Știri
Știri din categoria Politică
Temerile economice domină percepția românilor asupra conflictului din Iran, chiar dacă o majoritate susține decizia de a permite avioanelor americane de realimentare să folosească baze militare din România, potrivit unui sondaj Avangarde prezentat de Adevărul. Datele indică faptul că, dincolo de opțiunile de politică externă și securitate, publicul leagă direct escaladarea din Orientul Mijlociu de riscuri pentru prețuri, energie și comerț.
Întrebați cum percep evoluția conflictului și efectele asupra României, 40% dintre respondenți spun că situația va influența prețurile la energie și comerțul, iar 16% se declară „foarte îngrijorați” și consideră că România ar trebui să acționeze rapid pentru a se proteja.
În același timp, 43% se așteaptă la efecte semnificative asupra economiei (în special energie, comerț și prețuri), iar 29% cred că impactul este posibil, însă România gestionează situația cu prudență. Doar 5% consideră că nu vor exista consecințe majore, în timp ce 23% nu au o opinie clară.
Pe componenta de securitate, 53% dintre respondenți consideră corectă decizia României de a permite avioanelor de realimentare ale Statelor Unite să utilizeze bazele militare de pe teritoriul național. În schimb, 35% văd decizia ca fiind greșită, iar 12% nu au o opinie.
Sondajul arată diferențe în funcție de educație: susținerea deciziei scade pe măsură ce crește nivelul de instruire (58% sub liceu, 54% studii medii, 50% studii superioare), în timp ce ponderea celor care o consideră greșită urcă până la 38% în rândul persoanelor cu studii superioare.
Un element relevant pentru decizia publică este nivelul de încredere în informațiile disponibile: 21% dintre respondenți spun că nu au încredere în informațiile existente, ceea ce sugerează o problemă de comunicare publică. Alți 9% consideră că România nu va fi afectată direct, iar 14% nu au răspuns.
În privința direcției de acțiune, 47% sunt de acord sau total de acord ca România să se axeze pe diplomație, cooperare internațională și respectarea dreptului internațional. Dezacordul este mai redus (10% dezacord și 8% total dezacord), restul fiind neutri sau fără opinie (11%, conform textului sursă).
În paralel, ideea unei alinieri necondiționate la poziția SUA nu strânge același sprijin: 24% sunt de acord ca România să urmeze poziția Statelor Unite indiferent de opiniile altor state europene, în timp ce aproximativ 35% se opun (27% dezacord și 8% total dezacord). Un segment de 11% rămâne neutru.
Opiniile sunt fragmentate și despre coordonarea României în cadrul Uniunii Europene: 21% consideră că poziția este clară și coerentă, 24% cred că nu este bine aliniată cu interesele naționale, 22% percep o diferență între deciziile europene și așteptările populației, iar un procent similar spune că nu are suficiente informații pentru a formula o opinie.
Cercetarea Avangarde a fost realizată în perioada 7–10 aprilie, pe un eșantion de 850 de persoane adulte, neinstituționalizate, reprezentativ la nivel național. Interviurile au fost telefonice (metoda CATI), iar marja de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%.
Recomandate
Reforma administrativ-teritorială ar trebui condiționată de analize de impact și descentralizare, nu de un prag de populație , susține deputatul PSD Mihai Fifor , potrivit Agerpres . Într-o postare pe Facebook, el avertizează că o reorganizare făcută „în grabă” poate muta problemele la o scară mai mare și poate crește dependența administrațiilor locale de decizia centrală. Fifor afirmă că România are nevoie de o reformă „profundă”, argumentând că organizarea administrativă actuală este construită pe modelul din 1968 , într-un context demografic și economic diferit. În acest interval, spune el, populația s-a redistribuit, orașele s-au extins, iar multe comunități rurale s-au depopulat, ceea ce a dus la situații în care unele localități „abia își pot susține aparatul administrativ”, în timp ce altele s-au dezvoltat dincolo de limitele teritoriale. De ce contează: riscul unei reforme care mută costurile către cetățeni Miza, în viziunea deputatului PSD, este ca reforma să nu fie redusă la „simpla reducere a numărului de primării”, pentru că o comasare administrativă poate păstra aceleași disfuncționalități, doar la o scară mai mare. El indică explicit riscuri operaționale pentru cetățeni, de la accesul la servicii publice până la gestionarea documentelor și a evidențelor fiscale. „Povara administrativă a reformei trebuie suportată de stat, nu transferată oamenilor.” În același registru, Fifor ridică întrebări legate de efectele concrete ale comasărilor: unde vor fi rezolvate actele, ce se întâmplă cu documentele de proprietate și cât va trebui să se deplaseze oamenii până la noua primărie. Criteriile propuse și condiția descentralizării Fifor susține că reforma ar trebui construită pe criterii „obiective”, enumerate astfel: viabilitate financiară; evoluție demografică; acces la servicii; potențial economic; particularități geografice; coeziune comunitară. El respinge ideea că viitorul unei localități poate fi decis „exclusiv în funcție de un prag de populație” și cere consultarea comunităților, garanții privind reprezentarea și „descentralizare reală”. În lipsa acesteia, avertizează că România ar putea ajunge să înlocuiască administrații mici și vulnerabile cu unele mai mari, dar „la fel de dependente de centru”, dacă decizia și resursele financiare rămân concentrate la București. Ce urmează, în logica mesajului Deputatul PSD leagă reușita reformei de existența unor analize de impact și a unei viziuni pe termen lung, argumentând că schimbarea nu ar trebui făcută „pentru următoarea rectificare bugetară”, ci „pentru următoarele generații”. În plus, el plasează reforma și în contextul unei „divizări sociale”, susținând că o reorganizare administrativă fără consultare ar putea adânci neîncrederea în stat. [...]
PSD recuperează teren față de AUR, iar competiția pentru primul loc se strânge , potrivit unui sondaj Avangarde prezentat de HotNews , într-un context în care percepția publică asupra direcției țării rămâne puternic negativă, iar agenda economică (salarii, pensii, deficit) domină așteptările de la Guvern. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 21–26 octombrie, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă de eșantionare este de 3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Intenția de vot este calculată din totalul celor care și-au exprimat o opțiune. Cum ar arăta Parlamentul dacă alegerile ar fi duminica viitoare Conform cercetării, AUR rămâne pe primul loc, dar diferența față de PSD se reduce: AUR: 35% PSD: 26% PNL: 15% USR: 10% UDMR: 5% Sub pragul electoral ar rămâne, în acest sondaj, SENS (4%) și SOS România (2%). De ce contează: diferența AUR–PSD se micșorează Comparativ cu sondajul Avangarde din septembrie (menționat în articol), AUR scade cu un punct procentual, PSD crește cu trei puncte, USR urcă cu două puncte, iar PNL pierde un punct. În termeni de ecart, PSD „recuperează” față de AUR, pe fondul unei diferențe care, în sondajul Avangarde anterior, era de 13 puncte procentuale. HotNews notează și un reper extern: un sondaj CURS publicat joi indică o diferență de opt puncte între AUR și PSD. Percepția asupra guvernării: direcție „greșită” și priorități economice Pe fondul schimbărilor politice recente, sondajul a testat și reacția la decizia PNL de a vota învestirea Guvernului Niculescu , deși partidul a anunțat că rămâne în opoziție. 50% dintre respondenți consideră decizia „mai degrabă greșită”, 29% „mai degrabă bună”, iar 21% nu știu sau nu răspund. În același timp, 78% dintre respondenți spun că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 16% într-o direcție bună (6% indeciși/refuz). Întrebați care ar trebui să fie prima prioritate a Guvernului (un singur răspuns), respondenții indică: creșterea salariilor și pensiilor: 30% combaterea corupției: 21% reducerea deficitului și a datoriei publice: 19% reducerea cheltuielilor statului: 15% investiții în infrastructură: 7% finanțarea sistemului de sănătate: 4% Pe tema reducerii deficitului, majoritatea (59%) ar prefera reducerea cheltuielilor, în timp ce 20% ar opta pentru taxe mai mari pe averi și companii. Creșterea taxelor și impozitelor generale este susținută de 2%, iar înghețarea salariilor și pensiilor de 1%. Context: comparația cu un sondaj CURS În articol sunt prezentate și cifre dintr-un sondaj CURS publicat joi, în care AUR este cotat la 34%, PSD la 26% și PNL la 16%, iar peste pragul de 5% apar USR (8%) și UDMR (5%). Tot acolo sunt menționate și alte formațiuni sub prag, cu procente mai mici. În ansamblu, datele indică o cursă mai strânsă la vârf și o presiune crescută pe guvernare pe teme cu impact bugetar direct: salarii, pensii și reducerea deficitului. [...]
Guvernul a deblocat prin hotărâre cheltuielile ANCOM pentru acțiuni de lobby la UIT, inclusiv o masă pentru circa 1.000 de persoane la Doha , după ce același proiect fusese scos de pe ordinea de zi de fostul premier Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Decizia are impact direct asupra modului în care sunt angajate fonduri publice din bugetul ANCOM pentru reprezentarea externă a României. Hotărârea adoptată în ședința de vineri vizează susținerea candidaturii României pentru un nou mandat în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) în cadrul Conferinței Plenipotențiarilor (PP-26), programată la Doha, Qatar, în perioada 9–27 noiembrie 2026. Ce aprobă concret hotărârea și cine plătește Actul normativ permite organizarea de activități de susținere a candidaturii, derulate de o delegație ANCOM „configurată” pentru promovarea candidaturii. În delegație pot fi incluși și reprezentanți ai altor instituții publice, inclusiv ai Parlamentului României. În același timp, hotărârea aprobă cheltuieli pentru servicii de organizare eveniment, „cu respectarea regulilor și uzanțelor stabilite de UIT”, care includ organizarea unei mese tradiționale în cadrul unei recepții pentru aproximativ 1.000 de persoane. Finanțarea urmează să fie asigurată din bugetul de venituri și cheltuieli al ANCOM pe anul 2026, conform comunicatului Guvernului citat de Digi24. Contextul politic: proiect retras de Bolojan, dispută cu conducerea ANCOM Documentul este același tip de act normativ pe care Ilie Bolojan l-a retras de pe ordinea de zi a ultimei ședințe de guvern pe care a condus-o. În acel episod, vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, l-a acuzat pe Bolojan că ar fi „sabotat cu bună știință” eforturile diplomatice pentru candidatura României, notează Digi24, care menționează că informația este relatată de News.ro. De ce contează: cheltuieli de protocol validate la nivel de guvern Miza practică a hotărârii este că validează, la nivel guvernamental, un pachet de cheltuieli de protocol și reprezentare externă din bugetul unei autorități publice (ANCOM), într-un context în care oportunitatea acestor cheltuieli a fost anterior contestată politic. UIT este agenția specializată a ONU pentru comunicații și tehnologia informației, înființată în 1865, cu 194 de state membre și peste 1.000 de reprezentanți din sectorul privat și mediul academic, conform datelor prezentate în articol. [...]
USR își votează la Timișoara componența Consiliului Național, miza fiind majoritatea care poate valida deciziile interne , nu poziția de președinte a lui Dominic Fritz , potrivit Digi24 . Congresul are loc sâmbătă, iar partidul își alege cei 24 de membri ai forului colectiv de conducere, considerat esențial pentru susținerea necesară luării deciziilor în USR. Dominic Fritz a fost ales președinte în vara lui 2025, pentru un mandat de patru ani, iar competiția pentru Consiliul Național „nu amenință” poziția sa de lider, notează publicația. În schimb, controlul majorității în acest for este relevant pentru echilibrul de putere din partid și pentru direcția deciziilor pe care USR le va putea adopta. Cine candidează și cum arată competiția La congres sunt anunțate trei liste, fiecare cu echipe de câte 29 de membri, plus patru candidați independenți. Potrivit surselor din partid citate de Digi24, una dintre echipe ar urma să îi includă pe Diana Buzoianu, Irineu Darău, Oana Țoiu și Vlad Voiculescu, fiind indicată ca una dintre listele cu șanse mari să fie aleasă. O a doua echipă, descrisă ca având susținere puternică, îi include pe Radu Miruță, Dan Barna, Ionuț Moșteanu, Radu Mihaiu, Stelian Ion și Violeta Alexandru. A treia echipă ar urma să îi includă, între alții, pe Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu și Clotilde Armand, conform acelorași surse. Calendarul votului și al anunțării rezultatelor Discursurile în congres sunt programate să înceapă sâmbătă de la ora 11:00, urmate de prezentarea echipelor și votul propriu-zis. Primele rezultate parțiale ar putea fi disponibile începând cu ora 18:30. Duminică, de la ora 11:00, este programată prima conferință de presă cu noul for de conducere. [...]
Primarul USR al Bacăului, Lucian Viziteu , cere o schimbare de conducere și o reconstrucție „de jos în sus” a partidului , pe fondul tensiunilor dintre centru și filiale, înaintea Congresului de sâmbătă în care se alege noul Birou Național, potrivit HotNews . Viziteu, care candidează pentru forul de conducere al USR, susține că partidul trebuie „reconstruit de jos în sus”, prin filiale mai puternice și printr-o mobilizare a membrilor care să nu se limiteze la perioadele de campanie electorală. În același timp, el reclamă o distanță prea mare între conducerea centrală și organizațiile din teritoriu și spune că este nevoie de „o schimbare a modului de conducere”. Miza Congresului: controlul Biroului Național, nu alegerea președintelui Congresul USR de sâmbătă are ca obiectiv alegerea noului Birou Național – structura de vârf a partidului – fără ca pe agendă să fie și alegerea președintelui. În joc sunt 24 de locuri în conducere, iar trei echipe încearcă să obțină cât mai multe mandate pentru a putea forma o majoritate. În acest context, poziționarea lui Viziteu introduce explicit tema schimbării direcției și a raportului dintre centru și teritoriu, cu implicații directe asupra felului în care va funcționa partidul după Congres: câtă autonomie vor avea filialele și cât de mult va fi recalibrat modelul de conducere. [...]
Caracterizarea făcută de Kelemen Hunor sugerează un stil prezidențial mai rigid în negocierile pentru Guvern , cu potențial de a influența ritmul și rezultatul discuțiilor politice, potrivit Mediafax . Invitat la B1 TV, liderul UDMR a povestit despre modul în care președintele Nicușor Dan a gestionat discuțiile cu partidele pentru formarea unui nou Guvern și l-a comparat cu fostul premier Ilie Bolojan, pe care l-a descris drept „încăpățânat”. „Seamănă foarte mult cu Bolojan. Deci la fel de încăpățânat, dar e președinte, sigur că asta dă o legitimitate mai mare decât unui premier, indiferent cine-i premierul. Știe ținta și urmărește, deci nu slăbește în niciun fel. Învață pe parcurs. Deci asta e. Nu există facultate de președinte de țară. Dacă nu mă înșel, așa a funcționat și la primărie. Primul an era de pregătire, de a înțelege. E omul care vrea să înțeleagă toate problemele înainte să spună care e soluția”, a declarat Kelemen Hunor. În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a spus că experiența sa „de un an și jumătate”, de când Nicușor Dan este președinte, a fost „mai mult pozitivă”, menționând că șeful statului „ține direcția” în politica externă, pe care a descris-o drept euroatlantică și transatlantică. Mesajul pe politica externă: „România singură nu se descurcă” Liderul UDMR a legat stabilitatea direcției externe de contextul internațional tensionat și a susținut că România trebuie să colaboreze cu administrația americană, indiferent cine se află la conducerea SUA. „Pentru România, tu trebuie să colaborezi cu administrația. Și trebuie să ții cont că administrația rămâne, cum a rămas și după Obama, și după Biden, și rămâne administrația și după Trump. Și pentru România, România singură nu se descurcă.” Kelemen Hunor a adăugat că, în opinia sa, „niciun stat din această regiune” nu se descurcă singur și că România „are nevoie de americani”, afirmând că, din acest punct de vedere, apreciază ceea ce face Nicușor Dan. [...]
