi24. Contextul care a amplificat subiectul: ținuta Sorinei Docuz și reacția lui Marcel Ciolacu În centrul discuției a fost Sorina Docuz , partenera fostului premier Marcel Ciolacu, care a apărut la eveniment cu o haină despre care presa a scris că ar fi din șinșilă și ar fi costat peste 15.000 de euro. Ciolacu a reacționat duminică, susținând că haina a fost cumpărată dintr-un bazar din Istanbul și că a costat 500 de euro (aprox. 2.500 lei), potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Totodată, el a confirmat luni pentru Digi24 că nu se mai căsătorește luna aceasta cu Sorina Docuz. [...]
Disputa dintre Dominic Fritz și Alice Weidel readuce în prim-plan presiunea pe sistemul social german și riscul de politizare a datelor despre migrație , într-un context în care cifrele privind prestațiile sociale sunt folosite ca argument electoral. Potrivit Adevărul , Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) a prezentat pe larg reacția liderului USR la afirmațiile șefei AfD despre migranții români. În articolul semnat de corespondentul FAZ pentru Europa de Sud-Est, Michael Martens , Dominic Fritz este citat acuzând-o pe Weidel de „parazitism” și de răspândirea propagandei ruse, după ce aceasta a susținut că migranții români „jefuiesc” sistemul de protecție socială german. Fritz i-a cerut, într-un videoclip, să își ceară scuze față de români. Ce a spus Weidel și ce cifre a invocat Weidel a scris pe 28 octombrie pe platforma X că „tot mai mulți migranți din România jefuiesc” sistemul social german și a dat ca exemplu Magdeburg, unde cheltuielile ar fi crescut „de douăzeci de ori”, până la „trei milioane de euro pe an”. Ea a legat mesajul de promisiunea unei „schimbări de direcție” în politica migrației, „doar cu AfD”. În același context, Weidel a făcut trimitere la un reportaj al postului public german MDR despre „migrația sărăciei din UE”, care a documentat situații din cartiere problematice din Magdeburg, Halle și Hagen, unde trăiesc numeroși romi din sud-estul Europei. Reportajul menționează că cheltuielile sociale destinate cetățenilor români în Magdeburg au crescut de la aproximativ 140.000 de euro în 2013 la peste trei milioane de euro anul trecut și sugerează că evoluția s-ar datora, cel puțin parțial, utilizării abuzive a libertății de stabilire în UE și a legislației sociale germane. Răspunsul lui Fritz: „nu contestă reportajul, respinge interpretarea” FAZ arată că Dominic Fritz nu contestă reportajul în sine, dar respinge interpretarea dată de Weidel. El pornește de la ideea că mesajul AfD ar implica trimiterea românilor „înapoi acasă” și amintește că în Germania lucrează „sute de mii de români” care contribuie la sistemul de asigurări sociale. „Ei plătesc impozite și contribuții exact în sistemul pe care, chipurile, îl jefuiesc. Mii de medici români muncesc din greu în spitalele germane. Și cine credeți că le-a plătit formarea profesională? Exact, contribuabilul român.” Fritz spune, potrivit FAZ, că nu neagă existența unor abuzuri – pe care le descrie ca fenomen întâlnit în toate sistemele de protecție socială – și indică nevoia unei discuții despre „lacune legislative” care ar trebui închise. În același timp, el explică majorarea sumelor din Magdeburg și din alte orașe prin faptul că astăzi trăiesc acolo mult mai mulți români decât în urmă cu un deceniu. Miza economică și de politici publice: între „solidaritate” și controlul abuzurilor În lectura FAZ, Fritz mută discuția de la etichete la funcționarea pieței muncii și a libertății de circulație în UE, argumentând că AfD ar vrea avantajele mobilității fără „prețul solidarității” pe care aceasta îl presupune. El leagă tema și de deficitul de personal din îngrijire și sănătate, sugerând că dependența de forță de muncă din România este deja o realitate. FAZ reține și pasajele în care Fritz îi cere lui Weidel să își ceară scuze pentru insultele la adresa românilor și o acuză de „agitație ieftină” și „discurs instigator”, încheind cu o formulare dură la adresa liderei AfD. În România, FAZ notează popularitatea lui Fritz, născut în regiunea Schwarzwald (Pădurea Neagră), fost primar al Timișoarei și actual lider al USR, partid aflat în opoziție. Publicația germană citează și auto-prezentarea lui Fritz din videoclip: „Sunt german, am emigrat în România acum șapte ani, sunt, ca să spun așa, un român cu background migrațional, iar oamenii din Timișoara m-au ales de două ori primar.” [...]
