Știri
Știri din categoria Politică

Viktor Orban acuză Uniunea Europeană și Germania că ar fi creat opoziția care îi amenință puterea înaintea alegerilor din aprilie. Declarațiile au fost făcute în discursul privind starea națiunii, potrivit Digi24 , care citează agenția dpa. Premierul ungar susține că adevărații săi adversari nu sunt partidele din țară, ci „stăpânii lor de la Bruxelles”. În contextul alegerilor parlamentare programate pe 12 aprilie 2026, Orban a indicat drept forțe din spatele noii opoziții conservatoare – Partidul Respectului și Libertății (Tisza) – pe eurodeputatul german Manfred Weber , liderul Partidului Popular European, și pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , pe care a numit-o „nașă” a formațiunii. El a afirmat că „germanii știu că au nevoie de un partid ungar”, legând ascensiunea Tisza de ieșirea Fidesz din PPE, în 2021. Partidul Tisza, condus de Peter Magyar, este creditat de sondaje drept potențial câștigător al scrutinului, reprezentând cea mai serioasă provocare pentru Orban din ultimii 16 ani. Magyar, fost membru Fidesz și ex-soț al fostei ministre a justiției Judit Varga, a părăsit partidul de guvernământ în urma unui scandal care a afectat conducerea. Discursul lui Orban marchează o escaladare a retoricii anti-Bruxelles într-un moment politic sensibil, în care echilibrul de putere din Ungaria ar putea fi pentru prima dată serios contestat la urne. [...]

Traian Băsescu spune că România ar trebui să ceară intervenția FMI , argumentând că actuala coaliție de guvernare nu își asumă „nici tehnic, nici politic” măsurile necesare pentru redresarea economiei. Fostul președinte a făcut comparația cu perioada crizei din 2010, când România a apelat la Fondul Monetar Internațional în contextul unui deficit ridicat și al unei crize globale, pentru a stabiliza economia și a putea adopta măsuri coerente. Băsescu a subliniat că, spre deosebire de acel moment, „acum se găsesc bani”, însă la dobânzi mari. Într-o intervenție la B1 TV , Traian Băsescu a susținut că FMI nu ar face altceva decât să „ordoneze măsurile” și să indice soluții pentru reducerea deficitului și, în același timp, pentru diminuarea dobânzilor la împrumuturile statului. În opinia sa, problema de fond este redresarea economiei concomitent cu reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, iar coaliția aflată la guvernare nu ar fi dispusă să își asume aceste decizii. Băsescu a mai afirmat că o intervenție a FMI ar însemna acces la „bani ieftini” și o gestionare mai credibilă a măsurilor de reducere a deficitului bugetar. În același context, el a invocat costurile cu dobânzile plătite de România, susținând că anul trecut acestea ar fi fost de 11 miliarde de euro, iar anul acesta ar urma să ajungă la 20 de miliarde. Fostul președinte a prezentat ideea apelării la FMI drept o măsură preventivă, „din prudență”, pentru a crește credibilitatea pachetului de măsuri care ar urma să fie luate în perioada următoare. [...]