Știri
Știri din categoria Politică

Disputa politică pe listările la bursă ale unor companii de stat a escaladat în Parlament, după ce senatorul PACE Clement Sava i-a răspuns în versuri vicepremierului Oana Gheorghiu, pe fondul discuțiilor despre includerea unor societăți cu capital de stat pe lista posibilelor listări, potrivit Mediafax.
Senatorul a publicat o poezie intitulată „Noaptea ca hoții”, în care o atacă pe vicepremier în legătură cu inițiativa de listare la bursă a unor companii de stat, sugerând că demersul ar echivala cu „a vinde” active publice și criticând relația Executiv–Parlament în acest subiect.
„Un vicepremier pizmaș descoperi la ceas de noapte / Că țara nu e ONG și că a vinde tot nu poate”, începe poezia.
În material sunt enumerate companii cu capital de stat care ar fi incluse pe lista posibilelor listări sau pachete, cu mențiuni de tip „condiționat” sau „amînat”:
Pentru Transelectrica, „nu se recomandă”, deoarece statul „are 58,69%”, iar „orice ABB semnificativ coboar sub pachetul de control”, potrivit textului. (ABB este o vânzare accelerată de acțiuni, de regulă către investitori instituționali.)
Schimbul de replici indică o tensionare a dezbaterii politice în jurul listărilor la bursă ale companiilor de stat, un subiect care, dacă avansează, poate influența guvernanța acestor societăți, controlul statului și calendarul unor tranzacții pe piața de capital. Materialul nu oferă detalii despre un calendar sau o decizie formală iminentă, ci surprinde reacția politică generată de anunțul vicepremierului.
Recomandate

AUR ridică miza politică pe reforma administrativă, amenințând cu moțiune de cenzură dacă Guvernul o adoptă prin angajarea răspunderii , o procedură care scurtează dezbaterea parlamentară, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , care susține că o reorganizare administrativ-teritorială „de o asemenea amploare” trebuie negociată și discutată în Parlament. Peiu a argumentat că reforma nu ar fi una urgentă, în condițiile în care aplicarea modificărilor ar urma să înceapă abia din septembrie 2028. În acest context, AUR spune că nu susține angajarea răspunderii Guvernului pe subiect și că va încerca să inițieze o moțiune de cenzură dacă Executivul recurge la această soluție, conform declarațiilor citate de Agerpres. De ce contează: angajarea răspunderii poate declanșa o confruntare parlamentară Angajarea răspunderii este o procedură prin care Guvernul poate adopta rapid un pachet legislativ, dar își asumă riscul politic al unei moțiuni de cenzură. În cazul în care moțiunea trece, Guvernul cade. Poziția AUR indică faptul că reforma administrativ-teritorială riscă să devină un test de forță în Parlament, dacă majoritatea guvernamentală încearcă să o treacă accelerat, fără parcurs legislativ obișnuit. Critica AUR: reforma nu ar trebui să vizeze doar localitățile mici Petrișor Peiu a criticat varianta unei reorganizări concentrată în principal pe localitățile cu un număr redus de locuitori, susținând că reforma ar trebui să privească întreaga administrație publică locală, inclusiv Bucureștiul (Primăria Generală și cele șase primării de sector). În opinia sa, nu ar fi echitabil ca reorganizarea să se aplice „sutelor de localități mici”, fără ca structura administrativă a Capitalei să intre în discuție. AUR afirmă că are o propunere proprie de reformă administrativ-teritorială, inclusă în programul de guvernare, dar Peiu a insistat că, în actuala „fărâmițare politică”, este necesar un consens parlamentar. Context: PSD ia în calcul asumarea răspunderii și lucrează la criterii de „sustenabilitate” În același dosar, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a anunțat pe 26 octombrie că îi va propune premierului ca Guvernul să își angajeze răspunderea atât pe reforma administrativ-teritorială, cât și pe reorganizarea instituțiilor de la nivel central. PSD analizează șase criterii pentru stabilirea localităților sustenabile din punct de vedere administrativ. Potrivit europarlamentarului Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului, acestea ar urma să formeze o „matrice a sustenabilității”, pe baza căreia vor fi identificate unitățile administrativ-teritoriale care ar putea fi reorganizate sau comasate. Ce urmează depinde de decizia Guvernului privind procedura aleasă: parcurs legislativ obișnuit în Parlament sau angajarea răspunderii, variantă care, conform poziției anunțate de AUR, ar putea declanșa o moțiune de cenzură. [...]

Președintele Nicușor Dan își fixează public agenda post-criză politică într-o conferință de presă programată marți seară, 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, potrivit HotNews . Evenimentul începe la ora 19:00 și vizează „provocările ultimelor luni” și „prioritățile pentru perioada următoare”, după cum a transmis șeful statului pe Facebook. Miza conferinței este una de stabilizare și direcție politică, în contextul în care va fi prima apariție de acest tip la Cotroceni după instalarea Guvernului condus de Luca Niculescu . Noul cabinet a fost învestit pe 20 octombrie, după o criză politică declanșată la 5 mai, când Guvernul Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură PSD-AUR. În perioada dintre demitere și învestirea noului guvern, președintele a desemnat patru candidați pentru funcția de prim-ministru, iar al patrulea, Luca Niculescu, a reușit să formeze un guvern alături de PSD, notează publicația. Conferința de presă are loc și pe fondul discuțiilor recente de la București cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Cu o zi înainte, Nicușor Dan a susținut declarații comune cu aceasta, pe teme precum securitatea la Marea Neagră și investițiile din domeniul apărării, conform materialului HotNews . Ulterior, Ursula von der Leyen s-a întâlnit și cu premierul Luca Niculescu, potrivit unei relatări separate a aceleiași publicații, disponibilă aici . [...]

Moțiunea de destituire împotriva secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, deschide un nou front de instabilitate politică la Washington , într-un moment în care Congresul se pregătește de schimbarea majorității. Potrivit HotNews , procedura a fost inițiată luni de congresmanul republican Thomas Massie , care îl acuză pe Hegseth că ar fi condus războiul împotriva Iranului fără aprobarea Congresului, iar un vot în Camera Reprezentanților ar putea avea loc chiar în această săptămână. Massie, reprezentant al statului Kentucky, a depus „articolele de punere sub acuzare”, declanșând un proces care ar putea ajunge la vot în Camera Reprezentanților în termen de două zile. Printre acuzații se numără lansarea războiului împotriva Iranului fără aprobarea Congresului și „alte abuzuri de putere”, conform relatării Reuters (preluată de HotNews). „Secretarul apărării Peter Hegseth, prin această conduită, a demonstrat că va rămâne o ameninţare la adresa Constituţiei dacă i se va permite să rămână în funcţie şi a acţionat într-un mod grav incompatibil cu îndatoririle sale şi cu statul de drept” Ce șanse are inițiativa în Congres Surse din Congres citate de Reuters spun că rezoluția ar putea strânge majoritatea simplă necesară pentru a trece de Camera Reprezentanților, controlată în prezent de republicani, înainte ca democrații să preia conducerea pe 3 ianuarie. În schimb, o condamnare în Senat este descrisă drept puțin probabilă, deoarece ar fi nevoie de o majoritate de două treimi. În acest moment, republicanii dețin 53 dintre cele 100 de locuri. Reacții: opoziție în conducerea Camerei și sprijin de la Trump Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson , s-a opus inițiativei, argumentând că un impeachment „în mijlocul unor ostilități în străinătate” ar fi „un lucru teribil” pentru imaginea SUA în fața aliaților și adversarilor. Pe fondul nemulțumirii publice legate de război, democrații au câștigat controlul asupra Congresului la alegerile de la jumătatea mandatului de săptămâna trecută. Vicepreședintele JD Vance a pus public sub semnul întrebării războiul, în timp ce Hegseth l-a apărat, numindu-l „curajos și istoric”. Hegseth a transmis că nu intenționează să demisioneze și a lansat o campanie pe rețelele sociale. Într-un mesaj video, a comparat situația sa cu cele două proceduri de impeachment prin care a trecut Donald Trump. „Nu a funcționat în cazul președintelui Trump și nu va funcționa nici în cazul meu” Întrebat dacă are suficient sprijin în rândul republicanilor pentru a respinge inițiativa, Hegseth a răspuns: „Nu ne facem griji în privința asta”. El a anunțat și o conferință de presă marți, prima sa apariție de acest fel la Pentagon din luna mai. Trump și-a exprimat sprijinul pentru Hegseth și a criticat inițiativa într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes” de la CBS, difuzat duminică. „Vor să-l pună sub acuzare. Este foarte nedrept. Am avut două războaie și le-am câștigat pe amândouă” Context: un precedent rar pentru șeful civil al apărării HotNews amintește că William Belknap, în 1876, a fost primul și singurul civil aflat la conducerea armatei americane pus sub acuzare de Congres. Belknap a demisionat înaintea votului, însă Camera l-a pus totuși sub acuzare, iar Senatul l-a achitat ulterior, nefiind întrunit pragul de două treimi. În cazul lui Hegseth, miza imediată este dacă inițiativa ajunge rapid la vot în Camera Reprezentanților înainte de schimbarea majorității, în timp ce deznodământul din Senat rămâne, pe datele disponibile, improbabil. [...]

Cristian Tudor Popescu susține că în PSD câștigă teren o tabără „AUR-istă”, iar acest lucru ar conta direct pentru direcția politică a partidului și pentru stabilitatea guvernării, potrivit HotNews . Într-un interviu la TVR 1 , gazetarul a spus că PSD „nu” este condus, în fapt, de Sorin Grindeanu și a indicat drept mai influentă o grupare asociată cu Claudiu Manda. CTP a legat această evaluare de avertismentul transmis de Claudiu Manda către miniștrii PSD din Guvernul Luca Niculescu, interpretând gestul ca un semnal de forță internă. În intervenția sa, el a afirmat că „e mai puternică gruparea asta «AUR-istă» din PSD” și, întrebat dacă se referă la Manda, a confirmat. De ce contează: semnal despre raportul de putere și posibile alianțe În lectura lui Cristian Tudor Popescu, faptul că Manda „și-a asumat” să îi amenințe pe miniștrii PSD ar indica „ascensiunea grupării de la Craiova în PSD”. El a mers mai departe și a susținut că această tabără „se poate înțelege cu AUR mult mai bine”, sugerând o compatibilitate politică mai mare între acea zonă din PSD și partidul AUR. Contextul declarațiilor și referințele invocate Declarațiile au fost făcute într-un interviu la TVR 1 (înregistrarea este disponibilă online), iar CTP a reluat ca reper avertismentul lui Claudiu Manda către miniștrii PSD, despre care HotNews a relatat anterior. Separat, gazetarul a comentat și situația AUR, afirmând că partidul ar putea fi afectat de evoluțiile din SUA, unde democrații ar urma să preia controlul asupra Congresului. În opinia sa, acest rezultat ar slăbi un punct de sprijin simbolic pentru AUR, întrucât formațiunea l-ar fi folosit pe Donald Trump ca referință politică. [...]

Acuzațiile de fraudă lansate de Donald Trump riscă să tensioneze relația cu noul Congres controlat de democrați , într-un moment în care agenda legislativă și bugetară a SUA va depinde de negocieri și compromisuri, potrivit HotNews . Președintele republican al Statelor Unite a susținut, la o săptămână după alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, că scrutinul ar fi fost afectat de fraudă. Într-o postare pe platforma Truth Social, Trump a pus sub semnul întrebării corectitudinea alegerilor, invocând erori ale sondajelor, „descărcări” mari de voturi anticipate și rolul „mașinilor” (aparatele de vot). Afirmațiile vin în contrast cu poziția pe care Trump o exprimase în seara alegerilor, când declarase pentru The New York Times că este „absolut dispus să accept acele rezultate”. HotNews amintește și că Trump a mai lansat acuzații de fraudă după alegerile prezidențiale din 2020, pierdute în fața democratului Joe Biden. Reacția democraților: „negaționism electoral” Liderul democraților din Senatul SUA, Chuck Schumer , a catalogat ieșirea lui Trump drept o revenire la „negaționismul electoral”, pe care a descris-o ca fiind „inevitabilă”. Declarația este atribuită de HotNews agenției AFP. „Poate să se văicărească atât cât vrea, dar nimic nu va opri acest adevăr de neocolit: în ultimii doi ani ai președinției sale, Trump se va confrunta cu cele mai mari majorități democrate în Congres din ultimele decenii, totul pentru că el a fost un eșec fără precedent.” Miza politică imediată: un Congres cu majorități democrate În urma scrutinului din 3 noiembrie, republicanii au pierdut majoritatea atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat, iar democrații urmează să preia controlul asupra Congresului. Potrivit articolului, democrații au câștigat inclusiv în state considerate bastioane republicane, precum Texas și Kansas. În acest context, contestarea publică a legitimității alegerilor amplifică tensiunile dintre Casa Albă și majoritățile democrate care vor controla procesul legislativ în următorii doi ani. Pentru detalii despre noua configurație politică de la Washington, HotNews trimite și la analiza despre faptul că democrații vor prelua controlul asupra Congresului SUA , disponibilă aici . [...]

George Simion spune că protestul AUR din 14 noiembrie va avea loc chiar fără avizul Primăriei Capitalei , iar el își asumă personal organizarea, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare și ordine publică: manifestația anunțată în fața Palatului Parlamentului ar urma să se desfășoare în lipsa autorizației, pe fondul unor avertizări ale Jandarmeriei privind „riscuri concrete”. Protestul este programat pentru sâmbătă, 14 noiembrie, în fața Palatului Parlamentului, și este prezentat de liderul AUR ca o acțiune „pentru susținerea lui Călin Georgescu”. Simion afirmă că membrii AUR vor fi prezenți și că el va merge personal, invocând un număr mare de participanți, „zeci de mii, poate mai mult”. Asumarea organizării fără autorizație și avertismente privind „infiltrări” Într-o declarație dată la Gândul, Simion susține că își asumă în fața „oricărei instituții” organizarea mitingului, dacă autoritățile nu tratează situația „cu seriozitate”. În același timp, el lansează un avertisment către cei care „se gândesc să infiltreze oameni” la protest, cerând să nu fie provocate violențe și indicând că menținerea ordinii publice revine Jandarmeriei, Poliției și Primăriei Capitalei. Totodată, liderul AUR acuză reprezentanți ai statului că ar fi încercat să facă presiuni pentru anularea protestului și că ar fi fost promovate alte manifestații în oraș pentru a „disipa” participanții. Invitarea AfD și încercarea de „internaționalizare” a temei Simion mai spune că va invita public partidul german „Alternativa pentru Germani” (AfD) să participe „ca observatori, fără a se implica”, cu scopul de a „internaționaliza această temă”. El afirmă și că vrea să aducă la București jurnaliști străini și menționează organizarea unor conferințe „vineri, sâmbătă și duminică”, pe diverse teme, în paralel cu protestul. Context: poziția Jandarmeriei și disputa politică cu Primăria În același context, Jandarmeria Română transmite că susține exercitarea dreptului la proteste pașnice, dar a semnalat „riscuri concrete” în cazul manifestației din 14 noiembrie, pentru care nu a fost dat aviz. Separat, europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea îl acuză pe primarul general Ciprian Ciucu că ar restrânge dreptul la protest în Capitală, după decizia privind avizarea. Ce urmează rămâne dependent de deciziile autorităților și de modul în care organizatorii vor gestiona cadrul legal și măsurile de ordine publică; articolul nu precizează dacă există, între timp, o schimbare de poziție privind avizarea manifestației. [...]