Știri
Știri din categoria Politică
Disputa politică pe listările la bursă ale unor companii de stat a escaladat în Parlament, după ce senatorul PACE Clement Sava i-a răspuns în versuri vicepremierului Oana Gheorghiu, pe fondul discuțiilor despre includerea unor societăți cu capital de stat pe lista posibilelor listări, potrivit Mediafax.
Senatorul a publicat o poezie intitulată „Noaptea ca hoții”, în care o atacă pe vicepremier în legătură cu inițiativa de listare la bursă a unor companii de stat, sugerând că demersul ar echivala cu „a vinde” active publice și criticând relația Executiv–Parlament în acest subiect.
„Un vicepremier pizmaș descoperi la ceas de noapte / Că țara nu e ONG și că a vinde tot nu poate”, începe poezia.
În material sunt enumerate companii cu capital de stat care ar fi incluse pe lista posibilelor listări sau pachete, cu mențiuni de tip „condiționat” sau „amînat”:
Pentru Transelectrica, „nu se recomandă”, deoarece statul „are 58,69%”, iar „orice ABB semnificativ coboar sub pachetul de control”, potrivit textului. (ABB este o vânzare accelerată de acțiuni, de regulă către investitori instituționali.)
Schimbul de replici indică o tensionare a dezbaterii politice în jurul listărilor la bursă ale companiilor de stat, un subiect care, dacă avansează, poate influența guvernanța acestor societăți, controlul statului și calendarul unor tranzacții pe piața de capital. Materialul nu oferă detalii despre un calendar sau o decizie formală iminentă, ci surprinde reacția politică generată de anunțul vicepremierului.
Recomandate
Vicepremierul Oana Gheorghiu reia tema votului „după conștiință” la moțiunea de cenzură , pe fondul unei dispute despre limitele presiunii publice asupra parlamentarilor , după ce spune că mai mulți aleși s-au arătat deranjați de e-mailurile pe care le-a trimis, potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că își cere „scuze public” față de parlamentarii pe care i-a „inoportunat” trimițându-le un mesaj în care i-a invitat să voteze „conform propriei conștiințe, nu conform ordinului de la șeful de partid”. Ea susține că unii s-au supărat inclusiv pentru că le-a scris pe adresele de e-mail „personale” care sunt publicate pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului. În același registru ironic, vicepremierul lansează un apel către cetățeni să nu le scrie parlamentarilor „pe e-mail, prin mesaj pe Facebook sau în comentarii” pentru a le cere să voteze „conform conștiinței”. Gheorghiu adaugă că ar fi „un abuz total” să fie deranjați cu astfel de solicitări și reiterează: „vă rog ca nu cumva să faceți așa ceva”. Contextul este legat de moțiunea de cenzură: vicepremierul anunțase cu o seară înainte că a trimis mesaje tuturor parlamentarilor, făcând apel la „înțelepciune și curaj”. Potrivit aceleiași surse, ea a atașat și „raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat”. [...]
Disputa despre vânzarea de pachete minoritare la companii de stat se mută pe terenul conflictului de interese și al credibilității politice , după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a publicat o listă de dețineri de acțiuni atribuite liderului senatorilor AUR, Petrișor Peiu , chiar la societăți unde acesta critică listarea și tranzacțiile cu acțiuni, potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu ironizează diferența dintre poziția publică a senatorului AUR și postura sa de investitor, întrebând retoric cum se împacă „luptătorul împotriva listării companiilor de stat” cu „investitorul” care deține acțiuni la astfel de companii. Ce dețineri a indicat vicepremierul Conform listei prezentate de Oana Gheorghiu, Petrișor Peiu ar deține acțiuni la următoarele companii, cu valorile menționate în lei: Hidroelectrica SA: 666.926 lei Transgaz SA: 420.640 lei Transelectrica SA: 61.535 lei Nuclearelectrica SA: 583.144 lei Romgaz SA: 1.210.881 lei Oil Terminal SA: 26.141 lei Electrica SA: 94.720 lei Conpet SA: 48.880 lei SN Petrom SA: 1.214.939 lei Miza: mecanismul de vânzare și acuzațiile AUR Contextul este o dispută politică legată de intenția Guvernului de a vinde pachete de acțiuni, Peiu acuzându-i recent pe premierul Ilie Bolojan și pe vicepremierul Oana Gheorghiu că ar urmări vânzarea unor pachete „de până la 10 miliarde de lei” „hoțește”, prin excluderea Bursei de Valori și prin alocarea către fonduri alese de guvernanți, la un preț stabilit de aceștia. Senatorul AUR a dat ca exemple Hidroelectrica și Romgaz și a susținut că, printr-un astfel de procedeu, statul ar avea „o gaură de aproximativ 1 miliard de lei”. „ Plasare accelerată privată” (ABB) , în centrul disputei Peiu afirmă că vânzarea ar urma să fie făcută printr-un mecanism numit „plasare accelerată privată”, descris în documente cu abrevierea ABB („accelerated book building”) – o procedură de vânzare rapidă către investitori, folosită de regulă pentru a strânge capital într-un interval scurt, fără o ofertă publică clasică. În acest cadru, intervenția vicepremierului mută discuția de la tehnica tranzacției la legitimitatea criticilor formulate de unul dintre principalii contestatari ai listărilor și vânzărilor de pachete minoritare la companii cu capital de stat. [...]
Moțiunea de cenzură capătă și o miză de reglementare privind listarea companiilor de stat , după ce PSD, AUR și PACE au anunțat că vor vota „pentru” demiterea Guvernului Bolojan , pe fondul unei dispute legate de un raport despre posibilitatea listării unor participații la societăți controlate de stat, potrivit Economica . Vicepremierul Oana Gheorghiu le-a trimis fiecărui deputat și senator o scrisoare în care cere „înțelepciune și curaj” la votul de marți pe moțiunea de cenzură și a atașat „raportul exploratoriu” privind posibilitatea listării unor companii de stat, document prezentat în ședința de Guvern din 16 aprilie și publicat pe site-ul Guvernului. Opoziția leagă votul de temeri privind „înstrăinarea” activelor strategice Din PSD, Ștefan Ovidiu Popa susține că parlamentarii social-democrați vor vota „fără ezitare” moțiunea de cenzură și afirmă că, deși Guvernul ar nega intenția de a înstrăina active, „documentele asumate” ar indica contrariul. El invocă o „listare accelerată” a unor participații din companii strategice precum Hidroelectrica, Romgaz, Salrom sau Nuclearelectrica și reclamă lipsa de transparență. PACE – Întâi România, prin liderul de grup Adrian Peiu, spune că mesajul vicepremierului este „un motiv în plus” pentru a vota „la vedere” moțiunea PSD–AUR–PACE. Peiu acuză Guvernul că ar fi condus prin ordonanțe de urgență și asumări de răspundere care ar fi ocolit Parlamentul și întreabă dacă a existat vreo consultare cu opoziția pe tema planului de „înstrăinare” a celor mai profitabile companii ale statului. AUR, prin deputatul Valeriu Munteanu, afirmă că va vota pentru moțiune și anunță că juriștii partidului ar urma să sesizeze Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), pentru a verifica dacă a existat o prelucrare legală a datelor, în contextul în care mesajul ar fi fost trimis pe adrese private de e-mail ale parlamentarilor. Munteanu spune că nu se știe cum au ajuns aceste adrese „de la Parlament la Guvern”. Poziția vicepremierului: „narativ fals” despre „vânzarea țării” În mesajul către parlamentari, Oana Gheorghiu afirmă că a transmis raportul în forma originală pentru ca votul să se bazeze pe „informații corecte”, nu pe „versiunea lor denaturată”. Vicepremierul susține că moțiunea de cenzură ar porni de la un „narativ fals” – că Guvernul ar vrea să „vândă țara” – pe care îl descrie drept o manipulare menită să creeze isterie. Votul pe moțiunea de cenzură este programat pentru marți, iar, din reacțiile citate, PSD, AUR și PACE își mențin public intenția de a vota pentru demiterea Guvernului. [...]
Stabilitatea politică de la Roma intră într-o fază decisivă până în 2027 , după ce guvernul condus de Giorgia Meloni a devenit al doilea cel mai longeviv din istoria Republicii Italiene, potrivit Agerpres . Pragul este relevant într-o țară cunoscută pentru schimbări frecvente de executiv, iar miza imediată este încheierea mandatului în 2027. Guvernul Meloni a ajuns la 1.288 de zile de mandat, fiind depășit doar de al doilea guvern al lui Silvio Berlusconi (2001–2005), care a durat 1.412 zile. În cei 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Italia a avut 68 de guverne, „aproape toate” prăbușindu-se prematur, notează materialul. Premierul a comentat pe Instagram că nu vede această bornă drept o realizare, ci drept o responsabilitate mai mare față de italieni, și a transmis că va continua „cu hotărâre”, având ca „busolă” interesul național. Ce urmează până la finalul mandatului Meloni se află în ultima parte a mandatului, care „ar trebui” să se încheie în vara lui 2027, fiind susținută în coaliție de Liga (Matteo Salvini) și Forza Italia. Meloni a preluat conducerea guvernului în octombrie 2022, devenind prima femeie premier a Italiei, după victoria electorală obținută în coaliție cu cele două partide de dreapta. Semne de presiune internă, în ciuda „liniștii” politice Deși executivul a funcționat pe fondul unei „liniști interne rare”, în ultima perioadă a înregistrat și dificultăți, potrivit aceleiași surse, între care: eșecul reformei constituționale a sistemului judiciar; demisii ale unor oficiali de rang înalt, inclusiv ministrul turismului, Daniela Santanch, și ministrul culturii, Gennaro Sangiuliano. [...]
Strategia de „neutralitate” a președintelui Nicușor Dan în criza politică de la București poate funcționa ca scut împotriva unei suspendări , dar lasă deschisă întrebarea dacă îi va folosi și electoral pe termen mai lung, potrivit unei analize prezentate de HotNews , care citează declarațiile fostului lider PNL Valeriu Stoica. În contextul în care guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan este vizat de o moțiune de cenzură PSD-AUR , Nicușor Dan a adoptat un rol de mediator. Prima sa reacție după depunerea moțiunii, în 22 aprilie, a fost: „Îmi păstrez echidistanța”. Dezbaterea și votul din Parlament sunt programate marți, 5 mai. De ce spune Valeriu Stoica că președintele „nu putea” face mai mult Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 , Valeriu Stoica a susținut că Nicușor Dan „nu putea” să se implice mai mult în actuala criză din „două motive”: nu are în spate un partid , ceea ce îi limitează capacitatea de a face „jocuri politice”, în condițiile în care, spune Stoica, deși rolul constituțional al președintelui este unul neutru, în practică președinții susținuți de partide au influențat scena politică prin relația cu acele formațiuni; este „un jucător solitar” , profil care, în opinia fostului lider PNL, i-a definit atât câștigarea Primăriei, cât și a funcției prezidențiale. „Hopa-mitică” și miza: supraviețuirea politică Stoica l-a descris pe Nicușor Dan drept „un hopa-mitică în politica românească”, sugerând o capacitate de revenire după episoade de presiune politică, dar a adăugat că rămâne de văzut „dacă acest principiu de supraviețuire îl va salva în continuare și cât îl va salva”. Fostul lider PNL a vorbit despre două „perioade de supraviețuire” pentru actualul președinte, prima fiind până la finalul mandatului. În această etapă, „jocul” de neutralitate — „să nu supere partidele” — ar avea, în lectura sa, un efect practic: reducerea riscului unei suspendări și al unui referendum de demitere. A doua perioadă, a mai spus Stoica, ține de testul electoral de la următoarele alegeri, unde rămâne deschis dacă electoratul va valida în continuare un președinte perceput ca „pe deasupra” partidelor și cu rol de moderator. [...]
Valeriu Stoica susține că miza PSD este blocarea schimbării modului de guvernare , nu atacul direct la adresa premierului Ilie Bolojan, într-o analiză făcută la Digi24 . Fostul lider PNL leagă ofensiva social-democraților de o posibilă coordonare minimă cu AUR, în contextul moțiunii de cenzură. Stoica afirmă că „tunurile” sunt „numai la suprafață” îndreptate spre Bolojan, iar ținta reală ar fi ideea unei schimbări de „curs politic” și a modului de a face politică la nivel național, pe care premierul ar fi încercat să o promoveze, după modelul schimbărilor posibile la nivel local. Moțiunea de cenzură și ipoteza unei coordonări PSD–AUR În intervenția sa, Stoica spune că PSD nu ar fi ieșit la atac fără „o minimă coordonare” cu AUR, chiar dacă o astfel de înțelegere ar fi negată public. El invocă diferența dintre mesajele publice ale celor două partide și faptul că, în pofida acestor diferențe, acționează împreună prin moțiunea de cenzură. Ce ar urma dacă moțiunea trece, în lectura lui Stoica Fostul președinte PNL susține că, dacă moțiunea de cenzură ar fi adoptată, refacerea actualei formule de guvernare nu ar mai fi realistă sau, în orice caz, nu ar mai fi „bine” să fie refăcută. În scenariul pe care îl descrie, „varianta normală” ar fi: un guvern PSD–AUR; PNL și USR în opoziție; UDMR, cel mai probabil, tot în opoziție, deși Stoica notează că „niciodată nu se știe”. Unghiul economic: „rentele” din economie ca motiv de fond Stoica mai afirmă că obiectivul PSD ar fi menținerea la guvernare pentru a continua să extragă „rente” din economia românească, iar dacă actuala coaliție nu mai poate funcționa, partidul ar urmări o nouă formulă care să permită același lucru. Presiune internă pe PNL: „separarea apelor” În același context, Stoica avertizează că PNL riscă să-și diminueze și mai mult ponderea politică dacă ar continua coabitarea cu PSD după această criză. El vorbește despre necesitatea ca liberalii să-și „recâștige identitatea politică” și anticipează o bătălie internă în PNL privind strategia de urmat în perioada următoare. [...]
