Știri
Știri din categoria Politică
Înfrângerea lui Viktor Orbán slăbește capacitatea extremei drepte europene de a bloca decizii în UE, după ce liderul naționalist ungar a pierdut alegerile de duminică, iar odată cu el dispare și unul dintre cei mai influenți actori care foloseau sistematic dreptul de veto al Ungariei în dosare-cheie precum sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei, potrivit Reuters.
Orbán, aflat 16 ani la putere, a fost un model pentru politicieni populiști și „iliberali” din Europa, iar guvernarea sa a fost lăudată inclusiv de președintele SUA Donald Trump și de președintele Rusiei Vladimir Putin. În perioada mandatului, el a promovat etno-naționalismul, a restrâns spațiul pentru societatea civilă și presă și s-a poziționat împotriva imigrației, drepturilor LGBTQ și liberalismului.
Reuters notează că pierderea alegerilor, pusă pe seama nemulțumirilor legate de economie, corupție și limitarea libertăților democratice, privează extrema dreaptă europeană nu doar de un exemplu de „capturare” a statului pe termen lung, ci și de un aliat cu resurse financiare consistente, care a investit „sute de milioane de dolari” în promovarea acestor ideologii.
Un element central al influenței lui Orbán în Europa a fost folosirea repetată a dreptului de veto în Uniunea Europeană, adesea pentru a bloca finanțarea pentru Ucraina sau sancțiunile împotriva Rusiei, arată Reuters. Această tactică i-a adus apreciere din partea unor lideri politici care urmăresc slăbirea coeziunii blocului comunitar.
În acest context, victoria pro-europeanului Peter Magyar reduce probabilitatea ca Budapesta să rămână un pivot automat al strategiei de obstrucție în UE, deși Reuters nu indică încă ce linie concretă va adopta noua conducere în dosarele sensibile.
Reuters subliniază că Orbán a avut cele mai strânse legături dintre liderii europeni cu mișcarea MAGA asociată lui Trump, ilustrate inclusiv de vizita la Budapesta a vicepreședintelui JD Vance, care l-a susținut public înaintea alegerilor.
Totuși, această apropiere este descrisă drept o „sabie cu două tăișuri” pentru o parte a extremei drepte europene, pe fondul impopularității lui Trump în Europa, alimentată, potrivit Reuters, de amenințările privind Groenlanda și de războiul cu Iranul. Un parlamentar al Alternativei pentru Germania, Matthias Moosdorf, a scris pe X că „prietenia ostentativă” cu actuala administrație americană a atârnat „ca o piatră de moară” de gâtul lui Orbán.
O parte importantă din exportul de influență al lui Orbán a fost construită prin institute și platforme finanțate cu sprijin guvernamental și prin participații corporative. Reuters menționează că a fost direcționat echivalentul a peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) către organizații precum Mathias Corvinus Collegium (MCC) și Danube Institute, care au funcționat ca brațe ideologice ale partidului Fidesz.
Aceste structuri au atras în mod constant delegații și organizații din SUA și Europa, inclusiv grupuri influente asociate actualei administrații Trump, precum Heritage Foundation, America First Policy Institute și Alliance Defending Freedom, potrivit Reuters.
Peter Magyar a declarat că guvernul nu va mai folosi bani publici pentru a finanța organizații precum MCC sau evenimente de partid. Cu toate acestea, cercetători citați de Reuters consideră că institutele sunt puțin probabil să dispară rapid, tocmai pentru că sunt construite să mențină ideile și rețelele și după plecarea liderului care le-a impulsionat.
În pofida pierderii unui aliat major, parteneri politici ai lui Orbán din Europa susțin că trendul rămâne favorabil extremei drepte. Un europarlamentar din grupul Patriots for Europe, care include Fidesz, a spus că vor „simți lipsa” sprijinului guvernului ungar, dar că „merg mai departe”, invocând inclusiv sondaje bune pentru National Rally în Franța și rezultatele partidului Chega în Portugalia, conform Reuters.
Recomandate
Înfrângerea lui Viktor Orbán ar putea debloca decizii UE cu miză directă pentru România, inclusiv pe energie și extindere , potrivit declarațiilor vicepreședintelui Parlamentului European Victor Negrescu , citate de HotNews . Negrescu spune că la Bruxelles rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria, câștigate de Peter Magyar și partidul Tisza în fața lui Orbán și Fidesz, este „privit cu optimism”. În intervenția la Antena 3, Negrescu a susținut că, odată cu schimbarea de la Budapesta, „putem să vorbim de posibilitatea de a lua decizii mult mai ușor la nivel european”, în condițiile în care Orbán „a blocat foarte multe decizii”, inclusiv unele „în interesul României”. Ce ar putea însemna pentru România: energie și dosare europene blocate Negrescu a dat două exemple concrete de dosare unde Ungaria ar fi pus frână: extinderea UE : Budapesta ar fi blocat decizia privind începerea negocierilor pe clustere pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană; energie : Ungaria ar fi blocat „o serie de decizii” care, în viziunea lui Negrescu, ar fi ajutat România să aibă acces la fonduri europene suplimentare și la interconectări mai bune cu piața energetică europeană, cu efect potențial de scădere a prețurilor la energie . În același context, vicepreședintele Parlamentului European a spus că plecarea lui Orbán de la putere ar putea crește șansele unei Europe „mai unite”, cu mai puține disensiuni. Acuzații de influență rusă și contextul investigațiilor Negrescu a mers mai departe, afirmând că, odată cu înfrângerea lui Orbán, UE nu ar mai avea „un agent al Federației Ruse în mijlocul nostru”, invocând „relatări” despre conversații ale unor oficiali de rang înalt din Fidesz cu reprezentanți ai Federației Ruse, care ar fi transmis informații despre discuțiile de la nivel european. În articol este menționat și un context de investigații și relatări din presa internațională: potrivit unei investigații realizate de VSquare și TheInsider înaintea alegerilor, guvernul Orbán ar fi colaborat cu Rusia pentru a scoate de pe lista sancțiunilor UE oligarhi ruși, companii și bănci. Separat, The Washington Post a relatat în martie că ofițeri ai spionajului rusesc ar fi propus o strategie de influențare a campaniei electorale din Ungaria, inclusiv prin „înscenarea unei tentative de asasinat” asupra lui Orbán. Ce urmează la Budapesta: guvernare dificilă și dosare sensibile Negrescu l-a descris pe Peter Magyar drept „un om hotărât, cu o viziune clar conservatoare” și a spus că acesta a promis un guvern cu „reprezentativitate politică largă”. În opinia sa, viitorul guvern va avea „provocări importante”, între care a enumerat: fondurile europene , „reclădirea juridică” , refacerea încrederii în instituțiile statului , iar „inclusiv președintele din Ungaria s-ar putea să fie schimbată”. [...]
Președintele Senatului cere evitarea „crizelor politice artificiale” și leagă mesajul de schimbarea de putere de la Budapesta, într-un apel la continuitate internă, cu miză de stabilitate regională, potrivit news.ro . Mircea Abrudean a declarat marți că rezultatul votului din Ungaria este „un semnal de stabilitate” pe care România „nu are voie să îl ignore” și că țara are „datoria morală și politică” să își mențină parcursul „fără ezitare”, pentru a rămâne „un pilon de stabilitate în regiune”. În argumentația sa, Abrudean a spus că, „dincolo de nume, regimuri sau retorică politică”, ar trebui urmărită „dorința oamenilor de a trăi într-un spațiu sigur, predictibil și ancorat în valorile europene”. Mesaj intern: continuitate și respingerea crizelor politice Președintele Senatului a reluat ideea că România nu își poate permite „crize politice artificiale, generate fără motive serioase”, susținând că este nevoie de „liniște” și „continuitate”. În același registru, a afirmat că, „într-o Europă aflată la răscruce”, responsabilitatea înseamnă „să punem stabilitatea țării deasupra oricăror jocuri politice de moment”. Context: schimbare majoră la Budapesta Declarațiile vin după alegerile legislative din Ungaria , unde Péter Magyar, descris ca un conservator proeuropean, a obținut o victorie: partidul său, Tisza, a câștigat două treimi dintre mandatele din Parlamentul unicameral, ceea ce a pus capăt perioadei de 16 ani în care Viktor Orbán s-a aflat la putere. [...]
O eventuală schimbare la vârful UDMR ar avea mai degrabă un rol de repoziționare în relația cu Budapesta decât de ruptură politică , în contextul în care liderul partidului Tisza, Peter Magyar, l-a invitat pe Kelemen Hunor la discuții în capitala Ungariei, iar un sociolog vorbește despre posibilitatea propunerii unei alte conduceri. Analiza este prezentată de Antena 3 . Sociologul Vladimir Ionaș a spus, la Antena 3 CNN, că este posibil ca „viitorul premier al Ungariei” să își dorească o schimbare în conducerea UDMR, dar a încadrat această ipoteză într-un tipar „deja cunoscut” în ultimii 35 de ani: UDMR își pregătește generații de lideri pentru relația cu noua putere de la Budapesta, iar tranzițiile sunt gestionate intern astfel încât linia politică să continue. Relația Budapesta–UDMR: continuitate, nu schimbare de fond Potrivit lui Ionaș, indiferent cine conduce la Budapesta, politica statului maghiar față de comunitățile maghiare din afara granițelor rămâne una „foarte clară”, iar relația cu UDMR ar urma să meargă mai departe în parametri similari. În această logică, o eventuală schimbare de conducere ar fi mai degrabă o adaptare la noul context politic din Ungaria, nu o modificare de direcție. „Indiferent de numele premierului, lucrurile vor merge mai departe, iar relația va rămâne aceeași.” Sociologul a mai afirmat că UDMR a susținut Fidesz în baza unui acord de colaborare vechi, însă „lucrurile se resetează”, fără ca asta să însemne o ruptură a relației. De ce contează: miza operațională pentru UDMR în România În evaluarea lui Vladimir Ionaș, relația dintre Guvernul de la Budapesta și UDMR „nu se va schimba”, inclusiv pentru că „alternativă la UDMR în România nu există”. În acest cadru, întrebarea relevantă devine cât de „dur” ar putea fi noul context de la Budapesta în raport cu formula de conducere a UDMR, nu dacă parteneriatul va continua. Ce urmează: întâlnirea de la Budapesta Peter Magyar a anunțat că a avut o discuție telefonică cu Kelemen Hunor și că au convenit să continue discuțiile „personal la Budapesta” săptămâna viitoare. „Astăzi, după 10 lideri europeni, am vorbit la telefon cu Kelemen Hunor, președintele UDMR. Am convenit ca săptămâna viitoare să continuăm discuțiile personal la Budapesta.” [...]
Schimbul de acuzații dintre George Simion și Péter Magyar mută tensiunea româno-maghiară în registru politic, cu potențial de efect asupra relațiilor regionale și a mesajelor pro-UE. Potrivit Mediafax , liderul AUR a respins acuzațiile formulate de Péter Magyar și a transmis, într-un mesaj publicat marți pe platforma X, că „nu am dansat niciodată pe mormintele poporului tău”. Simion a început prin a-l felicita pe Péter Magyar pentru „alegeri corecte”, adăugând că „nouă ne lipsește asta în România”. În același mesaj, liderul AUR a făcut o referire la Ursula von der Leyen, afirmând: „Amândoi suntem maratoniști, așa că un sfat prietenesc: ai grijă cum iei banii țării tale de la Ursula!”. Ce a declanșat reacția lui Simion Replica vine după declarațiile lui Péter Magyar despre relația dintre premierul ungar Viktor Orbán și liderul AUR. Magyar a susținut că Simion „a dansat pe mormintele eroilor de război maghiari” și că, în aceste condiții, „niciun prim-ministru maghiar nu o poate susține” pe o astfel de persoană, „indiferent dacă devine președinte sau nu”, acuzându-l totodată pe Orbán că „a făcut acest lucru”. Magyar a mai afirmat că sprijinul ar fi fost „direct în campanie” și a invocat distribuirea a „500.000 de pliante” în Transilvania, pe care le-a descris ca parte a acestui sprijin, apreciind că situația a fost considerată „o trădare atât în Ungaria, cât și în Transilvania”. Contextul politic din Ungaria În același cadru, Mediafax notează că Viktor Orbán a fost înfrânt, după 16 ani de guvernare, de liderul partidului de opoziție Tisza, Péter Magyar, descris cu „direcții pro-europene și democratice”, iar victoria a fost sărbătorită duminică la Budapesta. [...]
Peter Magyar vrea să limiteze prin Constituție puterea executivului după ce a câștigat alegerile legislative din Ungaria cu o majoritate care îi permite modificarea Legii fundamentale, potrivit news.ro . În prima sa conferință de presă, el a spus că intenționează să introducă o limită de două mandate pentru funcția de prim-ministru, măsură care ar urma să fie înscrisă în Constituție și aplicată retroactiv. Aplicarea retroactivă ar bloca, în practică, o eventuală revenire a lui Viktor Orbán la conducerea guvernului, în condițiile în care acesta a ocupat funcția de prim-ministru „în total” timp de 20 de ani. Informația este atribuită de news.ro publicației The Guardian. Magyar a susținut că, deși deține o majoritate de două treimi în noul parlament, nu intenționează să folosească instrumente ilegale pentru a „restabili statul de drept”. „Nu vom lua măsuri ilegale pentru a restabili statul de drept” Alte schimbări instituționale anunțate În aceeași conferință de presă, care a durat aproape trei ore, Magyar a reluat ideea că președintele Tamas Sulyok – descris ca „omul pus în funcție de Viktor Orban” – ar trebui, în esență, să părăsească funcția înainte de aniversarea a 70 de ani de la revoluția din 1956, în octombrie. Întrebat dacă măsuri precum solicitarea demisiei președintelui și a altor oficiali sau planurile de a închide televiziunea publică nu vor fi percepute drept începutul unui ciclu de represalii, Magyar a răspuns că urmărește o „schimbare de regim” și, în acest scop, vrea reformarea radicală a instituțiilor, astfel încât să fie limitată capacitatea viitoarelor guverne de a le influența. „Nu sunt aici pentru a mă îmbogăți și nu sunt aici pentru a guverna pentru totdeauna” Magyar a vorbit și despre viitorul guvern și posturile-cheie, însă nu a prezentat numele celor mai importanți membri. [...]
Schimbarea puterii la Budapesta ar putea debloca negocierile UE cu Moldova și Ucraina , prin ridicarea vetoului Ungariei asupra deschiderii negocierilor pe capitole, potrivit unei analize citate de Adevărul . Valeriu Pașa, președintele comunității WatchDog.md (think tank din Chișinău), susține că o eventuală plecare a lui Viktor Orbán de la putere ar schimba poziția Budapestei față de extinderea UE. În lectura sa, noul guvern ungar ar avea ca priorități restabilirea relațiilor cu Uniunea Europeană și distanțarea de Rusia, ceea ce ar face probabilă eliminarea blocajului asupra „deschiderii oficiale” a negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova. Pașa argumentează că acest pas, dincolo de negocierile tehnice pe capitole, ar apropia momentul aderării pentru cele două state. Efecte așteptate: veto-ul și finanțarea pentru Ucraina Pașa mai afirmă că schimbarea de la Budapesta ar putea avea impact și asupra sprijinului financiar pentru Ucraina, prin deblocarea ajutorului de 90 de miliarde de euro, ceea ce ar întări capacitatea Kievului de a se apăra în războiul declanșat de Rusia. În consecință, ar crește stabilitatea și securitatea în regiune, inclusiv pentru Republica Moldova, în logica prezentată de expert. Context: Chișinău și Kiev, „împreună” pe drumul european În acest context, publicația reamintește poziția exprimată anterior de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu , potrivit căreia Chișinăul și Kievul au pornit împreună pe drumul spre UE și își doresc să ajungă împreună „la destinație”. Într-o declarație citată de Adevărul, Sandu a spus că Republica Moldova ar aștepta Ucraina dacă UE ar decide să avanseze doar dosarul Chișinăului, făcând trimitere la veto-ul premierului ungar de atunci, Viktor Orbán, care a afectat indirect și parcursul Moldovei. „Datorăm pacea noastră Ucrainei. Suntem mândri că am pornit împreună pe acest drum și știm că progresul trebuie câștigat. Democrația din Moldova poate supraviețui doar ca parte a Uniunii Europene. Este un «da», vrem să intrăm împreună în UE.” Republica Moldova și Ucraina au depus cererile de aderare în 2022, la câteva zile după declanșarea războiului, au primit statutul de țări candidate în iunie 2022, iar doi ani mai târziu ambasadorii celor 27 de state membre au dat un „acord de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu ambele state. [...]
