Știri
Știri din categoria Politică
Moartea lui Csaba Takács, fostul „numărul 2” al UDMR, deschide o perioadă de tranziție internă într-o organizație în care el a deținut timp de trei decenii o funcție-cheie. Potrivit HotNews, Takács a murit într-un accident după ce a fost prins sub un tractor, informație confirmată public de președintele UDMR, Kelemen Hunor.
Takács Csaba avea 71 de ani și a fost, conform aceleiași surse, președinte executiv al UDMR timp de 30 de ani, cea mai lungă perioadă în care această funcție a fost ocupată în istoria partidului (conform Telex, citat de HotNews). În partid, el a fost considerat „nr. 2”, iar Kelemen Hunor l-a descris drept mentorul său.
Accidentul a avut loc în localitatea Corneni, comuna Aluniș, județul Cluj. ISU Cluj a anunțat că pompierii din cadrul Punctului de Lucru Gherla au intervenit după ce s-a raportat că un bărbat a fost prins sub un tractor.
Conform comunicării ISU Cluj, forțele de intervenție au găsit victima prinsă sub tractorul care avea atașat un utilaj agricol, iar bărbatul „de aproximativ 70 de ani” a fost declarat decedat.
Kelemen Hunor a transmis un mesaj public pe Facebook, în care a anunțat decesul și a vorbit despre relația personală și politică pe care a avut-o cu Takács.
„Csaba Takács a murit într-un accident tragic. O frază de neînțeles. Niciodată nu crezi că vei ajunge să o rostești.”
Într-un mesaj mai amplu, liderul UDMR l-a numit pe Takács „eternul președinte executiv al UDMR”, „inima comunității” și „conștiința” organizației, subliniind că i-a fost mentor și „cel mai loial prieten”.
Dincolo de dimensiunea personală, dispariția lui Takács are relevanță organizațională: el a ocupat o funcție de conducere timp de trei decenii și a fost o figură de continuitate în structura internă a UDMR. HotNews notează că decesul a fost relatat și de News.ro și Observator News, care au indicat că fostul lider a murit după ce a fost prins sub un tractor.
Recomandate
Sorin Grindeanu condiționează o eventuală demisie de „deblocarea” politică după votul pe moțiune , în timp ce PSD își leagă strategia parlamentară de o moțiune de cenzură depusă împreună cu AUR împotriva Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Întrebat în emisiunea „Decisiv” dacă va demisiona din fruntea PSD în cazul în care moțiunea nu trece, Grindeanu a respins scenariul și a indicat că, dacă moțiunea pică, partidul va face o analiză internă, fără să excludă formal nicio opțiune. În același răspuns, liderul PSD a ironizat ideea unei demisii cerute din exterior. „Dacă moțiunea nu trece, facem o analiză internă. Toate lucrurile sunt pe masă, dar lucrurile nu se vor întâmpla așa. Mă cheamă Ilie Bolojan să nu-mi dau demisia? Îmi dau demisia dacă așa se deblochează.” Calendarul moțiunii și miza votului PSD și AUR au depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, document semnat de 251 de parlamentari. Pentru demiterea guvernului sunt necesare 233 de voturi, iar votul este programat marți, 5 mai, de la ora 11, după citirea moțiunii în plen, programată pentru ziua precedentă. Moțiunea a fost anunțată de George Simion, fără reprezentanții PSD, iar Birourile Permanente reunite au declanșat procedura parlamentară. Reacții politice: UDMR nu votează, PNL cere PSD să se delimiteze de AUR În spațiul politic au apărut deja poziționări care pot influența aritmetica votului: Cseke Attila (UDMR), președintele partidului și ministru interimar al Sănătății, a spus că UDMR nu va vota moțiunea. PNL a transmis un apel către parlamentarii PSD „care se revendică din valorile pro-europene” să nu voteze alături de AUR și să respingă moțiunea. Președintele României a declarat, după depunerea moțiunii, că are încredere în PSD că nu va face un guvern cu AUR, apreciind drept „extrem de improbabil” un astfel de scenariu. Ce urmează pentru PSD Din declarațiile lui Grindeanu reiese că, în cazul unui eșec al moțiunii, PSD își va evalua intern strategia și conducerea, însă liderul partidului nu a confirmat un angajament de demisie automată. În schimb, a lăsat deschisă ideea unei demisii doar dacă aceasta ar produce „deblocarea” situației politice, fără a detalia ce ar însemna concret acest lucru. [...]
Disputa politică dintre Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan mută în prim-plan cine controlează și pe ce reguli se atribuie contracte din programul SAFE, un pachet de înzestrare militară de 16 miliarde euro (aprox. 80 miliarde lei) , potrivit Mediafax , care relatează reacția fostului premier la declarațiile actualului prim-ministru. Ciolacu a scris pe rețelele de socializare că Bolojan „minte cu nerușinare” când afirmă că „în mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit și votat schema de gestionare a programului SAFE” și a susținut că Bolojan ar fi „disperat” pentru că „va fi demis peste 4 zile”. Ce contestă Ciolacu: actele și semnăturile pentru arhitectura SAFE Fostul premier afirmă că „documentele oficiale” ar contrazice varianta prezentată de Ilie Bolojan și indică două repere: desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca „integrator” al programului SAFE ar fi fost făcută prin OUG 62/2025, adoptată la 20 noiembrie 2025, „sub guvernul Bolojan, nu sub guvernul Ciolacu”; decizia de numire a grupului de lucru interinstituțional ar fi semnată de Ilie Bolojan, nu de Marcel Ciolacu. Miza operațională: criteriile de atribuire și concentrarea contractelor Ciolacu critică și modul de organizare a programului, susținând că este „o structură politică” și că, în forma actuală, „nimeni să nu știe cine a stabilit ca prețul și ca termenul să cântărească 100% în decizie”. În aceeași postare, el acuză o concentrare a contractelor către un singur producător străin, indicând că 5,69 miliarde euro (aprox. 28,5 miliarde lei) ar reprezenta 68,3% din pachet și ar merge către „un uriaș grup industrial german”, care ar primi 7 din 15 contracte. Materialul Mediafax notează că Ciolacu s-a referit și la proiecte industriale din domeniul apărării, însă pasajul este redat trunchiat în textul disponibil, astfel că detaliile nu pot fi verificate din această sursă. [...]
Administrația Trump semnalează o reducere a finanțării SUA pentru sprijinul militar al Ucrainei , pe fondul criticilor lui Donald Trump la adresa ajutorului acordat de Joe Biden și al presiunilor bugetare, potrivit G4Media . Trump a publicat pe X un mesaj în care îl atacă pe Biden pentru sprijinul acordat Ucrainei, susținând că „a părut un prost” și că „au cheltuit 350 de miliarde de dolari (aprox. 1.610 miliarde lei)”. În aceeași postare, Trump afirmă: „Noi nu facem asta” și adaugă că „toată lumea trebuie să plătească”. „Biden a părut ca un prost și a dat mult din ce aveam noi Ucrainei. Și au cheltuit 350 de miliarde de dolari. Noi nu facem asta.” Bugetul apărării pe 2027: fără finanțare nouă în programul USAI În context, articolul notează că administrația președintelui Donald Trump nu a inclus finanțarea ajutorului militar pentru Ucraina în programul „ Ukraine Security Assistance Initiative ” (USAI) în proiectul de buget al apărării pentru anul fiscal 2027. Controlorul interimar al Pentagonului, Jules Hurst, a confirmat că proiectul de buget pentru 2027 nu include finanțare pentru programul de sprijin militar pentru Ucraina. Ce bani rămân disponibili și ce se schimbă în sarcina aliaților Potrivit informațiilor prezentate, Pentagonul ar urma să utilizeze pachetul de 400 de milioane de dolari aprobat anterior de Congres (aprox. 1,84 miliarde lei), fonduri eliberate recent și care urmează să fie puse în aplicare „foarte curând”. Materialul mai indică „semnale” că responsabilitatea pentru susținerea Ucrainei este transferată tot mai mult către aliații europeni, pe fondul presiunilor asupra bugetului american. [...]
Presiunea publică pentru schimbarea Guvernului crește , cu 58% dintre români care spun că premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze, potrivit unui sondaj CURS citat de Agerpres . În același timp, AUR conduce intenția de vot pentru parlamentare, cu 34%, pe fondul unei crize politice intens mediatizate. CURS arată că 40% dintre respondenți se opun demisiei premierului, iar 2% nu au o opinie. În comunicatul institutului, rezultatul este interpretat ca „o majoritate clară” în favoarea demisiei și ca un semnal de presiune publică asupra șefului Guvernului. Criza politică: nivel ridicat de informare în populație Sondajul indică un grad mare de expunere la subiect: 81% dintre respondenți spun că au auzit despre tensiunile din coaliția de guvernare, 10% declară că au auzit doar parțial, iar 6% nu sunt la curent. Alți 3% nu au răspuns. Intenția de vot: AUR pe primul loc, partidele mari rămân „în zonă competitivă” Dacă alegerile parlamentare ar avea loc „duminica viitoare”, distribuția intenției de vot este: AUR: 34% PSD: 23% PNL: 18% USR: 10% UDMR: 5% SOS România: 3% PNRR-Piedone: 3% Partidul Oamenilor Tineri (POT): 2% CURS leagă evoluțiile electorale de nemulțumirea din contextul crizei politice, susținând că aceasta se reflectă în „consolidarea unui actor politic” care capitalizează starea de tensiune, în timp ce partidele tradiționale rămân într-o competiție strânsă între ele. Metodologie Cercetarea a fost realizată în perioada 28 aprilie – 1 mai 2026, pe un eșantion național de 1.098 respondenți (18+), prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%, iar eșantionul este descris ca probabilist, multistadial și stratificat. [...]
Casa Albă susține că ostilitățile cu Iranul s-au „încheiat”, într-un demers care îi permite președintelui Donald Trump să evite, cel puțin politic, presiunea termenului-limită din legea americană a puterilor de război ( War Powers Resolution ), potrivit Reuters . Într-o scrisoare către liderii Congresului, transmisă vineri – chiar în ziua în care expira termenul de 60 de zile prevăzut de rezoluția din 1973 – Trump a afirmat că, de la încetarea focului, nu a mai existat schimb de focuri cu Iranul. În acest context, el a susținut că „ostilitățile care au început la 28 februarie 2026 s-au încheiat”. Miza: termenul legal care obligă președintele să ceară aprobarea Congresului Rezoluția din 1973 limitează posibilitatea unui președinte american de a desfășura acțiuni militare fără autorizarea Congresului la 60 de zile, cu opțiunea unei prelungiri de 30 de zile dacă există o „necesitate militară inevitabilă” legată de siguranța forțelor SUA în timpul retragerii. Trump a notificat formal Congresul la 48 de ore după primele lovituri aeriene, declanșând astfel „ceasul” de 60 de zile care a ajuns la scadență pe 1 mai. Pe măsură ce data se apropia, consilieri ai Congresului și analiști se așteptau ca administrația republicană să ocolească termenul, iar un oficial de rang înalt declarase cu o zi înainte că, în viziunea Casei Albe, termenul din lege nu s-ar aplica. Trump a reiterat și că consideră legea neconstituțională, o poziție invocată de-a lungul timpului și de președinți republicani, și de președinți democrați. Potrivit Reuters, experți juridici spun că această dispută nu a fost tranșată de instanțe. Contestarea democraților: „încetarea focului” nu suspendă obligațiile din lege Democrații din Congres, care au încercat în repetate rânduri să adopte legislație care să-l forțeze pe Trump să încheie războiul sau să ceară autorizare, resping argumentul că o încetare a focului ar „reseta” obligațiile din War Powers Resolution. Senatoarea Jeanne Shaheen , democrată din New Hampshire și liderul democrat din Comisia pentru Relații Externe a Senatului, a descris termenul drept „un prag legal clar” și a criticat lipsa unei strategii. „După șaizeci de zile de conflict, președintele Trump încă nu are o strategie sau o ieșire din acest război prost planificat.” Democrații mai invocă drept indiciu al continuării ostilităților faptul că SUA mențin nave desfășurate pentru a bloca exporturile de petrol ale Iranului. Ce se întâmplă mai departe: negocieri respinse și opțiunea reluării loviturilor Pe plan diplomatic, agenția de stat iraniană IRNA a relatat vineri că Teheranul a transmis, prin mediatori pakistanezi, o nouă propunere de negocieri către SUA, însă Trump a respins-o rapid. În scrisoarea către Congres, Trump a admis totuși că conflictul s-ar putea să nu fie „rezolvat” și a spus că Iranul rămâne o amenințare „semnificativă” pentru SUA și forțele sale armate. Reuters mai notează că, joi, Trump a primit o informare privind planuri pentru noi lovituri militare menite să forțeze Iranul să negocieze încheierea conflictului. Dacă luptele se reiau, președintele poate susține că începe un nou termen de 60 de zile – o practică folosită, potrivit Reuters, de președinți din ambele partide în situații de ostilități intermitente, după adoptarea legii în contextul războiului din Vietnam. Context: costuri economice și presiune electorală Războiul cu Iranul a ucis mii de persoane, a provocat pagube de miliarde de dolari și a zguduit piețele globale, inclusiv prin perturbarea transporturilor de energie și creșterea unei game largi de prețuri de consum, potrivit Reuters. Sondajele indică faptul că războiul este nepopular în rândul americanilor, cu șase luni înainte de alegerile din noiembrie care vor decide controlul asupra Congresului anul viitor. [...]
Disputa Ciolacu–Bolojan mută presiunea pe guvernanță și criteriile de achiziție din SAFE, un program de 16 miliarde euro. Într-o postare pe Facebook, fostul premier PSD Marcel Ciolacu susține, citat de Digi24 , că „schema de gestionare” a Programului SAFE a fost construită în mandatul Guvernului Bolojan, nu în perioada în care el a condus Executivul, și acuză actuala formulă de coordonare că este una politizată. Ciolacu afirmă că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca „integrator” al Programului SAFE a fost făcută prin OUG 62/2025 , adoptată la 20 noiembrie 2025, „sub Guvernul Bolojan”. El mai spune că Decizia prim-ministrului nr. 524/21 noiembrie 2025, care stabilește componența grupului de lucru interinstituțional, este semnată de Ilie Bolojan, iar votul din Senat pentru OUG 62/2025 a avut loc pe 17 decembrie 2025, tot în perioada guvernării Bolojan. În plus, Ciolacu invocă Legea 4/2026, care „finalizează cadrul juridic”, promulgată în 2026. În argumentația sa, fostul premier separă cadrul european de cel național și susține că singurul element anterior mandatului lui Bolojan este Regulamentul (UE) 2025/1106 , adoptat de Consiliul UE pe 27 mai 2025, pe care îl descrie drept „act european”, nu „schemă românească de gestionare”. Miza operațională: cine conduce și după ce reguli se iau deciziile Ciolacu atacă direct arhitectura de coordonare a SAFE, pe care o descrie ca fiind „o structură politică”, condusă de șeful Cancelariei, și susține că reprezentanții unor instituții precum MApN, MAI, MAE, Ministerul Finanțelor și SRI ar fi „în poziție subordonată, nu de decizie politică finală”. El enumeră componența grupului de lucru și îl indică pe Mihai Jurca, șeful Cancelariei, ca președinte al grupului, alături de alți membri (secretar de stat, consilier de stat, consilier prezidențial și reprezentanți ai mai multor instituții). Tot în această cheie, Ciolacu susține că în actele normative votate de Parlament nu ar exista „grila de criterii completă” și afirmă că s-a ajuns ca „prețul și termenul să cântărească 100% în decizie”. Controversa alocărilor: pondere mare către un producător din Germania Fostul premier leagă modul de guvernanță de rezultatul alocărilor și afirmă că pachetul SAFE ar fi concentrat „masiv” către „un singur producător străin”: 5,69 miliarde euro, adică 68,3% din pachet, către „un uriaș grup industrial german”, cu 7 din 15 contracte, potrivit afirmațiilor sale. În același mesaj, Ciolacu susține că premierul ar încerca să „coafeze” situația atunci când vorbește despre „minim 50% producție în România”. Replica lui Bolojan: decizia ar fi fost luată în mandatul Ciolacu Disputa a fost alimentată de o declarație a premierului Ilie Bolojan, întrebat într-o conferință de presă la Suceava cine a decis ca cinci miliarde de euro din proiectele SAFE să meargă către o firmă din Germania și doar 800 de milioane către o firmă din România. Bolojan a respins întrebarea ca fiind „tendențioasă și eronată” și a susținut că „în mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit și s-a votat schema de gestionare” a SAFE, iar Cancelaria ar fi fost desemnată integrator „la propunerea premierului” de atunci. El a mai afirmat că această decizie „a trebuit respectată” pentru continuitate și a îndemnat la verificarea persoanelor aflate atunci în funcții. Ce urmează Din informațiile prezentate, conflictul rămâne centrat pe două puncte cu impact direct asupra implementării: cine își asumă cadrul juridic și instituțional al SAFE și dacă regulile de selecție și distribuția contractelor pot fi justificate public prin criterii transparente, în condițiile în care programul este descris ca având o valoare de 16 miliarde euro. [...]
