Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Senatului cere evitarea „crizelor politice artificiale” și leagă mesajul de schimbarea de putere de la Budapesta, într-un apel la continuitate internă, cu miză de stabilitate regională, potrivit news.ro.
Mircea Abrudean a declarat marți că rezultatul votului din Ungaria este „un semnal de stabilitate” pe care România „nu are voie să îl ignore” și că țara are „datoria morală și politică” să își mențină parcursul „fără ezitare”, pentru a rămâne „un pilon de stabilitate în regiune”.
În argumentația sa, Abrudean a spus că, „dincolo de nume, regimuri sau retorică politică”, ar trebui urmărită „dorința oamenilor de a trăi într-un spațiu sigur, predictibil și ancorat în valorile europene”.
Președintele Senatului a reluat ideea că România nu își poate permite „crize politice artificiale, generate fără motive serioase”, susținând că este nevoie de „liniște” și „continuitate”. În același registru, a afirmat că, „într-o Europă aflată la răscruce”, responsabilitatea înseamnă „să punem stabilitatea țării deasupra oricăror jocuri politice de moment”.
Declarațiile vin după alegerile legislative din Ungaria, unde Péter Magyar, descris ca un conservator proeuropean, a obținut o victorie: partidul său, Tisza, a câștigat două treimi dintre mandatele din Parlamentul unicameral, ceea ce a pus capăt perioadei de 16 ani în care Viktor Orbán s-a aflat la putere.
Recomandate
Traian Băsescu spune că deblocarea fondurilor UE ar putea împinge viitorul guvern de la Budapesta spre o linie mai compatibilă cu Bruxelles-ul , deși Peter Magyar ar păstra „aproape tot” din politica lui Viktor Orban , potrivit HotNews . Fostul președinte leagă diferența majoră dintre cei doi de raportarea la Uniunea Europeană și de interesul Ungariei pentru fondurile europene blocate. Într-o intervenție la B1 TV , Băsescu a afirmat că Peter Magyar „păstrează aproape tot din politica lui Viktor Orban, mai puțin apropierea de Uniunea Europeană”. În opinia sa, chiar dacă Magyar ar urmări „autonomie” în relația cu Bruxelles-ul, ar avea un stimulent pragmatic să își „armonizeze poziția” cu cea a UE. Miza: fonduri europene blocate și condiționarea politică Băsescu a invocat explicit suma de „circa 17 miliarde de euro” (aprox. 85 miliarde lei) despre care spune că „se cuveneau Ungariei și sunt blocați”, argumentând că presiunea de a recupera acești bani ar putea tempera poziționările anti-UE. „E vorba de circa 17 miliarde de euro, care se cuveneau Ungariei și sunt blocați, deci măcar de dragul celor 17 miliarde își va armoniza poziția cu poziția Uniunii Europene (...)” În același timp, fostul președinte l-a caracterizat pe Magyar drept „separatist”, susținând că acesta ar urmări independență și autonomie, dar ar dori în continuare acces la finanțare europeană. Continuități pe Ucraina și extinderea UE Băsescu a mai spus că „liniile lui Orban” se regăsesc în pozițiile lui Magyar, indicând două teme unde vede continuitate: opoziția față de trimiterea de armament în Ucraina; opoziția față de o aderare mai rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană. UDMR și relația cu guvernul maghiar: „lucruri care n-au fost curate” Întrebat despre viitorul conducerii UDMR după alegerile din Ungaria, în contextul în care Uniunea l-a susținut pe Viktor Orban și Fidesz, Băsescu a minimalizat importanța subiectului, dar a ridicat semne de întrebare privind finanțările venite de la Budapesta. „Banii veniți de la guvernul maghiar va trebui să aibă grijă Kelemen Hunor dacă îi cere cineva înapoi sau nu (...) sunt multe lucruri care n-au fost curate în relația Viktor Orban cu UDMR (...) și probabil că acum vor ieși la lumină” Relația cu China, văzută ca non-problemă Pe tema relației Ungariei cu China, Băsescu a spus că aceasta „nu deranjează pe nimeni”, argumentând că toate marile state au relații cu Beijingul și invocând inclusiv rolul Chinei în Consiliul de Securitate al ONU și utilitatea parteneriatului comercial. [...]
Kelemen Hunor spune că sprijinul financiar pentru comunitatea maghiară din România ar putea fi revizuit după schimbarea de guvern de la Budapesta , deși din discuția avută cu viitorul premier ungar, Peter Magyar , nu se așteaptă la modificări majore de principiu în relația Ungariei cu maghiarii din România, potrivit Antena 3 . Liderul UDMR a declarat marți, la Parlament, că a avut luni seara „o discuție scurtă” cu Peter Magyar, din care a înțeles că nu vor exista schimbări în relația guvernului Ungariei cu comunitatea maghiară din România. Cei doi urmează să stabilească o întâlnire la Budapesta, săptămâna viitoare, pentru a discuta „față în față” detaliile. Ce se poate schimba: finanțarea, nu neapărat principiile Întrebat despre schimbarea „radicală” a politicii de la Budapesta, Kelemen Hunor a spus că este nevoie de așteptarea programului de guvernare și a direcției noului executiv. Totuși, a indicat o zonă în care pot apărea ajustări: „În ceea ce privește sprijinul financiar, acolo s-ar putea” să apară schimbări; liderul UDMR a adăugat că „de fiecare dată când a venit un nou guvern au fost schimbări” . În același timp, din discuția cu Peter Magyar, Kelemen Hunor a spus că nu crede că vor fi „schimbări importante” în ceea ce privește principiile. Discuția cu Peter Magyar și tema demisiei Kelemen Hunor a relatat că i s-a reproșat de către viitorul premier al Ungariei sprijinul acordat lui Viktor Orbán în alegerile de duminică, însă a precizat că nu i-a cerut nimeni demisia din funcție. În plus, liderul UDMR a susținut că nu trebuie să explice de ce maghiarii din România au votat masiv pentru Fidesz și a afirmat că această comunitate „nu poate fi manipulată”. Context: alegerile din Ungaria și poziția UDMR Antena 3 notează că Kelemen Hunor a declarat luni că votul de duminică, la alegerile parlamentare din Ungaria câștigate de partidul Tisza, condus de Peter Magyar, „deschide o nouă eră în politica maghiară”. El a mai spus, într-un interviu acordat pentru maszol.ro, că decizia UDMR de a sprijini Fidesz și pe Viktor Orbán a fost „logică și de înțeles” și că nu are ce să-și reproșeze. Totodată, Kelemen Hunor a afirmat că Peter Magyar și liderii Tisza au o responsabilitate față de minoritatea maghiară din România, iar evoluția relațiilor va depinde de politica națională pe care o va adopta noul guvern de la Budapesta. [...]
Vlad Gheorghe cere verificarea fluxurilor de bani publici din Ungaria către România , invocând riscuri de influență politică și propagandă finanțate din bugetul unui stat vecin, cu potențiale implicații de cooperare între autorități naționale și europene, potrivit Mediafax . Vlad Gheorghe, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, spune că i-a cerut noului lider politic al Ungariei, Peter Magyar , să investigheze banii trimiși din bugetul Ungariei în România, în numele „investițiilor” pentru comunitățile maghiare. Solicitarea a fost făcută într-o postare pe Facebook, marți. În mesaj, Vlad Gheorghe afirmă că există „suspiciuni serioase” privind modul în care au fost folosite fondurile și susține că o parte dintre bani „nu au ajuns la oameni”, ci ar fi alimentat „rețele de influență politică și propagandă pro-Viktor Orbán”. „Nu vorbim doar despre bani. Vorbim despre influență politică construită cu bani publici, inclusiv pe teritoriul României.” Ce îi cere concret lui Peter Magyar Plecând de la promisiunea lui Peter Magyar că îi va trage la răspundere „pe toți cei care au jefuit statul”, Vlad Gheorghe solicită: verificarea modului în care au fost cheltuiți banii trimiși în România; identificarea „beneficiarilor reali”; urmărirea „rețelelor create de vechiul regim”; cooperare cu autoritățile române și europene. El mai afirmă că investigarea acestor fluxuri financiare „nu este doar o problemă a Ungariei”, ci „o problemă europeană”. Context: schimbarea de putere la Budapesta Peter Magyar este liderul partidului Tisza și câștigătorul alegerilor parlamentare din Ungaria din 12 aprilie, în urma cărora l-a învins pe Viktor Orbán, conform informațiilor din articol. [...]
Înfrângerea lui Viktor Orbán slăbește capacitatea extremei drepte europene de a bloca decizii în UE , după ce liderul naționalist ungar a pierdut alegerile de duminică, iar odată cu el dispare și unul dintre cei mai influenți actori care foloseau sistematic dreptul de veto al Ungariei în dosare-cheie precum sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei, potrivit Reuters . Orbán, aflat 16 ani la putere, a fost un model pentru politicieni populiști și „iliberali” din Europa, iar guvernarea sa a fost lăudată inclusiv de președintele SUA Donald Trump și de președintele Rusiei Vladimir Putin. În perioada mandatului, el a promovat etno-naționalismul, a restrâns spațiul pentru societatea civilă și presă și s-a poziționat împotriva imigrației, drepturilor LGBTQ și liberalismului. Reuters notează că pierderea alegerilor, pusă pe seama nemulțumirilor legate de economie, corupție și limitarea libertăților democratice, privează extrema dreaptă europeană nu doar de un exemplu de „capturare” a statului pe termen lung, ci și de un aliat cu resurse financiare consistente, care a investit „sute de milioane de dolari” în promovarea acestor ideologii. Ce se schimbă în dinamica UE: veto-ul Ungariei, mai puțin previzibil Un element central al influenței lui Orbán în Europa a fost folosirea repetată a dreptului de veto în Uniunea Europeană, adesea pentru a bloca finanțarea pentru Ucraina sau sancțiunile împotriva Rusiei, arată Reuters. Această tactică i-a adus apreciere din partea unor lideri politici care urmăresc slăbirea coeziunii blocului comunitar. În acest context, victoria pro-europeanului Peter Magyar reduce probabilitatea ca Budapesta să rămână un pivot automat al strategiei de obstrucție în UE, deși Reuters nu indică încă ce linie concretă va adopta noua conducere în dosarele sensibile. Legăturile cu MAGA, din avantaj în vulnerabilitate Reuters subliniază că Orbán a avut cele mai strânse legături dintre liderii europeni cu mișcarea MAGA asociată lui Trump, ilustrate inclusiv de vizita la Budapesta a vicepreședintelui JD Vance , care l-a susținut public înaintea alegerilor. Totuși, această apropiere este descrisă drept o „sabie cu două tăișuri” pentru o parte a extremei drepte europene, pe fondul impopularității lui Trump în Europa, alimentată, potrivit Reuters, de amenințările privind Groenlanda și de războiul cu Iranul. Un parlamentar al Alternativei pentru Germania, Matthias Moosdorf, a scris pe X că „prietenia ostentativă” cu actuala administrație americană a atârnat „ca o piatră de moară” de gâtul lui Orbán. Rețeaua de institute finanțate în Ungaria ar putea supraviețui schimbării de putere O parte importantă din exportul de influență al lui Orbán a fost construită prin institute și platforme finanțate cu sprijin guvernamental și prin participații corporative. Reuters menționează că a fost direcționat echivalentul a peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) către organizații precum Mathias Corvinus Collegium (MCC) și Danube Institute, care au funcționat ca brațe ideologice ale partidului Fidesz. Aceste structuri au atras în mod constant delegații și organizații din SUA și Europa, inclusiv grupuri influente asociate actualei administrații Trump, precum Heritage Foundation, America First Policy Institute și Alliance Defending Freedom, potrivit Reuters. Peter Magyar a declarat că guvernul nu va mai folosi bani publici pentru a finanța organizații precum MCC sau evenimente de partid. Cu toate acestea, cercetători citați de Reuters consideră că institutele sunt puțin probabil să dispară rapid, tocmai pentru că sunt construite să mențină ideile și rețelele și după plecarea liderului care le-a impulsionat. Aliații europeni ai lui Orbán: „nu e plăcut, dar mergem mai departe” În pofida pierderii unui aliat major, parteneri politici ai lui Orbán din Europa susțin că trendul rămâne favorabil extremei drepte. Un europarlamentar din grupul Patriots for Europe, care include Fidesz, a spus că vor „simți lipsa” sprijinului guvernului ungar, dar că „merg mai departe”, invocând inclusiv sondaje bune pentru National Rally în Franța și rezultatele partidului Chega în Portugalia, conform Reuters. [...]
Kelemen Hunor spune că UDMR își păstrează „misiunea neschimbată” indiferent de schimbarea puterii la Budapesta , după victoria partidului Tisza condus de Péter Magyar în alegerile parlamentare din Ungaria, potrivit Libertatea . Liderul UDMR afirmă că l-a felicitat pe câștigător și că a fost invitat la Budapesta pentru discuții despre viitorul formațiunii. Kelemen Hunor a transmis că a vorbit telefonic cu Péter Magyar în seara zilei de luni, 13 aprilie, iar acesta i-a cerut o întâlnire „săptămâna viitoare”, la Budapesta. „L-am felicitat pe Péter Magyar, care, în cadrul conversației telefonice pe care am avut-o în această seară, m-a rugat să ne întâlnim personal la Budapesta săptămâna viitoare”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook. Mesaj către electorat: continuitate și unitate, în contextul „incertitudinii” În reacția sa, liderul UDMR a vorbit despre „dezamăgire și incertitudine” în rândul unei părți a comunității maghiare din Transilvania, după rezultatul alegerilor din Ungaria. El a spus că decizia majorității trebuie acceptată și respectată și a cerut păstrarea unității. Totodată, Kelemen Hunor a insistat că, indiferent cine guvernează la Budapesta sau la București, UDMR își menține obiectivul de a apăra drepturile comunității maghiare și de a construi viitorul acesteia „în țara natală”. Context: schimbare de putere la Budapesta și o repoziționare necesară Kelemen Hunor i-a mulțumit și lui Viktor Orbán pentru politicile din ultimii 16 ani, menționând, între altele, procedura simplificată de obținere a cetățeniei și sprijinul instituțional pentru comunitățile maghiare din afara granițelor. Articolul amintește că, în februarie, președintele UDMR anunțase că îl susține pe Viktor Orbán și afirma că peste 90% dintre maghiarii din România ar urma să voteze cu acesta la alegerile parlamentare din Ungaria. Pe 12 aprilie, partidul Tisza , condus de Péter Magyar, a câștigat alegerile legislative, iar rezultatul a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Orbán. Kelemen Hunor conduce UDMR din 2011, adică de 15 ani, conform aceleiași surse. [...]
Schimbul de replici dintre liderul AUR, George Simion, și Péter Magyar , șeful partidului maghiar TISZA, mută disputa politică româno-ungară pe terenul finanțărilor europene și al legitimității politice , într-un moment în care Magyar își anunță intenția de a „reconfigura” relațiile cu vecinii, potrivit Adevărul . Simion spune că l-a felicitat pe Péter Magyar pentru victoria la alegerile parlamentare din Ungaria de duminică, 12 aprilie, și respinge acuzația că ar fi „dansat pe mormintele” eroilor de război maghiari. Mesajul a fost publicat pe X, unde liderul AUR afirmă că în România „ducem lipsă” de alegeri corecte. În aceeași postare, Simion introduce un avertisment legat de banii europeni, adresat direct lui Magyar: „Fii atent la modul în care îți iei banii țării de la Ursula von der Leyen !”, pe care îl prezintă drept „un sfat prietenesc”, invocând și faptul că „suntem amândoi maratoniști”. De unde a pornit disputa Potrivit articolului, Simion face referire la un videoclip devenit viral cu politicianul maghiar Zoltán Hegedűs, apropiat al lui Péter Magyar, care dansează pe o scenă din Budapesta. Materialul este menționat de Adevărul aici: Adevărul . Acuzațiile lui Péter Magyar și miza regională Într-o conferință de presă de luni, 13 aprilie, Péter Magyar l-a acuzat pe premierul Viktor Orbán că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania, criticând sprijinul acordat liderului AUR. Adevărul notează că Magyar a invocat „trecutul” lui Simion și a reluat acuzația privind „mormintele eroilor de război”. „Cred că lui George Simion, care a fost un candidat la președinție în România, îi știm trecutul. Simion a jucat pe mormintele eroilor de război, ale strămoșilor noștri. O asemenea persoană, fie că devine politician sau nu, în niciun caz nu poate fi susținută de un premier din Ungaria” Totodată, Magyar a spus că va reconfigura relațiile cu statele vecine și va sprijini comunitățile maghiare din afara granițelor, inclusiv din România, unde afirmă că are legături personale. Contextul acuzațiilor la adresa lui Orbán este detaliat de Adevărul și într-un material separat: Adevărul . [...]
