Știri
Știri din categoria Politică
Temerile economice domină percepția românilor asupra conflictului din Iran, chiar dacă o majoritate susține decizia de a permite avioanelor americane de realimentare să folosească baze militare din România, potrivit unui sondaj Avangarde prezentat de Adevărul. Datele indică faptul că, dincolo de opțiunile de politică externă și securitate, publicul leagă direct escaladarea din Orientul Mijlociu de riscuri pentru prețuri, energie și comerț.
Întrebați cum percep evoluția conflictului și efectele asupra României, 40% dintre respondenți spun că situația va influența prețurile la energie și comerțul, iar 16% se declară „foarte îngrijorați” și consideră că România ar trebui să acționeze rapid pentru a se proteja.
În același timp, 43% se așteaptă la efecte semnificative asupra economiei (în special energie, comerț și prețuri), iar 29% cred că impactul este posibil, însă România gestionează situația cu prudență. Doar 5% consideră că nu vor exista consecințe majore, în timp ce 23% nu au o opinie clară.
Pe componenta de securitate, 53% dintre respondenți consideră corectă decizia României de a permite avioanelor de realimentare ale Statelor Unite să utilizeze bazele militare de pe teritoriul național. În schimb, 35% văd decizia ca fiind greșită, iar 12% nu au o opinie.
Sondajul arată diferențe în funcție de educație: susținerea deciziei scade pe măsură ce crește nivelul de instruire (58% sub liceu, 54% studii medii, 50% studii superioare), în timp ce ponderea celor care o consideră greșită urcă până la 38% în rândul persoanelor cu studii superioare.
Un element relevant pentru decizia publică este nivelul de încredere în informațiile disponibile: 21% dintre respondenți spun că nu au încredere în informațiile existente, ceea ce sugerează o problemă de comunicare publică. Alți 9% consideră că România nu va fi afectată direct, iar 14% nu au răspuns.
În privința direcției de acțiune, 47% sunt de acord sau total de acord ca România să se axeze pe diplomație, cooperare internațională și respectarea dreptului internațional. Dezacordul este mai redus (10% dezacord și 8% total dezacord), restul fiind neutri sau fără opinie (11%, conform textului sursă).
În paralel, ideea unei alinieri necondiționate la poziția SUA nu strânge același sprijin: 24% sunt de acord ca România să urmeze poziția Statelor Unite indiferent de opiniile altor state europene, în timp ce aproximativ 35% se opun (27% dezacord și 8% total dezacord). Un segment de 11% rămâne neutru.
Opiniile sunt fragmentate și despre coordonarea României în cadrul Uniunii Europene: 21% consideră că poziția este clară și coerentă, 24% cred că nu este bine aliniată cu interesele naționale, 22% percep o diferență între deciziile europene și așteptările populației, iar un procent similar spune că nu are suficiente informații pentru a formula o opinie.
Cercetarea Avangarde a fost realizată în perioada 7–10 aprilie, pe un eșantion de 850 de persoane adulte, neinstituționalizate, reprezentativ la nivel național. Interviurile au fost telefonice (metoda CATI), iar marja de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%.
Recomandate
Vlad Gheorghe cere verificarea fluxurilor de bani publici din Ungaria către România , invocând riscuri de influență politică și propagandă finanțate din bugetul unui stat vecin, cu potențiale implicații de cooperare între autorități naționale și europene, potrivit Mediafax . Vlad Gheorghe, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, spune că i-a cerut noului lider politic al Ungariei, Peter Magyar , să investigheze banii trimiși din bugetul Ungariei în România, în numele „investițiilor” pentru comunitățile maghiare. Solicitarea a fost făcută într-o postare pe Facebook, marți. În mesaj, Vlad Gheorghe afirmă că există „suspiciuni serioase” privind modul în care au fost folosite fondurile și susține că o parte dintre bani „nu au ajuns la oameni”, ci ar fi alimentat „rețele de influență politică și propagandă pro-Viktor Orbán”. „Nu vorbim doar despre bani. Vorbim despre influență politică construită cu bani publici, inclusiv pe teritoriul României.” Ce îi cere concret lui Peter Magyar Plecând de la promisiunea lui Peter Magyar că îi va trage la răspundere „pe toți cei care au jefuit statul”, Vlad Gheorghe solicită: verificarea modului în care au fost cheltuiți banii trimiși în România; identificarea „beneficiarilor reali”; urmărirea „rețelelor create de vechiul regim”; cooperare cu autoritățile române și europene. El mai afirmă că investigarea acestor fluxuri financiare „nu este doar o problemă a Ungariei”, ci „o problemă europeană”. Context: schimbarea de putere la Budapesta Peter Magyar este liderul partidului Tisza și câștigătorul alegerilor parlamentare din Ungaria din 12 aprilie, în urma cărora l-a învins pe Viktor Orbán, conform informațiilor din articol. [...]
Anxietatea economică domină percepția publică asupra războiului din Iran și se vede inclusiv în reticența față de o prezență militară americană extinsă în România , potrivit unui sondaj citat de Adevărul . Barometrul Poll/Int arată că 32,2% dintre respondenți resping decizia de a permite forțelor americane să disloce echipamente și personal pe teritoriul național, în timp ce doar 18,7% se declară în favoare, iar peste jumătate fie nu se pronunță, fie se opun. În termeni de impact, datele indică o vulnerabilitate politică: într-un context de presiune pe prețuri și facturi, tema securității este filtrată prin costul vieții, ceea ce poate influența spațiul de manevră al decidenților când discută măsuri asociate apărării și alianțelor. Cum se împarte opinia pe electoratele partidelor Sondajul surprinde diferențe mari între votanții partidelor: USR : 59,7% susțin decizia, 18,1% o resping (singurul electorat cu majoritate netă „pentru”). PNL : 38,5% „pentru”, 13,2% „împotrivă”. PSD : aproape 40% nu au o opinie; dintre cei care se exprimă, 28,8% sunt „pentru”, 17,1% „împotrivă”. SOS : 57,8% „împotrivă”, 2,2% „pentru”. AUR : 48,9% „împotrivă”, 12,4% „pentru”. UDMR : 38,9% „împotrivă”, 22,2% „pentru”. De ce contează: românii leagă conflictul mai ales de prețuri și facturi Întrebați despre temerile legate de războiul din Iran, respondenții indică în primul rând riscuri economice: 21,3% se tem de criza energiei (petrol și gaz) ; 20,6% se tem de creșteri de prețuri și inflație ; 18,3% se tem că România va fi atrasă în conflict ; 7,6% invocă extinderea războiului în Europa . Pe zona de costuri directe, 52% spun că i-a afectat „foarte mult” creșterea prețurilor la carburanți, iar 26,6% „mult”. Totodată, 68,1% afirmă că intenționează să cumpere mai puține produse pentru masa de Paște, din cauza scumpirilor. În context, publicația trimite și la materialul „ Un miliard de dolari pe zi ” despre efectele economice ale războiului, disponibil pe Adevărul . Pesimism generalizat și apetit pentru schimbări radicale Barometrul mai arată că 70,5% dintre respondenți cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită (21,2% văd o direcție bună). Nemulțumirea se reflectă și în raportarea la sistemul politic: 39,2% consideră că este atât de defect încât trebuie înlocuit complet, indiferent de mijloace, iar 29,9% cer schimbări profunde prin mijloace democratice; doar 3,3% îl consideră funcțional. În privința coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, opiniile sunt împărțite: 21,2% cred că va continua până la termen (aprilie 2027), iar 21% anticipează destrămarea în câteva luni. La întrebarea despre responsabilitatea pentru scandalurile din coaliție, 26,9% indică „toți în mod egal”, urmați de PSD (20,1%) și premierul Ilie Bolojan (18%); președintele Nicușor Dan este indicat de 5%. Sondajul Poll/Int al Agenției de Rating Politic a fost realizat între 1 și 10 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.187 persoane (18+), prin metoda CAWI (panel online), cu o marjă de eroare de ±2,8%. [...]
Kelemen Hunor anticipează posibile schimbări la Budapesta mai ales în zona sprijinului financiar pentru comunitatea maghiară , în timp ce „principiile” ar urma să rămână, cel puțin deocamdată, neschimbate, potrivit HotNews . Mesajul are relevanță directă pentru fluxurile de finanțare care vin din Ungaria către comunitatea maghiară din România, într-un moment în care direcția viitorului guvern de la Budapesta este încă incertă. Kelemen Hunor a declarat marți, la Parlament, că va merge săptămâna viitoare la Budapesta, după o discuție scurtă avută luni seară cu Peter Magyar . Liderul UDMR a precizat că nu a stabilit încă ziua și ora întâlnirii, urmând să revină asupra detaliilor în funcție de program. Unde vede UDMR riscul de schimbare: finanțarea, nu „principiile” Întrebat despre interesele comunității maghiare și viitorul guvern de la Budapesta, Kelemen Hunor a spus că este prematur să comenteze în detaliu, deoarece nu este clară direcția noii conduceri. Totuși, din declarațiile lui Peter Magyar și din discuția avută cu acesta, liderul UDMR nu se așteaptă la „schimbări importante” în privința principiilor. În schimb, el a indicat explicit zona sprijinului financiar ca posibil punct de ajustare, argumentând că „de fiecare dată când a venit un nou Guvern, au fost schimbări”, fără a detalia ce programe sau mecanisme ar putea fi afectate. Tensiuni politice după alegeri și miza discuțiilor de la Budapesta Kelemen Hunor a respins ideea că ar trebui să „explice” viitorului lider de la Budapesta votul comunității maghiare din Transilvania, despre care spune că a votat masiv Fidesz, motivând că Peter Magyar „cunoaște comunitatea din Transilvania” și că în 2024 a fost în Fidesz. El a mai spus că discuțiile de la Budapesta „vor fi principiale, despre viitor, nu despre trecut”. Contextul este tensionat după ce Peter Magyar, în prima conferință de presă de după alegeri, a afirmat că își dorește o relație mai bună cu România, dar a criticat UDMR și a susținut că o parte dintre maghiarii din România ar fi votat cu Fidesz pentru că „sunt induși în eroare”, acuzând UDMR că ar fi participat la o campanie de dezinformare. [...]
Victor Negrescu cere accelerarea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova prin deschiderea „clusterelor” , un pas care ar muta procesul într-o etapă mai aplicată și ar putea fi decis chiar din iunie, dacă există acord politic la nivelul UE, potrivit Mediafax . Europarlamentarul PSD spune că a trimis o scrisoare către președintele Consiliului European , António Costa, solicitând „deschiderea negocierilor pe clustere” pentru aderarea Republicii Moldova. Negrescu afirmă că demersul vine în contextul alegerilor parlamentare din Ungaria din 12 aprilie, câștigate de partidul Tisza, condus de Peter Magyar. În mesajul public, Negrescu leagă această evoluție politică de la Budapesta de o posibilă deblocare a deciziilor la nivel european, invocând faptul că regula unanimității și opoziția guvernului „anti-european și pro-rus” din Ungaria au întârziat decizia. De ce contează: „clusterele” ar trece aderarea Moldovei într-o fază de negociere pe capitole Deschiderea negocierilor „pe clustere” înseamnă, în termeni practici, organizarea negocierilor de aderare pe pachete tematice de politici și reguli europene, nu doar la nivel de declarații politice. Negrescu susține că un astfel de pas ar „oferi un nou imbold reformelor necesare” și ar consolida colaborarea cu România. „Republica Moldova a făcut progrese reale și a demonstrat că își asumă drumul european. Începerea negocierilor pe clustere ar oferi un nou imbold reformelor necesare și ar consolida inclusiv colaborarea cu România. Este momentul ca Uniunea Europeană să confirme acest parcurs printr-o decizie clară.” Calendar invocat: iunie sau mai devreme, la nivel de ambasadori Potrivit lui Negrescu, o decizie a Consiliului European „ar putea fi luată la prima reuniune formală din iunie” sau „poate fi agreată de îndată la nivel de ambasadori”. Materialul nu precizează dacă există, în acest moment, un răspuns oficial din partea Consiliului European sau a Comisiei Europene la solicitarea transmisă. [...]
Președintele Senatului cere evitarea „crizelor politice artificiale” și leagă mesajul de schimbarea de putere de la Budapesta, într-un apel la continuitate internă, cu miză de stabilitate regională, potrivit news.ro . Mircea Abrudean a declarat marți că rezultatul votului din Ungaria este „un semnal de stabilitate” pe care România „nu are voie să îl ignore” și că țara are „datoria morală și politică” să își mențină parcursul „fără ezitare”, pentru a rămâne „un pilon de stabilitate în regiune”. În argumentația sa, Abrudean a spus că, „dincolo de nume, regimuri sau retorică politică”, ar trebui urmărită „dorința oamenilor de a trăi într-un spațiu sigur, predictibil și ancorat în valorile europene”. Mesaj intern: continuitate și respingerea crizelor politice Președintele Senatului a reluat ideea că România nu își poate permite „crize politice artificiale, generate fără motive serioase”, susținând că este nevoie de „liniște” și „continuitate”. În același registru, a afirmat că, „într-o Europă aflată la răscruce”, responsabilitatea înseamnă „să punem stabilitatea țării deasupra oricăror jocuri politice de moment”. Context: schimbare majoră la Budapesta Declarațiile vin după alegerile legislative din Ungaria , unde Péter Magyar, descris ca un conservator proeuropean, a obținut o victorie: partidul său, Tisza, a câștigat două treimi dintre mandatele din Parlamentul unicameral, ceea ce a pus capăt perioadei de 16 ani în care Viktor Orbán s-a aflat la putere. [...]
Înfrângerea lui Viktor Orbán slăbește capacitatea extremei drepte europene de a bloca decizii în UE , după ce liderul naționalist ungar a pierdut alegerile de duminică, iar odată cu el dispare și unul dintre cei mai influenți actori care foloseau sistematic dreptul de veto al Ungariei în dosare-cheie precum sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei, potrivit Reuters . Orbán, aflat 16 ani la putere, a fost un model pentru politicieni populiști și „iliberali” din Europa, iar guvernarea sa a fost lăudată inclusiv de președintele SUA Donald Trump și de președintele Rusiei Vladimir Putin. În perioada mandatului, el a promovat etno-naționalismul, a restrâns spațiul pentru societatea civilă și presă și s-a poziționat împotriva imigrației, drepturilor LGBTQ și liberalismului. Reuters notează că pierderea alegerilor, pusă pe seama nemulțumirilor legate de economie, corupție și limitarea libertăților democratice, privează extrema dreaptă europeană nu doar de un exemplu de „capturare” a statului pe termen lung, ci și de un aliat cu resurse financiare consistente, care a investit „sute de milioane de dolari” în promovarea acestor ideologii. Ce se schimbă în dinamica UE: veto-ul Ungariei, mai puțin previzibil Un element central al influenței lui Orbán în Europa a fost folosirea repetată a dreptului de veto în Uniunea Europeană, adesea pentru a bloca finanțarea pentru Ucraina sau sancțiunile împotriva Rusiei, arată Reuters. Această tactică i-a adus apreciere din partea unor lideri politici care urmăresc slăbirea coeziunii blocului comunitar. În acest context, victoria pro-europeanului Peter Magyar reduce probabilitatea ca Budapesta să rămână un pivot automat al strategiei de obstrucție în UE, deși Reuters nu indică încă ce linie concretă va adopta noua conducere în dosarele sensibile. Legăturile cu MAGA, din avantaj în vulnerabilitate Reuters subliniază că Orbán a avut cele mai strânse legături dintre liderii europeni cu mișcarea MAGA asociată lui Trump, ilustrate inclusiv de vizita la Budapesta a vicepreședintelui JD Vance , care l-a susținut public înaintea alegerilor. Totuși, această apropiere este descrisă drept o „sabie cu două tăișuri” pentru o parte a extremei drepte europene, pe fondul impopularității lui Trump în Europa, alimentată, potrivit Reuters, de amenințările privind Groenlanda și de războiul cu Iranul. Un parlamentar al Alternativei pentru Germania, Matthias Moosdorf, a scris pe X că „prietenia ostentativă” cu actuala administrație americană a atârnat „ca o piatră de moară” de gâtul lui Orbán. Rețeaua de institute finanțate în Ungaria ar putea supraviețui schimbării de putere O parte importantă din exportul de influență al lui Orbán a fost construită prin institute și platforme finanțate cu sprijin guvernamental și prin participații corporative. Reuters menționează că a fost direcționat echivalentul a peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) către organizații precum Mathias Corvinus Collegium (MCC) și Danube Institute, care au funcționat ca brațe ideologice ale partidului Fidesz. Aceste structuri au atras în mod constant delegații și organizații din SUA și Europa, inclusiv grupuri influente asociate actualei administrații Trump, precum Heritage Foundation, America First Policy Institute și Alliance Defending Freedom, potrivit Reuters. Peter Magyar a declarat că guvernul nu va mai folosi bani publici pentru a finanța organizații precum MCC sau evenimente de partid. Cu toate acestea, cercetători citați de Reuters consideră că institutele sunt puțin probabil să dispară rapid, tocmai pentru că sunt construite să mențină ideile și rețelele și după plecarea liderului care le-a impulsionat. Aliații europeni ai lui Orbán: „nu e plăcut, dar mergem mai departe” În pofida pierderii unui aliat major, parteneri politici ai lui Orbán din Europa susțin că trendul rămâne favorabil extremei drepte. Un europarlamentar din grupul Patriots for Europe, care include Fidesz, a spus că vor „simți lipsa” sprijinului guvernului ungar, dar că „merg mai departe”, invocând inclusiv sondaje bune pentru National Rally în Franța și rezultatele partidului Chega în Portugalia, conform Reuters. [...]
