Știri
Știri din categoria Politică
Kelemen Hunor anticipează posibile schimbări la Budapesta mai ales în zona sprijinului financiar pentru comunitatea maghiară, în timp ce „principiile” ar urma să rămână, cel puțin deocamdată, neschimbate, potrivit HotNews. Mesajul are relevanță directă pentru fluxurile de finanțare care vin din Ungaria către comunitatea maghiară din România, într-un moment în care direcția viitorului guvern de la Budapesta este încă incertă.
Kelemen Hunor a declarat marți, la Parlament, că va merge săptămâna viitoare la Budapesta, după o discuție scurtă avută luni seară cu Peter Magyar. Liderul UDMR a precizat că nu a stabilit încă ziua și ora întâlnirii, urmând să revină asupra detaliilor în funcție de program.
Întrebat despre interesele comunității maghiare și viitorul guvern de la Budapesta, Kelemen Hunor a spus că este prematur să comenteze în detaliu, deoarece nu este clară direcția noii conduceri. Totuși, din declarațiile lui Peter Magyar și din discuția avută cu acesta, liderul UDMR nu se așteaptă la „schimbări importante” în privința principiilor.
În schimb, el a indicat explicit zona sprijinului financiar ca posibil punct de ajustare, argumentând că „de fiecare dată când a venit un nou Guvern, au fost schimbări”, fără a detalia ce programe sau mecanisme ar putea fi afectate.
Kelemen Hunor a respins ideea că ar trebui să „explice” viitorului lider de la Budapesta votul comunității maghiare din Transilvania, despre care spune că a votat masiv Fidesz, motivând că Peter Magyar „cunoaște comunitatea din Transilvania” și că în 2024 a fost în Fidesz.
El a mai spus că discuțiile de la Budapesta „vor fi principiale, despre viitor, nu despre trecut”.
Contextul este tensionat după ce Peter Magyar, în prima conferință de presă de după alegeri, a afirmat că își dorește o relație mai bună cu România, dar a criticat UDMR și a susținut că o parte dintre maghiarii din România ar fi votat cu Fidesz pentru că „sunt induși în eroare”, acuzând UDMR că ar fi participat la o campanie de dezinformare.
Recomandate
Directorul executiv al MCC Brussels a demisionat invocând neplata salariilor , o criză care pune sub semnul întrebării funcționarea unuia dintre cele mai vizibile think tank-uri ale dreptei europene, finanțat aproape integral din Ungaria, potrivit Politico . Frank Füredi a anunțat luni, într-o scrisoare către boardul Mathias Corvinus Collegium (MCC) văzută de publicație, că renunță „cu efect imediat” la poziția de director executiv al MCC Brussels. El susține că decizia este determinată de „cauză gravă” imputabilă exclusiv angajatorului, acuzând „încălcarea ireversibilă” a obligațiilor contractuale prin „eșecul persistent” de a furniza fondurile convenite. MCC Brussels a fost înființat în 2022 cu sprijinul guvernului ungar condus atunci de Viktor Orbán, iar demisia lui Füredi vine pe fondul unei rupturi tot mai vizibile între organizație și noul guvern de la Budapesta. Finanțarea, blocată după schimbarea de putere la Budapesta MCC, cu sediul în Ungaria, a fost condus de Balázs Orbán (fără legătură de rudenie cu Viktor Orbán), un aliat apropiat și fost director politic al fostului premier. Balázs Orbán a demisionat în iunie, acuzând noul guvern că „demontează” organizația, despre care a spus că avea aproximativ 7.000 de studenți și 300 de angajați. MCC Brussels era finanțat aproape în totalitate printr-un grant al colegiului din Budapesta. Noul prim-ministru, Péter Magyar, care a câștigat alegerile din aprilie și a pus capăt celor 16 ani de guvernare Orbán, a acuzat MCC că face parte dintr-o rețea susținută de stat, menită să promoveze viziunile politice ale fostului partid de guvernământ. În același context, Magyar a afirmat că MCC a beneficiat de sprijin semnificativ prin transferul unor active de stat în perioada Orbán. „Statul nu va finanța… instituțiile Mathias Corvinus Collegium”, a spus Magyar după vot. „Cred că a fost o infracțiune, finanțare de partid amestecată cu cheltuieli guvernamentale… viitoarele autorități vor trebui să examineze sau să investigheze.” Efecte operaționale: salarii neplătite și proiecte blocate În scrisoarea citată, Füredi afirmă că fondurile au fost reținute, ceea ce ar fi dus la neplata angajaților și la imposibilitatea livrării proiectelor. „Fără resursele convenite contractual, colegii noștri nu pot funcționa și se confruntă cu dificultăți economice serioase”, a scris el. Füredi mai susține că își încheie contractul pentru a avea libertatea de a „promova valorile” pentru care a militat MCC Brussels. Organizația MCC nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, potrivit aceleiași surse. Context: presiune și pe frontul de reglementare al lobby-ului la nivel UE MCC Brussels s-a poziționat ca o voce importantă a dreptei europene, apărând populismul și coorganizând evenimente cu grupul de extremă dreapta Patriots pe teme precum genul, migrația și interferența în alegeri. Think tank-ul a afirmat anterior că va căuta alte surse de finanțare și își va continua activitatea. În iunie, baza de date a UE pentru lobbyiști și grupuri de campanie a suspendat apartenența MCC Brussels, o decizie care ar putea duce la pierderea accesului la Parlamentul European. Grupul a negat nereguli în înregistrarea sa în Registrul de transparență și a susținut că măsura ar urmări reducerea la tăcere a organizației din motive ideologice. [...]
AUR își construiește mesajul economic pe un pachet de taxe și energie pe care îl atribuie coaliției PSD–PNL–USR–UDMR, potrivit Recorder . Partidul a adoptat în unanimitate, la ședința Consiliului Național de Conducere din 29 august 2026 (Mehedinți), o rezoluție intitulată „România este guvernată spre o prăpastie”, în care susține că efectele politicilor guvernării se văd deja în taxe mai mari, energie mai scumpă și stagnare economică. În comunicatul citat, AUR se prezintă drept „singura opoziție coerentă și solidă” din Parlament, invocând cei 91 de parlamentari ai săi. „Astăzi, singura opoziţie coerentă şi solidă din Parlament este reprezentată de AUR şi de cei 91 de parlamentari ai săi.” Ce măsuri economice pune AUR pe seama coaliției În rezoluție, AUR afirmă că „toate marile decizii nefaste” ar fi fost luate împreună de PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale și enumeră o serie de măsuri cu impact fiscal și energetic, între care: creșterea cotelor de TVA cu câte două puncte procentuale, la 21%, respectiv 11%; „desființarea, practic, a regimului de microîntreprindere”, prin scăderea pragului la 100.000 de euro; creșterea impozitului pe dividende la 16%; „distrugerea energeticii pe cărbune” și blocarea construcției de noi centrale pe gaze, despre care AUR spune că ar fi dus la scumpirea energiei electrice cu 60–100%; „sabotarea” proiectelor de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj; creșterea cu 10% a normei didactice a profesorilor; contractarea împrumutului SAFE, „de aproape 17 miliarde de euro”, despre care AUR afirmă că are dobânda necunoscută și ar urma să fie plătit timp de 35 de ani; în același pasaj, partidul susține că achizițiile s-ar fi făcut „cu precădere” de la o firmă germană (Rheinmetall); obligarea furnizorilor de carburanți să integreze și hidrogen în produse. Argumentul de fond: stagnare și decuplare de Europa AUR își sprijină mesajul pe o evaluare a evoluției economice recente, susținând că „în ultimele 10 trimestre” România ar fi avut doar trei trimestre de creștere (în perioade electorale), restul fiind de scădere sau stagnare. În aceeași logică, partidul afirmă că formațiunile „pro-europene” ar fi „decuplat România de Europa” din punct de vedere economic. Materialul nu include reacții ale partidelor vizate sau date independente care să confirme acuzațiile din rezoluție. [...]
PNL exclude să voteze un guvern cu miniștri PSD, ceea ce complică formarea unei majorități de minimum 233 de voturi , în condițiile în care președintele Nicușor Dan ar urma să facă o nouă desemnare pentru funcția de premier, potrivit HotNews . Ilie Bolojan a declarat la Prima News că PNL „nu a luat în calcul” varianta de a susține instalarea unui executiv din care să facă parte PSD, chiar dacă liberalii ar rămâne în opoziție. Argumentul invocat este lipsa unor garanții privind comportamentul PSD la guvernare, Bolojan acuzând că social-democrații „l-au mințit pe președinte” în discuțiile pe legea salarizării și că au promis lucruri pe care ulterior le-au retras. În acest context, PNL își menține, „până nu există altă decizie”, propunerea de premier: europarlamentarul Siegfried Mureșan , candidatură asumată împreună cu USR și UDMR. Bolojan a evitat să comenteze alte nume vehiculate neoficial până la reluarea consultărilor cu președintele. Anticipatele, soluție constituțională în caz de blocaj, dar puțin probabilă Bolojan a indicat alegerile anticipate drept soluția prevăzută de Constituție dacă blocajul politic se prelungește, însă s-a arătat rezervat că s-ar ajunge la acest scenariu „în perioada următoare”. „În condiţiile în care se va menţine situaţia de blocaj, formula prevăzută de Constituţie (…) sunt alegerile anticipate (…) chiar dacă sunt foarte rezervat că ele ar putea fi o realitate în perioada următoare.” Ce arată calculele de majoritate: PSD are 152 de voturi cu PACE și UPR Pe fundalul eșecului discuțiilor pe legea salarizării și al „închiderii PNRR”, președintele Nicușor Dan se pregătește pentru noul guvern, iar „formula” ar fi deja stabilită, cu negocieri intense pentru voturi în Parlament, conform aceleiași surse. HotNews notează că guvernul are nevoie de minimum 233 de voturi pentru învestire, iar PSD ar fi încheiat acorduri de colaborare cu două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), ajungând împreună la 152 de voturi. În acest tablou, PSD ar miza și pe UDMR pentru a trece de votul Parlamentului, potrivit unor surse din PSD citate de publicație. Separat, Bolojan a spus că nu exclude ca UDMR să decidă „într-o formă sau alta”, dar a susținut că PNL a avut o colaborare bună cu Uniunea în trecut. Desemnarea premierului și tipul de guvern: independent, miniștri politici Potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale citate de HotNews, șeful statului ar urma să facă o desemnare cel mai probabil la finalul săptămânii viitoare, fără a mai chema partidele pe rând la Cotroceni pentru negocieri formale. Scenariul descris este al unui premier independent care conduce un cabinet de miniștri politici, cu „nucleul” de la PSD. Președintele a spus într-o declarație citată de HotNews că este „mult mai probabil un guvern cu miniștri politici”, întrucât nu vede susținere pentru un executiv cu tehnocrați. Ținta anunțată: rezolvarea problemei noului guvern în prima jumătate a lunii septembrie. Pe masa președintelui ar exista, încă din iunie, două propuneri de premier din partea partidelor: Siegfried Mureșan (PNL) și Sorin Grindeanu (PSD). Nicușor Dan ar fi explicat că nu a făcut nominalizarea deoarece niciunul nu strângea majoritatea necesară, iar PSD ar lua în calcul varianta unui premier independent, între numele discutate fiind menționat Alexandru Nazare, actual ministru de Finanțe. [...]
Cătălin Predoiu condiționează accelerarea investițiilor americane de un guvern „cu puteri depline” , susținând că fără un executiv cu mandat complet România riscă să piardă timp și oportunități în pilonul economic al parteneriatului strategic cu SUA, potrivit Antena 3 . Declarația a fost făcută după discuții la sediul Ministerului Afacerilor Interne cu doi congresmani americani, Mike Rogers (republican) și Eric Sorensen (democrat), la care au participat și ambasadorul SUA, Adrian Zuckerman Nirenberg, și conducerea MAI. Predoiu afirmă că SUA, „ca principal partener strategic”, ar trebui să își crească prezența economică în România prin investiții, argumentând că acestea ar avea efecte directe atât asupra economiei, cât și asupra securității. „Pentru aceasta însă, este nevoie de un guvern cu puteri depline care să dezvolte aceste direcții cât mai rapid și cu toată susținerea politică, o susținere politică autentică și dublată de acțiuni concrete din partea ministerelor.” În aceeași declarație, ministrul interimar al Afacerilor Interne a spus că „s-a pierdut prea mult timp” și că România „trebuie să recuperăm” în această direcție, legând explicit avansul cooperării economice cu SUA de capacitatea guvernului de a lua decizii și de a le susține prin măsuri concrete. [...]
PSD cere clarificări de la șeful SPP, într-un moment în care acuzațiile publice riscă să erodeze încrederea în instituție. Potrivit news.ro , președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că generalul Lucian Pahonțu „trebuie să-și clarifice” aspectele semnalate într-o anchetă jurnalistică, dar a insistat că Serviciul de Protecție și Pază este „extrem de profesionist” și apreciat inclusiv de parteneri externi. Grindeanu a spus că, pentru lămuriri, ar trebui întrebați și foștii președinți Traian Băsescu și Klaus Iohannis, precum și Nicușor Dan și Ilie Bolojan, despre care a amintit că a fost președinte interimar „vreo jumătate de an”. În intervenția sa, liderul PSD a respins ideea de a „cauționa” comunismul și a criticat ceea ce a numit „ipocrizie” în spațiul public, afirmând că nu va „achiesa la corul de aplaudați la comandă” și punând sub semnul întrebării de ce apar „revelații” după două decenii de când Pahonțu este în funcție. Ce a declanșat reacțiile politice Jurnaliștii de la Recorder susțin, pe baza unei anchete cu documente și mărturii, că șeful SPP, Lucian Pahonțu, ar fi făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 și ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, din Piața Universității. Poziția președintelui Nicușor Dan În același context, președintele Nicușor Dan a declarat joi că Lucian Pahonțu „nu este în situația unei persoane care a participat la acțiuni represive” la Revoluția din 1989 sau la mineriadele din anii 1990. El a mai spus că a văzut „un articol de presă” al cărui titlu „nu este justificat de conținut” și că „nu știe care e scandalul”. Nicușor Dan a mai subliniat că SPP, condus de generalul Pahonțu, „nu este un serviciu secret”. [...]
Alegerile regionale din 6 septembrie pot declanșa o criză politică în Germania , cu efecte în lanț asupra stabilității guvernării federale și a poziționării țării în Europa, potrivit unei analize publicate de Politico . Miza imediată este landul Saxonia-Anhalt , unde Alternativa pentru Germania (AfD, partid de extremă dreapta) este creditată cu un avans care ar putea face posibilă formarea unei conduceri regionale conduse de Ulrich Siegmund. În Saxonia-Anhalt, AfD este cotată la 42% și ar urma să fie „dincolo de orice îndoială” cea mai puternică forță, aproximativ dublu față de Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a cancelarului Friedrich Merz , conform analizei. Partidul Stângii este pe locul trei, în timp ce partenerii de coaliție ai lui Merz, social-democrații (SPD), sunt abia peste pragul de 5%, iar Verzii „plutesc periculos” în jurul aceluiași prag. Aritmetica pragului de 5% decide dacă AfD poate guverna Scenariul depinde de intrarea sau nu a SPD și a Verzilor în parlamentul regional. Dacă ambele trec pragul, partidele „mainstream” ar putea strânge suficiente mandate pentru a conduce landul. Dacă nu, AfD ar putea guverna singură sau „posibil” cu sprijinul Alianței Sahra Wagenknecht, o grupare descrisă drept „social conservatoare” de stânga, aflată și ea imediat sub pragul de 5%. Analiza avertizează că acest al doilea rezultat ar precipita o criză politică în Germania „cum nu s-a mai văzut de decenii”. Efect de domino: alte două runde de vot în est și la Berlin În logica prezentată, presiunea nu se oprește la Saxonia-Anhalt. La două săptămâni după acest scrutin, urmează alegeri în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, iar apoi în Berlin, unde este menționat, de asemenea, un sprijin puternic pentru AfD. În acest context, Politico notează posibilitatea ca Germania să se confrunte „în săptămânile sau lunile următoare” cu prăbușirea guvernului și chiar cu înlăturarea sau înlocuirea cancelarului Merz, un pas cu „puține precedente” în istoria recentă a țării. Analiza leagă această vulnerabilitate politică de o economie descrisă drept „șovăitoare”, într-o țară care prețuiește stabilitatea. Ce ar putea schimba AfD la nivel regional și de ce contează la nivel federal Deși politica externă ține de guvernul federal, Ulrich Siegmund este prezentat ca promovând teme cu impact național și european, inclusiv cereri de ridicare a sancțiunilor împotriva Rusiei și schimbări de abordare față de ucraineni, care ar urma să fie desemnați „migranți ilegali”, nu refugiați de război. Programul de guvernare regională al AfD pentru Saxonia-Anhalt (150 de pagini) include, potrivit analizei, măsuri care intră în competențele landurilor, precum educația, cultura și anumite aspecte ale poliției și justiției penale, între care: deportări în masă „în stil Trump” ale solicitanților de azil; tăierea finanțării pentru posturi publice de radio și televiziune considerate ostile; interzicerea simbolurilor asociate culturii „woke”, inclusiv steaguri „pride”, în școli; facilități fiscale pentru familii definite ca „un tată, o mamă și cât mai mulți copii”. Analiza subliniază că, dincolo de atribuțiile formale, ascensiunea extremei drepte „otrăvește și adesea paralizează” partidele și politica de centru, amplificând riscul unei crize de guvernare la nivel federal. Textul este un comentariu semnat de John Kampfner, iar Politico precizează că opiniile îi aparțin autorului. [...]
