Știri
Știri din categoria Politică
Disputa politică pe listările la bursă ale unor companii de stat a escaladat în Parlament, după ce senatorul PACE Clement Sava i-a răspuns în versuri vicepremierului Oana Gheorghiu, pe fondul discuțiilor despre includerea unor societăți cu capital de stat pe lista posibilelor listări, potrivit Mediafax.
Senatorul a publicat o poezie intitulată „Noaptea ca hoții”, în care o atacă pe vicepremier în legătură cu inițiativa de listare la bursă a unor companii de stat, sugerând că demersul ar echivala cu „a vinde” active publice și criticând relația Executiv–Parlament în acest subiect.
„Un vicepremier pizmaș descoperi la ceas de noapte / Că țara nu e ONG și că a vinde tot nu poate”, începe poezia.
În material sunt enumerate companii cu capital de stat care ar fi incluse pe lista posibilelor listări sau pachete, cu mențiuni de tip „condiționat” sau „amînat”:
Pentru Transelectrica, „nu se recomandă”, deoarece statul „are 58,69%”, iar „orice ABB semnificativ coboar sub pachetul de control”, potrivit textului. (ABB este o vânzare accelerată de acțiuni, de regulă către investitori instituționali.)
Schimbul de replici indică o tensionare a dezbaterii politice în jurul listărilor la bursă ale companiilor de stat, un subiect care, dacă avansează, poate influența guvernanța acestor societăți, controlul statului și calendarul unor tranzacții pe piața de capital. Materialul nu oferă detalii despre un calendar sau o decizie formală iminentă, ci surprinde reacția politică generată de anunțul vicepremierului.
Recomandate
Cotațiile de pe Polymarket indică o repoziționare rapidă în cursa pentru viitorul premier , cu ministrul Finanțelor Alexandru Nazare urcând la aproape 48% probabilitate, potrivit Mediafax . Mișcarea are relevanță economică prin prisma rolului său în discuțiile despre consolidarea fiscală și în relația cu agențiile internaționale de rating, într-un moment în care piața de pariuri atrage volume de tranzacționare de ordinul milioanelor de dolari. La ora redactării știrii, pe piața „Viitorul premier al României?” Alexandru Nazare era creditat cu 47,9% șanse, în timp ce liderul PSD Sorin Grindeanu avea 18,6%. Ilie Bolojan, care conduce Guvernul în regim interimar, era cotat la 3,8%, iar europarlamentarul Siegfried Mureșan la 3,1%. În eșalonul următor apar Radu Burnete (aproximativ 3%), Lucian Croitoru și Ionuț Dumitru (aproximativ 2%), iar Eugen Tomac, Dan Motreanu, Cătălin Predoiu, Dragoș Pîslaru, Călin Georgescu și alți politicieni sau economiști sunt cotați la circa 1% sau mai puțin. De ce contează pentru economie: legătura cu ratingul și consolidarea fiscală Mediafax notează că ascensiunea lui Nazare vine pe fondul vizibilității crescute în relația României cu marile agenții internaționale de rating. Ca ministru al Finanțelor, el a fost implicat în prezentarea situației bugetare și a planului de consolidare fiscală. În acest context, Nazare a discutat personal cu reprezentanții Moody’s, iar la 31 iulie anunța „discuții la foc continuu” cu agențiile de rating și faptul că a prezentat execuția bugetară, măsurile pentru reducerea deficitului, evoluția veniturilor și cheltuielilor, reformele aflate în implementare și planul de finanțare al statului. Volum mare de tranzacții, deși platforma este interzisă în România Interesul pentru această piață este „ridicat”, valoarea totală a tranzacțiilor ajungând la aproximativ 3,28 milioane de dolari (aprox. 14,8 milioane lei), conform datelor Polymarket actualizate duminică. Numai pe varianta Alexandru Nazare au fost tranzacționați peste 205.000 de dolari (aprox. 922.000 lei). Totuși, Polymarket este interzisă în România, fiind inclusă de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) pe lista site-urilor de jocuri de noroc neautorizate. Platforma a contestat măsura, dar o instanță din România a respins în primăvara acestui an cererea de suspendare a deciziei ONJN, astfel că restricția a rămas în vigoare. Cu toate acestea, sumele tranzacționate arată că subiectul continuă să atragă interes pe platformă, chiar dacă aceasta nu are dreptul să opereze pentru jucători din România. Cum este definit „câștigătorul” pe Polymarket Potrivit regulilor pieței, câștigător este considerată următoarea persoană care preia oficial funcția de prim-ministru, este desemnată de președintele României și obține votul de încredere al Parlamentului. Un premier interimar care nu primește votul Parlamentului nu este luat în calcul. Cotele sunt generate de prețurile la care participanții cumpără și vând contracte legate de fiecare rezultat și se pot modifica rapid în funcție de informațiile politice și de tranzacțiile realizate. [...]
Declarațiile Moscovei despre „lipsa sprijinului” pentru unire ridică miza politică a dosarului România–Republica Moldova , într-un moment în care la București există deja o inițiativă legislativă pe această temă, iar la Chișinău obiectivul oficial rămâne aderarea la UE. Potrivit Profit , Ministerul rus de Externe susține că „o majoritate covârșitoare” a moldovenilor nu dorește unirea cu România, invocând date din recensământ și acuzând o „campanie” de influențare a opiniei publice. Afirmațiile au fost făcute pentru agenția TASS de Iuri Pilipson, directorul Departamentului II Europa din MAE rus, care a contestat sondajele ce ar indica o creștere a susținerii pentru unire. El a invocat faptul că, la „cel mai recent recensământ”, 76,7% dintre cetățenii chestionați s-au declarat moldoveni, iar 8% s-au declarat români. „În ciuda presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, din câte știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea națională, nici la statalitate.” Context: UE până în 2030 și „opțiunea” unirii prin referendum În același material este menționat că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu , a stabilit ca obiectiv pregătirea țării pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2030. Totodată, ea nu a exclus varianta aderării la UE prin unirea Republicii Moldova cu România, precizând că ar susține o asemenea opțiune dacă ar fi supusă unui referendum. La București: inițiativă legislativă ajunsă la Senat, cu avize negative Pe plan intern, Profit notează că o propunere legislativă privind unirea României cu Republica Moldova , depusă de parlamentari S.O.S. România, a trecut tacit de Camera Deputaților și urmează să ajungă la Senat, for decizional. Inițiativa a fost depusă la 14 aprilie și a primit punct de vedere negativ din partea Guvernului, precum și avize negative de la comisia juridică și comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților. Adoptarea tacită a intervenit după depășirea termenului de 45 de zile, iar proiectul merge mai departe „în forma inițiatorului”, în condițiile în care nu a existat o dezbatere în plen, conform informațiilor din articol. În proiect se arată, între altele, că Parlamentul României ar decide unirea și ar abilita Guvernul să înceapă „de urgență” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru definitivarea unirii, urmând ca după adoptare să fie notificate autorități și organizații internaționale menționate în textul inițiativei. De ce contează acum Prin poziționarea publică a MAE rus, tema unirii capătă o dimensiune suplimentară de politică externă și de comunicare strategică, pe fondul unei inițiative legislative aflate în circuit parlamentar la București și al calendarului de integrare europeană avansat de Chișinău. În perioada următoare, punctul de interes rămâne traseul proiectului la Senat și modul în care autoritățile române și cele moldovene vor gestiona public această temă, în paralel cu agenda de aderare la UE. [...]
La 96 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, Crin Antonescu cere demisia președintelui dacă nu poate debloca învestirea unui nou cabinet , potrivit HotNews . Într-o intervenție la Antena 3, fostul lider PNL a pus criza politică pe seama eșecului „formulei pro-europene” prezentate electoratului la ultimele alegeri și a acuzat lipsa de decizie la Cotroceni. Antonescu a susținut că „formula” promovată electoral drept „pro-europeană” și „pro-occidentală” „a eșuat”, iar acest eșec ar explica blocajul actual. În acest context, el a afirmat că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit „să rezolve problema” guvernării. Când i s-a sugerat că președintele ar putea să vrea, dar să nu poată debloca situația, Antonescu a replicat că, în acest caz, șeful statului ar trebui să plece din funcție. „Staţi puţin! Cum adică nu poate? Atunci trebuie să demisioneze!” Critici la adresa PNL și a condițiilor de guvernare Fostul președinte al PNL a criticat și poziționarea premierului Ilie Bolojan, despre care a spus că invocă „responsabilitatea”, dar „se comportă cel mai puţin responsabil”, pentru că nu ar accepta ca PNL să participe la o formulă de guvernare care să nu fie condusă de el și care să fie acceptată de USR, menționând și „formule fantasmagorice” precum cea cu Sigfried Mureșan. În logica sa, dacă PNL nu acceptă alte variante, atunci ar trebui căutată o majoritate „fără PNL”. Contextul blocajului: aproape trei luni fără guvern cu puteri depline România nu are un Guvern cu puteri depline de 96 de zile, după ce Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. Antonescu a acuzat că, în acest interval, președintele ar fi oscilat între apeluri la calm și îndemnuri către partide să fie „responsabile”, în loc să acționeze „decisiv”, în limitele Constituției. [...]
Rusia riscă o tranziție politică instabilă, fără un mecanism credibil de succesiune , iar această vulnerabilitate poate amplifica incertitudinea internă și externă atunci când Vladimir Putin va părăsi inevitabil Kremlinul, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , care citează Foreign Affairs . Putin, în vârstă de 73 de ani, a construit în peste două decenii un regim personalist, cu puterea concentrată în jurul său și al unui cerc restrâns de aliați. Problema centrală, arată analiza, este absența unui plan concret pentru „ziua de după”, ceea ce face probabilă o succesiune negociată în grabă sau o competiție dură între elite, în locul unei tranziții ordonate. De ce contează: arhitectura formală există, dar decizia reală ar rămâne la „selectorat” Constituția Rusiei prevede alegeri de tranziție în termen de trei luni de la vacanța funcției prezidențiale, iar prim-ministrul devine președinte interimar până la scrutin. Totuși, cadrul legal nu stabilește cine se poate poziționa cu șanse reale pentru a câștiga, iar rezultatul ar depinde, cel mai probabil, de înțelegeri între un grup restrâns din interiorul sistemului – un „selectorat”, adică nucleul de persoane care controlează instituții-cheie și pot influența decisiv transferul de putere. Analiza avertizează că miza depășește persoana lui Putin: este pusă sub semnul întrebării capacitatea regimului de a gestiona o tranziție fără fracturi, într-un moment în care o parte importantă a elitei care îl înconjoară este, la rândul ei, îmbătrânită. Blocajul generațional: aliați vârstnici, pretendenți fără „rampă” instituțională Sistemul construit de Putin a menținut stabilitatea prin loialități personale, dar a exclus generațiile următoare de la politica de vârf și de la acumularea de autoritate și competențe de guvernare. În acest context, succesiunea ar putea deveni mai greu de controlat, pentru că ambițiile amânate ale unor actori mai tineri ar putea intra în conflict cu reflexele de conservare ale cercului vechi. În același timp, publicația notează că Putin a evitat constant să desemneze un succesor și să instituționalizeze un proces clar. Partidul „Rusia Unită” nu a fost construit ca mecanism de selecție a unui moștenitor, iar Constituția exclude funcția de vicepreședinte, eliminând o cale formală de „succesor desemnat”. Prim-ministrul, interimar prin Constituție, dar fără bază proprie de putere Deși prim-ministrul ar prelua interimatul, Putin ar fi ales în timp prim-miniștri fără o bază solidă de putere, pentru a nu-i putea eclipsa autoritatea. În acest cadru, actualul premier, Mihail Mișustin , este descris ca neavând o rețea proprie de susținători loiali, ceea ce i-ar îngreuna transformarea interimatului într-o victorie electorală. Singura încercare relevantă de „succesiune controlată” amintită este episodul Dmitri Medvedev: în 2008, Putin l-a susținut pentru președinție și a devenit prim-ministru, dar și-a păstrat influența și a revenit la funcția supremă în 2011, într-o mișcare cunoscută în Rusia drept „rocadă”. Ulterior, Medvedev a fost marginalizat treptat. Cercul restrâns din jurul lui Putin și riscul unei lupte interne Analiza indică faptul că Putin se sprijină pe un grup de aliați septuagenari care controlează pârghii esențiale ale statului, de la securitate la armată. Sunt menționați, între alții: Alexander Bortnikov (FSB), Serghei Narîșkin (informații externe), Alexander Bastrîkin (Comitetul de Investigații), Viktor Zolotov (Garda Națională), Serghei Șoigu (Consiliul de Securitate) și Valeri Gherasimov (Statul Major General). În acest tip de sistem, în care loialitățile și rețelele informale cântăresc mai mult decât regulile, o succesiune disputată poate degenera într-o confruntare între facțiuni, mai ales dacă actorii-cheie nu reușesc să coordoneze rapid o soluție acceptată. Precedentul istoric invocat: succesiunea după Stalin Pentru a ilustra cum funcționează, în practică, o succesiune într-un regim puternic personalizat, analiza face trimitere la perioada de după moartea lui Iosif Stalin (1953), când, deși exista o arhitectură formală, puterea reală s-a tranșat prin competiție între vârfurile sistemului, pe parcursul mai multor ani. Concluzia de fond este că, și în cazul unei plecări a lui Putin, regulile constituționale ar putea oferi doar cadrul, nu și soluția: rezultatul ar depinde de echilibrul dintre instituțiile controlate de elite și de capacitatea acestora de a evita o escaladare a rivalităților interne. [...]
Crin Antonescu pune presiune pe numirea viitorului premier, indicându-l pe ministrul Finanțelor Alexandru Nazare ca „singura soluție” pentru ieșirea din actuala criză politică, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută sâmbătă seară, la Antena 3 CNN, unde Antonescu a fost întrebat dacă l-ar fi numit pe Ilie Bolojan prim-ministru în cazul în care ar fi ajuns președinte. Răspunsul său a fost „Nu”, iar fostul lider liberal a susținut că a fost singurul dintre candidații aflați „la vârf” care nu a spus niciodată că îl va pune pe Bolojan premier. În același context, Antonescu a afirmat că Ilie Bolojan ar fi fost folosit în campania electorală drept „un atu electoral” de Nicușor Dan și a indicat explicit cine ar fi trebuit, în opinia sa, să fie desemnat de președinte pentru a închide criza. „Pot să vă spun și pe cine aș fi desemnat. (…) Pe cine ar fi trebuit să desemneze, în opinia mea, evident, domnul Nicușor Dan de trei luni de zile și pe cine, dacă totuși vrea să termine criza asta în mod onorabil și cu o soluție de guvernare, ar trebui să-l numească la următoarea numire, și anume pe Alexandru Nazare.” De ce îl indică pe Nazare: Finanțe, relația cu UE și negocierea în coaliție Antonescu și-a argumentat opțiunea prin profilul lui Alexandru Nazare, invocând experiența acestuia la Ministerul Finanțelor și rolul în relația cu instituțiile europene și cu creditorii. „Mie mi se pare că Nazare e singura soluție care răspunde punctelor esențiale pe care le ceri de la un prim-ministru și în situația în care ne aflăm.” Fostul lider liberal a mai spus că Nazare se află la al doilea mandat de ministru al Finanțelor și că el, nu Bolojan, „a purtat toată această comunicare” cu Comisia Europeană, instituțiile bancare și creditorii. În plus, Antonescu a invocat experiența politică „mai diversă” a lui Nazare (parlamentar, europarlamentar, ministru și la alte portofolii) și „capacitatea de a dialoga cu forțe politice”, pe care o consideră esențială într-un guvern de coaliție. Contextul politic invocat: „criză de conducere” În aceeași intervenție, Antonescu a vorbit despre o „criză de conducere” în România și a plasat „sediul problemei” la Palatul Cotroceni, în linie cu ideea că decizia de desemnare a premierului este punctul de blocaj care trebuie deblocat printr-o nouă nominalizare. [...]
Noul președinte al Columbiei promite o ofensivă împotriva narco-terorismului, cu efecte directe asupra securității și economiei , potrivit Al Jazeera . Politicianul de dreapta Abelardo De La Espriella a preluat funcția după ce a câștigat la limită turul doi al alegerilor prezidențiale din iunie. Miza imediată a noului mandat este una operațională: De La Espriella spune că va „zdrobi” narco-terorismul și că va aborda simultan problemele de securitate și traficul de droguri, într-un context în care aceste fenomene au impact direct asupra stabilității interne și a activității economice. În paralel, noul președinte își asumă și gestionarea „provocărilor economice”, fără ca materialul să ofere detalii despre măsuri concrete sau ținte. Din informațiile disponibile, mesajul central este că agenda de securitate va fi tratată ca prioritate, cu potențiale consecințe asupra mediului de afaceri și a investițiilor, în funcție de modul în care vor evolua riscurile și costurile asociate. Repoziționare externă: apropiere de SUA și de Donald Trump Al Jazeera notează că De La Espriella vrea să aducă Columbia „mai aproape” de Statele Unite și de Donald Trump. O astfel de repoziționare poate influența cooperarea pe teme de securitate și antidrog, dar și relațiile economice, în funcție de direcția concretă a politicilor bilaterale. Materialul nu precizează calendarul sau instrumentele prin care noua administrație intenționează să își implementeze promisiunile, iar amploarea schimbărilor va depinde de primele decizii de guvernare după instalare. [...]
