Știri
Știri din categoria Politică
Înfrângerea lui Viktor Orbán slăbește capacitatea extremei drepte europene de a bloca decizii în UE, după ce liderul naționalist ungar a pierdut alegerile de duminică, iar odată cu el dispare și unul dintre cei mai influenți actori care foloseau sistematic dreptul de veto al Ungariei în dosare-cheie precum sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei, potrivit Reuters.
Orbán, aflat 16 ani la putere, a fost un model pentru politicieni populiști și „iliberali” din Europa, iar guvernarea sa a fost lăudată inclusiv de președintele SUA Donald Trump și de președintele Rusiei Vladimir Putin. În perioada mandatului, el a promovat etno-naționalismul, a restrâns spațiul pentru societatea civilă și presă și s-a poziționat împotriva imigrației, drepturilor LGBTQ și liberalismului.
Reuters notează că pierderea alegerilor, pusă pe seama nemulțumirilor legate de economie, corupție și limitarea libertăților democratice, privează extrema dreaptă europeană nu doar de un exemplu de „capturare” a statului pe termen lung, ci și de un aliat cu resurse financiare consistente, care a investit „sute de milioane de dolari” în promovarea acestor ideologii.
Un element central al influenței lui Orbán în Europa a fost folosirea repetată a dreptului de veto în Uniunea Europeană, adesea pentru a bloca finanțarea pentru Ucraina sau sancțiunile împotriva Rusiei, arată Reuters. Această tactică i-a adus apreciere din partea unor lideri politici care urmăresc slăbirea coeziunii blocului comunitar.
În acest context, victoria pro-europeanului Peter Magyar reduce probabilitatea ca Budapesta să rămână un pivot automat al strategiei de obstrucție în UE, deși Reuters nu indică încă ce linie concretă va adopta noua conducere în dosarele sensibile.
Reuters subliniază că Orbán a avut cele mai strânse legături dintre liderii europeni cu mișcarea MAGA asociată lui Trump, ilustrate inclusiv de vizita la Budapesta a vicepreședintelui JD Vance, care l-a susținut public înaintea alegerilor.
Totuși, această apropiere este descrisă drept o „sabie cu două tăișuri” pentru o parte a extremei drepte europene, pe fondul impopularității lui Trump în Europa, alimentată, potrivit Reuters, de amenințările privind Groenlanda și de războiul cu Iranul. Un parlamentar al Alternativei pentru Germania, Matthias Moosdorf, a scris pe X că „prietenia ostentativă” cu actuala administrație americană a atârnat „ca o piatră de moară” de gâtul lui Orbán.
O parte importantă din exportul de influență al lui Orbán a fost construită prin institute și platforme finanțate cu sprijin guvernamental și prin participații corporative. Reuters menționează că a fost direcționat echivalentul a peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) către organizații precum Mathias Corvinus Collegium (MCC) și Danube Institute, care au funcționat ca brațe ideologice ale partidului Fidesz.
Aceste structuri au atras în mod constant delegații și organizații din SUA și Europa, inclusiv grupuri influente asociate actualei administrații Trump, precum Heritage Foundation, America First Policy Institute și Alliance Defending Freedom, potrivit Reuters.
Peter Magyar a declarat că guvernul nu va mai folosi bani publici pentru a finanța organizații precum MCC sau evenimente de partid. Cu toate acestea, cercetători citați de Reuters consideră că institutele sunt puțin probabil să dispară rapid, tocmai pentru că sunt construite să mențină ideile și rețelele și după plecarea liderului care le-a impulsionat.
În pofida pierderii unui aliat major, parteneri politici ai lui Orbán din Europa susțin că trendul rămâne favorabil extremei drepte. Un europarlamentar din grupul Patriots for Europe, care include Fidesz, a spus că vor „simți lipsa” sprijinului guvernului ungar, dar că „merg mai departe”, invocând inclusiv sondaje bune pentru National Rally în Franța și rezultatele partidului Chega în Portugalia, conform Reuters.
Recomandate
România și Italia își consolidează frontul pro-coeziune în negocierile pentru viitorul buget al UE , printr-o coordonare politică menită să blocheze eventuale tăieri la fondurile pentru dezvoltare regională și agricultură, potrivit Mediafax . Președintele României, Nicușor Dan , a anunțat că, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, a reunit la Bruxelles liderii grupului „ Prietenii Coeziunii ”, înaintea reuniunii Consiliului European. În mesajul publicat pe platforma X, Nicușor Dan a indicat că statele din grup vor rămâne unite pe parcursul negocierilor privind următorul buget multianual al Uniunii Europene, mizând pe patru priorități comune. Ce cer „Prietenii Coeziunii” în negocierile bugetare Conform președintelui României, agenda comună urmărește: resurse suficiente pentru a acoperi toate prioritățile comune ale UE; protejarea politicii de coeziune și a agriculturii, atât ca finanțare, cât și ca reguli de implementare; contribuții echitabile din partea statelor membre; eliminarea mecanismelor de rambursare („rebates”) – reduceri aplicate contribuțiilor unor state la bugetul UE. „Împreună cu Giorgia Meloni, am reunit șefii de stat și de guvern din grupul «Prietenii Coeziunii» înaintea reuniunii EUCO”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de X. De ce contează: bugetul UE se decide prin unanimitate Miza este ridicată deoarece aprobarea bugetului UE necesită unanimitatea statelor membre, iar negocierile sunt, de regulă, printre cele mai tensionate din Uniune, notează Mediafax. În acest context, coagularea unui grup de state care cer explicit protejarea coeziunii și agriculturii poate influența direct arhitectura finală a bugetului. Contextul summitului de la Bruxelles Liderii UE se reunesc la Bruxelles pentru un summit de două zile, cu o agendă încărcată, care include discuții despre limitarea creșterii rapide a exporturilor din China (pe fondul închiderii unor fabrici), reducerea prețurilor ridicate la energie și divergențele privind viitorul buget al Uniunii Europene, potrivit Reuters și Euronews, citate de Mediafax. Nicușor Dan a mai transmis că liderii europeni din grup vor continua să colaboreze pentru ca aceste priorități să fie incluse în acordul final privind bugetul european. [...]
Alexandru Rogobete contestă acuzațiile privind subfinanțarea UPU și invocă un deficit de 200 mil. lei între necesar și alocare , într-o dispută care readuce în prim-plan riscul ca presiunea de reducere a deficitului bugetar să se traducă în blocaje operaționale în urgențele medicale, potrivit News . Rogobete, propus ministru al Sănătății în Guvernul condus de Luca Niculescu, respinge acuzațiile premierului demis Ilie Bolojan , care a susținut că Ministerul Sănătății ar fi alocat la începutul anului sume „total insuficiente” pentru funcționarea unităților de primiri urgențe (UPU), „în mod iresponsabil, fie din incompetență, fie în mod premeditat”. Miza: diferența dintre finanțarea cerută și cea aprobată Rogobete afirmă că, „pentru componenta de urgență”, ministerul a solicitat 660 de milioane de lei, dar au fost alocate 460 de milioane de lei, adică „cu 200 de milioane mai puțin decât necesarul solicitat”. El indică drept posibilă explicație reducerea deficitului bugetar, însă precizează că, „în lipsa unei justificări explicite”, nu poate prezenta această ipoteză „drept certitudine”. Totodată, Rogobete susține că repartizarea celor 460 de milioane de lei s-a făcut în funcție de execuția bugetară istorică, respectiv media ultimilor doi ani. Exemplul Floreasca și disputa pe „contextul” bugetar În argumentația sa, Rogobete oferă exemplul UPU de la Spitalul Floreasca: în 2025, bugetul sănătății ar fi fost suplimentat de două ori, iar UPU Floreasca ar fi ajuns la un buget executat de 10 milioane de lei pentru întregul an (sumă care include rectificarea și suplimentarea din septembrie 2025). Pe acest fond, el susține că etichetarea situației drept „incompetență”, „iresponsabilitate” sau „premeditare” fără prezentarea contextului bugetar „înseamnă a omite tocmai datele esențiale ale discuției” și că nu se poate discuta finanțarea urgențelor ignorând diferența dintre sumele solicitate și cele efectiv alocate. Ce a spus Bolojan despre UPU și rectificarea bugetară În ședința conducerii PNL, Ilie Bolojan a prezentat situația UPU afectate de lipsa de fonduri și a indicat drept soluție o rectificare bugetară, despre care a spus că nu poate fi făcută de un guvern interimar. Bolojan a dat exemple precum Floreasca și UPU Târgu Mureș, susținând că alocările inițiale din acest an ar fi fost sub jumătate față de cele inițiale din 2025 și că există unități care ar fi primit aproximativ 30% din alocările necesare funcționării pe parcursul întregului an. De ce contează Disputa scoate în evidență o problemă de fond: dacă alocările inițiale rămân sub necesarul de funcționare, presiunea se mută în timpul anului pe redistribuiri și eventuale rectificări bugetare, cu risc de sincope în finanțarea serviciilor de urgență. În același timp, Rogobete plasează dezbaterea în cheia constrângerilor bugetare, susținând că reducerea deficitului trebuie urmărită „cu echilibru”, ținând cont de nevoile sistemului de sănătate. [...]
PNL va vota învestirea guvernului Nicușor Dan–PSD, invocând deblocarea finanțării serviciilor publice , deși îl cataloghează drept „guvern al rușinii naționale”, potrivit G4Media , care redă o declarație a vicepreședintei PNL Raluca Turcan . Turcan susține că România a ajuns „într-un moment critic” din cauza întârzierii desemnărilor și a unor „tentative” care ar fi vizat „ruperea și îngenuncherea PNL”, iar statul ar fi fost blocat de interimatul unui guvern cu atribuții limitate. În acest context, ea afirmă că „servicii de bază” au rămas fără finanțare și indică probleme punctuale în sănătate și educație. Argumentul PNL: vot pentru a evita blocajul administrativ În mesajul citat, Raluca Turcan leagă votul PNL de necesitatea „deblocării” situației: „PNL l-a asigurat pe premierul desemnat că va primi votul pentru ca România să fie deblocată.” Ea afirmă că în sănătate „nu mai sunt bani pentru medicamente, consumabile și combustibil pentru salvări”, pe care le pune pe seama unui „buget prost gândit” de ministrul Alexandru Rogobete . În educație, spune că „plățile curente nu mai pot fi susținute”. Critica la adresa guvernului și acuzații privind fonduri pierdute Deși anunță sprijinul la învestire, Turcan descrie executivul drept „capturat de PSD” și „o rușine pentru România”. În același mesaj, ea acuză doi miniștri că ar fi „pierdut bani pentru România”, indicând sume și domenii: Alexandru Rogobete – „peste 1 miliard de euro” pentru sănătate, „doar pentru construcția de spitale”, cu „19 spitale sau corpuri noi de spitale sacrificate”; Florin Manole – „770 de milioane de euro” pentru legea salarizării, despre care afirmă că ar fi fost „moșmondită, pierdută și povestită”. Miza imediată: învestirea și funcționarea statului Turcan mai spune că populația resimte „o criză prelungită” care ar reduce calitatea vieții, invocând împrumuturi mai scumpe pentru cheltuieli curente, creșteri de prețuri și dobânzi, pe fondul percepției de instabilitate. În final, ea afirmă că guvernul va primi voturile necesare „ca să-și poată arăta adevărata valoare”, în condițiile în care, potrivit declarației, executivul ar urma să aibă „11 miniștri”. [...]
PNL justifică susținerea învestirii Guvernului Niculescu prin urgența rectificării bugetare , invocând riscul ca spitalele să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente și ca ambulanțele să rămână fără combustibil, potrivit Agerpres . Vicepremierul Oana Gheorghiu afirmă că legea nu permite Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să adopte rectificarea prin ordonanță de urgență, ceea ce ar prelungi un blocaj cu efecte directe asupra serviciilor publice esențiale. Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu descrie decizia ca pe o alegere „între două rele”: fie menținerea blocajului, fie contribuția la învestirea unui executiv „dominat de PSD”, pe care îl critică inclusiv prin prisma listei de miniștri. Ea spune că înțelege nemulțumirea față de votul liberalilor și susține că și ea este „revoltată”. Miza imediată: rectificarea bugetară și funcționarea sistemului sanitar Argumentul central invocat de vicepremier este că România are nevoie „urgentă” de rectificare bugetară, iar lipsa acesteia ar putea afecta direct: finanțarea medicamentelor și tratamentelor în spitale; alimentarea cu combustibil a ambulanțelor. În mesajul citat de Agerpres, Gheorghiu insistă că nu este doar o problemă de bani, ci una cu potențiale consecințe „măsurate în vieți omenești”. Context politic: de la căderea Guvernului Bolojan la un cabinet cu majoritate PSD Potrivit Oanei Gheorghiu, PSD, împreună cu AUR, a contribuit la căderea Guvernului Bolojan, despre care afirmă că începuse să „pună ordine în finanțele țării”, să reducă risipa și privilegiile. Ea mai susține că, în perioada de interimat, reformele au fost continuate „timp de peste cinci luni”, în pofida limitărilor și a contestărilor în instanță. Gheorghiu menționează că, după nominalizările eșuate Tomac și Veștea, PNL, USR și UDMR ar fi propus un guvern minoritar condus de Siegfried Mureșan, variantă refuzată de PSD. În final, spune ea, s-a ajuns la un executiv în care PSD are 11 miniștri din totalul de 17. Ce urmează, în logica PNL: opoziție și presiune pe „asumarea” guvernării Vicepremierul afirmă că PNL nu intră la guvernare, ci în opoziție, iar PSD „va trebui să își asume guvernarea” și să livreze promisiunile făcute, fără a mai putea invoca „austeritatea” lui Ilie Bolojan. În același timp, Gheorghiu spune că liberalii vor continua să susțină reforma statului, reducerea risipei, eliminarea privilegiilor și profesionalizarea companiilor de stat. [...]
PNL își fixează o linie de guvernare condiționată de „disciplină” în coaliții , iar Ilie Bolojan avertizează că alianțele cu partide care nu respectă înțelegerile blochează deciziile și erodează credibilitatea politică, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, într-o conferință de presă, după ce liderul PNL a fost întrebat de ce nu a negociat lista miniștrilor din Guvernul Luca Niculescu sau păstrarea unor experți PNL în ministere. Bolojan a spus că partidul rămâne consecvent deciziilor luate în primăvară: dacă PSD intră la guvernare „în actualul context politic”, PNL va fi în opoziție. Mesajul: coalițiile fără respectarea acordurilor „te compromit” Bolojan a susținut că participarea într-o coaliție în care partenerii nu își asumă partea de răspundere și nu duc înțelegerile „până la capăt” împiedică aplicarea măsurilor pe care le consideră necesare pentru România. „Atunci când faci coaliţii cu partide care nu respectă înţelegerile, care nu sunt de acord să îşi asume partea de răspundere (...), a fi într-o astfel de coaliţie nu-ţi permite să faci ceea ce trebuie pentru ţară şi nu faci decât să te compromiţi.” Riscul politic invocat: alimentarea votului „antisistem” Liderul PNL a legat tema coalițiilor de efecte electorale, afirmând că menținerea unor astfel de aranjamente politice poate „încuraja un vot antisistem”. În acest context, a insistat că PNL „dorește să fie parte a soluției” și a punctat delimitarea față de PSD. „Deci PNL nu este egal PSD.” Context: acuzații privind ruptura coaliției și miza „forței parlamentare” Bolojan a mai spus că fosta coaliție „nu a fost spartă din vina PNL” și a invocat o „situație limită pentru România” în care „lucrurile au fost întârziate”, tot fără culpa liberalilor. În același timp, a afirmat că este nevoie de recâștigarea încrederii electoratului și a adus în discuție imposibilitatea rectificării bugetare, în opinia sa. Mesajul central: pentru schimbări „la modul serios”, un partid nu poate livra doar cu „15% în Parlament”, fiind necesare o susținere electorală mai mare, parteneri care să sprijine reformele și timp. [...]
PNL își apără votul pentru deblocarea crizei politice printr-un mesaj intern de disciplinare a costurilor de imagine, în care primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu , îl prezintă pe Ilie Bolojan drept un lider care pune „țara mai presus de propriul interes”, potrivit G4Media . Reacția vine după decizia recentă a PNL de a susține învestirea unui nou executiv, justificată de partid ca soluție pentru scoaterea României din „blocajul politic”. În acest context, Ciucu spune că valul de nemulțumire din rândul electoratului oferă ocazia de a explica un principiu de „etică politică” pe care îl asociază cu Bolojan. „«Country above self» înseamnă «Țara mai presus de propriul interes»”, a scris Ciucu. Ce transmite mesajul: acceptarea costului politic În postarea citată de G4Media, Ciucu descrie „Country above self” ca pe un „principiu de responsabilitate publică”, care ar presupune ca interesul țării să primeze în fața interesului personal, de partid sau de grup. El enumeră câteva consecințe practice ale acestui tip de abordare: punerea interesului național înaintea interesului electoral, chiar dacă decizia „te costă politic”; acceptarea unor „compromisuri dificile” atunci când sunt necesare „pentru binele public”; asumarea responsabilității în locul variantei convenabile pentru partid; separarea interesului partidului de interesul țării, care „nu coincid întotdeauna”. În același mesaj, Ciucu susține că „oricine altcineva ar fi ales calea ușoară a criticii și purismului”, dar că există „nu mulți politicieni” care „au conștiința istoriei”. De ce contează: semnal despre linia PNL în criză Dincolo de componenta de imagine, mesajul funcționează ca o justificare politică a unei decizii care a generat reacții negative în propriul electorat: PNL își asumă explicit ideea că sprijinul pentru învestirea noului guvern poate avea un cost electoral, dar este prezentat ca necesar pentru ieșirea din blocaj. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre pașii următori ai PNL sau despre calendarul învestirii; informațiile disponibile se limitează la reacția publică a lui Ciprian Ciucu și la contextul deciziei partidului de a susține noul executiv. [...]
