Știri
Știri din categoria Politică
Aproape 40% dintre români spun că sistemul politic trebuie înlocuit complet, un semnal de risc pentru stabilitatea guvernării și pentru predictibilitatea deciziilor publice, potrivit unui sondaj citat de Wall-Street. Datele vin din Barometrul Poll/Int România realizat de Agenția de Rating Politic (ARP), în perioada 1–10 aprilie.
În detaliu, 39,2% dintre respondenți consideră că sistemul politic este „atât de defect încât trebuie înlocuit complet, indiferent de mijloace”. Alți 29,9% spun că este nevoie de schimbări profunde, dar prin mijloace democratice, iar 16,5% cred că problemele pot fi corectate treptat. Doar 3,3% consideră că sistemul funcționează bine și nu are nevoie de schimbări majore; 11,2% nu au răspuns.
Sondajul indică și o percepție fragilă asupra durabilității actualei coaliții de guvernare PSD+PNL+USR+UDMR, condusă de premierul Ilie Bolojan. Doar 21,2% cred că această formulă va continua până la termen, în aprilie 2027.
Restul răspunsurilor se distribuie astfel:
Cercetarea mai arată diferențe între electoratele partidelor: votanții PNL, USR și UDMR sunt mai optimiști privind viitorul coaliției, în timp ce votanții AUR și S.O.S. România anticipează un final mai rapid. Votanții PSD apar ca fiind mai indeciși.
La întrebarea despre principalul responsabil pentru scandalurile din coaliția de guvernare, 26,9% au răspuns „toți politicienii în mod egal”. Următoarele opțiuni menționate:
Sondajul a fost realizat prin interviuri online (CAWI) pe un eșantion de 1.187 de persoane cu vârsta peste 18 ani, reprezentativ la nivel național. Eroarea statistică este de 2,8%, iar ponderarea a fost făcută pe variabile precum vârsta, sexul, educația, mediul de rezidență, regiunea, utilizarea internetului și votul anterior, pe baza datelor INS și AEP. ARP precizează că întrebările și indicatorii de risc socio-politic sunt pentru informare publică și nu au fost comandați de un client sau partener.
Recomandate
Sondajul ARP indică o fragilitate ridicată a coaliției Bolojan, cu așteptări împărțite între rezistență și destrămare , într-un context în care temerile economice legate de scumpiri – amplificate de războiul din Iran – domină agenda publică, potrivit HotNews . Datele provin dintr-un barometru realizat de Agenția de Rating Politic (ARP), fondată de analistul politic Cristian Andrei, în perioada 1–10 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.187 persoane, cu o eroare statistică de 2,8%. Studiul este dedicat crizelor din coaliție și contextului războiului din Iran. Coaliția PSD–PNL–USR–UDMR: percepție de instabilitate și „deadline” scurt Sondajul arată o distribuție aproape egală a așteptărilor privind viitorul coaliției de guvernare conduse de premierul Ilie Bolojan: 21,2% cred că va rezista până în aprilie 2027; 21% anticipează destrămarea „în câteva luni”; 10,5% indică o destrămare „în câteva săptămâni”; 16% consideră guvernul „deja desființat”. Așteptările diferă în funcție de opțiunile politice: votanții PNL, USR și UDMR sunt mai optimiști, în timp ce susținătorii AUR și SOS anticipează o destrămare rapidă. Electoratul PSD apare ca mai indecis pe acest subiect. Nemulțumirea socială și presiunea economică: fundalul care apasă pe guvernare Pe fondul tensiunilor politice, barometrul indică un nivel ridicat de nemulțumire generală: 70,5% dintre respondenți spun că România merge într-o direcție greșită, iar 39,2% consideră că sistemul politic trebuie înlocuit complet. Raportul plasează România într-un „punct de stres social și politic” comparabil cu perioada 2024–2025, cu o preocupare majoră față de prețuri. În același registru, sondajul notează că majoritatea se tem de impactul războiului din Iran asupra prețurilor și de o posibilă criză a carburanților, mai mult decât de extinderea conflictului. Pe componenta economică, 52% dintre respondenți afirmă că au fost afectați „foarte mult” de creșterea prețurilor la carburanți, iar 68,1% spun că vor cumpăra mai puține produse pentru masa de Paște din cauza scumpirilor. Cine este considerat responsabil pentru scandalurile din coaliție La întrebarea despre responsabilitatea pentru scandalurile din coaliție, 26,9% dintre respondenți indică o vină egală a tuturor partenerilor. În continuare, topul menționat în sondaj îi include pe: PSD – 20,1%; premierul Ilie Bolojan – 18%; președintele Nicușor Dan – 5%; USR – 4,1%; PNL – 1,8%; UDMR – 0,6%. Războiul din Iran și decizia privind prezența SUA: sprijin limitat, indecizie mare În privința deciziei de a găzdui echipamente și militari SUA în contextul războiului din Iran, 18,7% susțin măsura, 32,2% sunt împotrivă, iar 35,7% spun că nu au o opinie formată. Cea mai mare susținere vine de la votanții PNL și USR, în timp ce votanții AUR, SOS și UDMR se declară cel mai mult împotrivă; electoratul PSD este descris ca fiind în mare parte indecis. Deși tema dominantă rămâne cea a prețurilor, 18,3% se tem că România va fi atrasă în conflict. Alte îngrijorări menționate: posibilitatea ca războiul să ajungă în Europa (7,6%), prăbușirea ordinii globale (6,1%) și creșterea terorismului (4,8%). [...]
O eventuală ieșire a PSD de la guvernare ar deschide o criză politică și ar împinge spre scenarii de majoritate cu AUR , avertizează liderul senatorilor USR, Ștefan Pălărie , într-o declarație citată de Mediafax . Mesajul vine în contextul consultărilor interne din PSD privind rămânerea în coaliția de guvernare, cu o decizie așteptată pe 20 aprilie. Pălărie spune că o retragere de la guvernare sau susținerea unei moțiuni de cenzură ar fi o decizie „de neînțeles” și ar arunca România într-o criză politică „nenecesară”, pe fondul altor crize deja traversate. „Aruncarea României într-o criză politică (...) înseamnă în opinia mea inconștiență crasă”, a declarat Ștefan Pălărie, marți. Ce se schimbă în ecuația politică, potrivit USR Senatorul USR avertizează că, dacă PSD contribuie la căderea actualului executiv condus de Ilie Bolojan , nu ar trebui să se aștepte la renegocierea unei noi formule guvernamentale împreună cu USR. În același timp, el indică drept alternativă pentru PSD o colaborare cu AUR, invocând faptul că cele două partide ar avea „o majoritate confortabilă” și susținând că au existat deja acțiuni comune, inclusiv discuții despre amendamente la legea bugetului, „asumate sau publicate” de AUR. „PSD trebuie să înțeleagă că, dacă merge pe calea asta, foarte bine să se ia în brațe cu AUR și să vină la guvernare”, afirmă Pălărie. Riscul unui guvern minoritar: blocaje și măsuri incoerente Pălărie mai spune că un scenariu de guvern minoritar este „mai puțin dorit” și ar putea genera dificultăți în exercitarea atribuțiilor, în special dacă măsurile adoptate prin ordonanțe ar ajunge să fie respinse sau modificate substanțial într-un Parlament cu o altă majoritate. El dă ca exemplu posibile măsuri legate de „costul combustibilului la pompă”, care ar putea fi „trântite” în Parlament sau schimbate astfel încât să nu mai existe coerență între guvernare și majoritatea parlamentară. Ce urmează Declarațiile vin pe fondul consultărilor interne din PSD privind viitorul partidului în coaliția de guvernare. Potrivit informațiilor din articol, PSD urmează să ia o decizie la 20 aprilie. [...]
Anxietatea economică domină percepția publică asupra războiului din Iran și se vede inclusiv în reticența față de o prezență militară americană extinsă în România , potrivit unui sondaj citat de Adevărul . Barometrul Poll/Int arată că 32,2% dintre respondenți resping decizia de a permite forțelor americane să disloce echipamente și personal pe teritoriul național, în timp ce doar 18,7% se declară în favoare, iar peste jumătate fie nu se pronunță, fie se opun. În termeni de impact, datele indică o vulnerabilitate politică: într-un context de presiune pe prețuri și facturi, tema securității este filtrată prin costul vieții, ceea ce poate influența spațiul de manevră al decidenților când discută măsuri asociate apărării și alianțelor. Cum se împarte opinia pe electoratele partidelor Sondajul surprinde diferențe mari între votanții partidelor: USR : 59,7% susțin decizia, 18,1% o resping (singurul electorat cu majoritate netă „pentru”). PNL : 38,5% „pentru”, 13,2% „împotrivă”. PSD : aproape 40% nu au o opinie; dintre cei care se exprimă, 28,8% sunt „pentru”, 17,1% „împotrivă”. SOS : 57,8% „împotrivă”, 2,2% „pentru”. AUR : 48,9% „împotrivă”, 12,4% „pentru”. UDMR : 38,9% „împotrivă”, 22,2% „pentru”. De ce contează: românii leagă conflictul mai ales de prețuri și facturi Întrebați despre temerile legate de războiul din Iran, respondenții indică în primul rând riscuri economice: 21,3% se tem de criza energiei (petrol și gaz) ; 20,6% se tem de creșteri de prețuri și inflație ; 18,3% se tem că România va fi atrasă în conflict ; 7,6% invocă extinderea războiului în Europa . Pe zona de costuri directe, 52% spun că i-a afectat „foarte mult” creșterea prețurilor la carburanți, iar 26,6% „mult”. Totodată, 68,1% afirmă că intenționează să cumpere mai puține produse pentru masa de Paște, din cauza scumpirilor. În context, publicația trimite și la materialul „ Un miliard de dolari pe zi ” despre efectele economice ale războiului, disponibil pe Adevărul . Pesimism generalizat și apetit pentru schimbări radicale Barometrul mai arată că 70,5% dintre respondenți cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită (21,2% văd o direcție bună). Nemulțumirea se reflectă și în raportarea la sistemul politic: 39,2% consideră că este atât de defect încât trebuie înlocuit complet, indiferent de mijloace, iar 29,9% cer schimbări profunde prin mijloace democratice; doar 3,3% îl consideră funcțional. În privința coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, opiniile sunt împărțite: 21,2% cred că va continua până la termen (aprilie 2027), iar 21% anticipează destrămarea în câteva luni. La întrebarea despre responsabilitatea pentru scandalurile din coaliție, 26,9% indică „toți în mod egal”, urmați de PSD (20,1%) și premierul Ilie Bolojan (18%); președintele Nicușor Dan este indicat de 5%. Sondajul Poll/Int al Agenției de Rating Politic a fost realizat între 1 și 10 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.187 persoane (18+), prin metoda CAWI (panel online), cu o marjă de eroare de ±2,8%. [...]
Kelemen Hunor spune că sprijinul financiar pentru comunitatea maghiară din România ar putea fi revizuit după schimbarea de guvern de la Budapesta , deși din discuția avută cu viitorul premier ungar, Peter Magyar , nu se așteaptă la modificări majore de principiu în relația Ungariei cu maghiarii din România, potrivit Antena 3 . Liderul UDMR a declarat marți, la Parlament, că a avut luni seara „o discuție scurtă” cu Peter Magyar, din care a înțeles că nu vor exista schimbări în relația guvernului Ungariei cu comunitatea maghiară din România. Cei doi urmează să stabilească o întâlnire la Budapesta, săptămâna viitoare, pentru a discuta „față în față” detaliile. Ce se poate schimba: finanțarea, nu neapărat principiile Întrebat despre schimbarea „radicală” a politicii de la Budapesta, Kelemen Hunor a spus că este nevoie de așteptarea programului de guvernare și a direcției noului executiv. Totuși, a indicat o zonă în care pot apărea ajustări: „În ceea ce privește sprijinul financiar, acolo s-ar putea” să apară schimbări; liderul UDMR a adăugat că „de fiecare dată când a venit un nou guvern au fost schimbări” . În același timp, din discuția cu Peter Magyar, Kelemen Hunor a spus că nu crede că vor fi „schimbări importante” în ceea ce privește principiile. Discuția cu Peter Magyar și tema demisiei Kelemen Hunor a relatat că i s-a reproșat de către viitorul premier al Ungariei sprijinul acordat lui Viktor Orbán în alegerile de duminică, însă a precizat că nu i-a cerut nimeni demisia din funcție. În plus, liderul UDMR a susținut că nu trebuie să explice de ce maghiarii din România au votat masiv pentru Fidesz și a afirmat că această comunitate „nu poate fi manipulată”. Context: alegerile din Ungaria și poziția UDMR Antena 3 notează că Kelemen Hunor a declarat luni că votul de duminică, la alegerile parlamentare din Ungaria câștigate de partidul Tisza, condus de Peter Magyar, „deschide o nouă eră în politica maghiară”. El a mai spus, într-un interviu acordat pentru maszol.ro, că decizia UDMR de a sprijini Fidesz și pe Viktor Orbán a fost „logică și de înțeles” și că nu are ce să-și reproșeze. Totodată, Kelemen Hunor a afirmat că Peter Magyar și liderii Tisza au o responsabilitate față de minoritatea maghiară din România, iar evoluția relațiilor va depinde de politica națională pe care o va adopta noul guvern de la Budapesta. [...]
Kelemen Hunor anticipează posibile schimbări la Budapesta mai ales în zona sprijinului financiar pentru comunitatea maghiară , în timp ce „principiile” ar urma să rămână, cel puțin deocamdată, neschimbate, potrivit HotNews . Mesajul are relevanță directă pentru fluxurile de finanțare care vin din Ungaria către comunitatea maghiară din România, într-un moment în care direcția viitorului guvern de la Budapesta este încă incertă. Kelemen Hunor a declarat marți, la Parlament, că va merge săptămâna viitoare la Budapesta, după o discuție scurtă avută luni seară cu Peter Magyar . Liderul UDMR a precizat că nu a stabilit încă ziua și ora întâlnirii, urmând să revină asupra detaliilor în funcție de program. Unde vede UDMR riscul de schimbare: finanțarea, nu „principiile” Întrebat despre interesele comunității maghiare și viitorul guvern de la Budapesta, Kelemen Hunor a spus că este prematur să comenteze în detaliu, deoarece nu este clară direcția noii conduceri. Totuși, din declarațiile lui Peter Magyar și din discuția avută cu acesta, liderul UDMR nu se așteaptă la „schimbări importante” în privința principiilor. În schimb, el a indicat explicit zona sprijinului financiar ca posibil punct de ajustare, argumentând că „de fiecare dată când a venit un nou Guvern, au fost schimbări”, fără a detalia ce programe sau mecanisme ar putea fi afectate. Tensiuni politice după alegeri și miza discuțiilor de la Budapesta Kelemen Hunor a respins ideea că ar trebui să „explice” viitorului lider de la Budapesta votul comunității maghiare din Transilvania, despre care spune că a votat masiv Fidesz, motivând că Peter Magyar „cunoaște comunitatea din Transilvania” și că în 2024 a fost în Fidesz. El a mai spus că discuțiile de la Budapesta „vor fi principiale, despre viitor, nu despre trecut”. Contextul este tensionat după ce Peter Magyar, în prima conferință de presă de după alegeri, a afirmat că își dorește o relație mai bună cu România, dar a criticat UDMR și a susținut că o parte dintre maghiarii din România ar fi votat cu Fidesz pentru că „sunt induși în eroare”, acuzând UDMR că ar fi participat la o campanie de dezinformare. [...]
Vlad Gheorghe cere verificarea fluxurilor de bani publici din Ungaria către România , invocând riscuri de influență politică și propagandă finanțate din bugetul unui stat vecin, cu potențiale implicații de cooperare între autorități naționale și europene, potrivit Mediafax . Vlad Gheorghe, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, spune că i-a cerut noului lider politic al Ungariei, Peter Magyar , să investigheze banii trimiși din bugetul Ungariei în România, în numele „investițiilor” pentru comunitățile maghiare. Solicitarea a fost făcută într-o postare pe Facebook, marți. În mesaj, Vlad Gheorghe afirmă că există „suspiciuni serioase” privind modul în care au fost folosite fondurile și susține că o parte dintre bani „nu au ajuns la oameni”, ci ar fi alimentat „rețele de influență politică și propagandă pro-Viktor Orbán”. „Nu vorbim doar despre bani. Vorbim despre influență politică construită cu bani publici, inclusiv pe teritoriul României.” Ce îi cere concret lui Peter Magyar Plecând de la promisiunea lui Peter Magyar că îi va trage la răspundere „pe toți cei care au jefuit statul”, Vlad Gheorghe solicită: verificarea modului în care au fost cheltuiți banii trimiși în România; identificarea „beneficiarilor reali”; urmărirea „rețelelor create de vechiul regim”; cooperare cu autoritățile române și europene. El mai afirmă că investigarea acestor fluxuri financiare „nu este doar o problemă a Ungariei”, ci „o problemă europeană”. Context: schimbarea de putere la Budapesta Peter Magyar este liderul partidului Tisza și câștigătorul alegerilor parlamentare din Ungaria din 12 aprilie, în urma cărora l-a învins pe Viktor Orbán, conform informațiilor din articol. [...]
