Știri
Știri din categoria Politică
Disputa politică dintre Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan mută în prim-plan cine controlează și pe ce reguli se atribuie contracte din programul SAFE, un pachet de înzestrare militară de 16 miliarde euro (aprox. 80 miliarde lei), potrivit Mediafax, care relatează reacția fostului premier la declarațiile actualului prim-ministru.
Ciolacu a scris pe rețelele de socializare că Bolojan „minte cu nerușinare” când afirmă că „în mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit și votat schema de gestionare a programului SAFE” și a susținut că Bolojan ar fi „disperat” pentru că „va fi demis peste 4 zile”.
Fostul premier afirmă că „documentele oficiale” ar contrazice varianta prezentată de Ilie Bolojan și indică două repere:
Ciolacu critică și modul de organizare a programului, susținând că este „o structură politică” și că, în forma actuală, „nimeni să nu știe cine a stabilit ca prețul și ca termenul să cântărească 100% în decizie”.
În aceeași postare, el acuză o concentrare a contractelor către un singur producător străin, indicând că 5,69 miliarde euro (aprox. 28,5 miliarde lei) ar reprezenta 68,3% din pachet și ar merge către „un uriaș grup industrial german”, care ar primi 7 din 15 contracte.
Materialul Mediafax notează că Ciolacu s-a referit și la proiecte industriale din domeniul apărării, însă pasajul este redat trunchiat în textul disponibil, astfel că detaliile nu pot fi verificate din această sursă.
Recomandate
Disputa Ciolacu–Bolojan mută presiunea pe guvernanță și criteriile de achiziție din SAFE, un program de 16 miliarde euro. Într-o postare pe Facebook, fostul premier PSD Marcel Ciolacu susține, citat de Digi24 , că „schema de gestionare” a Programului SAFE a fost construită în mandatul Guvernului Bolojan, nu în perioada în care el a condus Executivul, și acuză actuala formulă de coordonare că este una politizată. Ciolacu afirmă că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca „integrator” al Programului SAFE a fost făcută prin OUG 62/2025 , adoptată la 20 noiembrie 2025, „sub Guvernul Bolojan”. El mai spune că Decizia prim-ministrului nr. 524/21 noiembrie 2025, care stabilește componența grupului de lucru interinstituțional, este semnată de Ilie Bolojan, iar votul din Senat pentru OUG 62/2025 a avut loc pe 17 decembrie 2025, tot în perioada guvernării Bolojan. În plus, Ciolacu invocă Legea 4/2026, care „finalizează cadrul juridic”, promulgată în 2026. În argumentația sa, fostul premier separă cadrul european de cel național și susține că singurul element anterior mandatului lui Bolojan este Regulamentul (UE) 2025/1106 , adoptat de Consiliul UE pe 27 mai 2025, pe care îl descrie drept „act european”, nu „schemă românească de gestionare”. Miza operațională: cine conduce și după ce reguli se iau deciziile Ciolacu atacă direct arhitectura de coordonare a SAFE, pe care o descrie ca fiind „o structură politică”, condusă de șeful Cancelariei, și susține că reprezentanții unor instituții precum MApN, MAI, MAE, Ministerul Finanțelor și SRI ar fi „în poziție subordonată, nu de decizie politică finală”. El enumeră componența grupului de lucru și îl indică pe Mihai Jurca, șeful Cancelariei, ca președinte al grupului, alături de alți membri (secretar de stat, consilier de stat, consilier prezidențial și reprezentanți ai mai multor instituții). Tot în această cheie, Ciolacu susține că în actele normative votate de Parlament nu ar exista „grila de criterii completă” și afirmă că s-a ajuns ca „prețul și termenul să cântărească 100% în decizie”. Controversa alocărilor: pondere mare către un producător din Germania Fostul premier leagă modul de guvernanță de rezultatul alocărilor și afirmă că pachetul SAFE ar fi concentrat „masiv” către „un singur producător străin”: 5,69 miliarde euro, adică 68,3% din pachet, către „un uriaș grup industrial german”, cu 7 din 15 contracte, potrivit afirmațiilor sale. În același mesaj, Ciolacu susține că premierul ar încerca să „coafeze” situația atunci când vorbește despre „minim 50% producție în România”. Replica lui Bolojan: decizia ar fi fost luată în mandatul Ciolacu Disputa a fost alimentată de o declarație a premierului Ilie Bolojan, întrebat într-o conferință de presă la Suceava cine a decis ca cinci miliarde de euro din proiectele SAFE să meargă către o firmă din Germania și doar 800 de milioane către o firmă din România. Bolojan a respins întrebarea ca fiind „tendențioasă și eronată” și a susținut că „în mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit și s-a votat schema de gestionare” a SAFE, iar Cancelaria ar fi fost desemnată integrator „la propunerea premierului” de atunci. El a mai afirmat că această decizie „a trebuit respectată” pentru continuitate și a îndemnat la verificarea persoanelor aflate atunci în funcții. Ce urmează Din informațiile prezentate, conflictul rămâne centrat pe două puncte cu impact direct asupra implementării: cine își asumă cadrul juridic și instituțional al SAFE și dacă regulile de selecție și distribuția contractelor pot fi justificate public prin criterii transparente, în condițiile în care programul este descris ca având o valoare de 16 miliarde euro. [...]
Presiunea publică pentru schimbarea Guvernului crește , cu 58% dintre români care spun că premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze, potrivit unui sondaj CURS citat de Agerpres . În același timp, AUR conduce intenția de vot pentru parlamentare, cu 34%, pe fondul unei crize politice intens mediatizate. CURS arată că 40% dintre respondenți se opun demisiei premierului, iar 2% nu au o opinie. În comunicatul institutului, rezultatul este interpretat ca „o majoritate clară” în favoarea demisiei și ca un semnal de presiune publică asupra șefului Guvernului. Criza politică: nivel ridicat de informare în populație Sondajul indică un grad mare de expunere la subiect: 81% dintre respondenți spun că au auzit despre tensiunile din coaliția de guvernare, 10% declară că au auzit doar parțial, iar 6% nu sunt la curent. Alți 3% nu au răspuns. Intenția de vot: AUR pe primul loc, partidele mari rămân „în zonă competitivă” Dacă alegerile parlamentare ar avea loc „duminica viitoare”, distribuția intenției de vot este: AUR: 34% PSD: 23% PNL: 18% USR: 10% UDMR: 5% SOS România: 3% PNRR-Piedone: 3% Partidul Oamenilor Tineri (POT): 2% CURS leagă evoluțiile electorale de nemulțumirea din contextul crizei politice, susținând că aceasta se reflectă în „consolidarea unui actor politic” care capitalizează starea de tensiune, în timp ce partidele tradiționale rămân într-o competiție strânsă între ele. Metodologie Cercetarea a fost realizată în perioada 28 aprilie – 1 mai 2026, pe un eșantion național de 1.098 respondenți (18+), prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%, iar eșantionul este descris ca probabilist, multistadial și stratificat. [...]
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan intră la vot cu semne de fragmentare și presiuni în interiorul Opoziției , pe fondul negocierilor „de la om la om” pentru parlamentarii indeciși, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este aritmetica votului de marți, dar semnalul mai amplu este instabilitatea alianțelor și a grupurilor parlamentare care poate schimba rapid raportul de forțe în Parlament. Negocierile pentru vot se poartă atât direct, cât și pe rețelele de socializare, în condițiile în care PSD și AUR încearcă să strângă sprijin pentru a da jos Guvernul condus de Ilie Bolojan. O deputată neafiliată care a semnat moțiunea, dar nu este sigură că o va vota, spune că este supusă presiunilor din ambele tabere și invocă inclusiv riscul unor „mesaje în presă” despre ea și colegii săi. „Foarte multă presiune. Să fim atenți cum votăm, este posibil să apară anumite mesaje în presă despre mine, despre colegii noștri... Stilul clasic de intimidare.” — Dumitrița Albu, prim-vicepreședinte Partidul Unit Tensiuni în POT, pe fondul moțiunii În paralel cu bătălia pentru moțiune, în grupul POT de la Camera Deputaților au apărut tensiuni: 10 membri cer redenumirea grupului, pentru că nu mai vor să fie asociați cu Anamaria Gavrilă. Demersul de schimbare a numelui a fost suspendat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților marți, după depunerea moțiunii. Liderul deputaților POT, Răzvan Chiriță, afirmă că votul pentru suspendarea demersului a venit din partea inițiatorilor moțiunii și sugerează că grupul nu vrea să fie folosit în jocul politic al altor partide. „N-aș vrea să fim instrumentul prin care fie unul sau fie alt partid își atinge obiectivele.” — Răzvan Chiriță, liderul deputaților POT Contactată de Pro TV, Anamaria Gavrilă nu a dorit să comenteze situația. Presiune și în mediul digital: emailuri și apeluri publice Înaintea votului, vicepremierul Oana Gheorghiu a trimis fiecărui parlamentar un email cu raportul privind listarea pe bursă a companiilor de stat și le cere aleșilor să se informeze înainte de decizia de marți. „Am convingerea că veți lua această decizie nu pentru beneficiul unui șef de partid, ci pentru cele 19 milioane de români.” — Oana Gheorghiu, vicepremier Pe Facebook, Silviu Dehelean, președintele USR Bihor, i se adresează deputatei PSD Corina Ene, invocând poziționări mai vechi legate de Ordonanța 13 și traseul ei profesional și politic. PSD susține că are voturile, PNL mizează pe eșecul moțiunii Inițiatorii moțiunii – PSD, AUR și PACE – susțin că demersurile de convingere nu schimbă situația și că parlamentarii care au semnat vor vota. Corina Ene afirmă că nu există posibilitatea să nu voteze moțiunea, iar senatorul PSD Radu Oprea spune că sunt „253 de semnături” pe moțiune și că acestea ar fi suficiente pentru a trece. De cealaltă parte, Valeriu Iftime, președinte interimar PNL Botoșani, afirmă că a discutat cu deputați de la PSD și AUR care i-ar fi spus că nu votează și crede că moțiunea va pica. Toate partidele, notează Pro TV, susțin că nu au făcut presiuni asupra vreunui parlamentar. [...]
Premierul Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării credibilitatea scenariului unui guvern PSD-AUR, pe fondul moțiunii de cenzură de săptămâna viitoare , arătând că pozițiile recente ale liderului PSD, Sorin Grindeanu , sunt contrazise de fapte, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută vineri, la Suceava, după ce Bolojan a fost întrebat dacă vede posibil un executiv PSD-AUR cu Grindeanu prim-ministru, în condițiile în care președintele PSD s-a declarat dispus să preia funcția după moțiunea de cenzură anunțată pentru săptămâna viitoare. Miza: stabilitatea politică înaintea moțiunii Bolojan a indicat o schimbare de poziție la vârful PSD în raport cu AUR, folosind-o ca argument pentru a nu da greutate declarațiilor privind o eventuală formulă de guvernare. „Dacă m-aş lua după declaraţiile domnului Grindeanu, aş constata că prin martie, când a fost la Bruxelles, a făcut o declaraţie că nu va exista nicio colaborare cu AUR, iar peste o lună constatăm că au semnat o moţiune de comun acord.” În aceeași intervenție, premierul a spus că nu s-ar baza pe „declarații de genul acesta”, invocând ce s-a întâmplat până acum și adăugând că „e greu cu consecvența”. Ce urmează Bolojan a indicat că următoarea perioadă va fi relevantă pentru a vedea cum se concretizează aceste poziționări politice, în contextul moțiunii de cenzură programate pentru săptămâna viitoare. [...]
Ilie Bolojan avertizează că moțiunea PSD–AUR poate lovi în încrederea investitorilor , cerând social-democraților să spună „cine e premierul” și ce soluții au, potrivit Euronews . Mesajul vine în contextul moțiunii de cenzură depuse de PSD împreună cu AUR și pune accent pe costul economic al instabilității politice. Într-o intervenție la podcastul „The News Man”, realizat de jurnalistul Radu Andrei Tudor, premierul a criticat faptul că inițiatorii moțiunii nu ar prezenta o alternativă de guvernare și a acuzat PSD că încearcă să destabilizeze o guvernare din care a făcut parte, fără să ofere un plan concret. „Măcar să aibă demnitatea să spună cine este premierul acestei coaliții și care le sunt soluțiile.” Miza economică invocată: încrederea investitorilor Bolojan a legat explicit demersul politic de riscuri pentru economie, susținând că instabilitatea generată de moțiune poate afecta încrederea investitorilor și „direcția de modernizare a României”, în actualul context politic și economic. Ce spune despre relația cu PSD și scenariile pentru PNL Premierul a exclus o colaborare viitoare cu PSD, invocând lipsa de încredere și un comportament „arogant” al social-democraților în actuala coaliție. Totodată, a transmis că liberalii nu vor accepta formule de guvernare în care premierul ar fi „o marionetă” și că PNL ia în calcul inclusiv varianta trecerii în opoziție. În material sunt menționate și alte reacții, inclusiv un punct de vedere prezentat într-un articol separat despre un consilier al lui Ilie Bolojan și o declarație a lui Victor Ponta, fost premier , într-un alt material Euronews. [...]
Tensiunile din coaliție riscă să prelungească blocajul guvernamental , după ce premierul Ilie Bolojan a respins public apelul PSD către liberali de a-i retrage sprijinul, calificându-l drept „lipsă de politețe și de respect”, relatează News . Disputa are loc în contextul în care PSD leagă susținerea lui Bolojan de funcționarea guvernului și de capacitatea de a scoate economia din recesiune. Bolojan a făcut declarațiile vineri, la Suceava, într-o conferință de presă, fiind întrebat despre apelul PSD către PNL de a nu-l mai sprijini. El a susținut că, „în toată această perioadă”, PNL nu a cerut partenerilor din coaliție „să facă anumite lucruri”, „să schimbe anumite persoane” sau „să adopte anumite politici”. Miza politică: stabilitatea guvernării și mesajul către mediul economic În același context, premierul a legat scăderea electorală a PNL de erori interne și de „comportamentele tolerate” în anii trecuți, afirmând că nu cetățenii „i-au părăsit” pe liberali, ci PNL „i-a părăsit” pe cetățeni, iar partidul nu ar trebui să repete acele greșeli. Pe fondul acestei confruntări, PSD a transmis anterior că menținerea sprijinului pentru Bolojan „până în pânzele albe”, în fruntea unui „guvern nefuncțional”, ar însemna „a distruge orice șansă de scoatere a economiei din recesiune”, cu „efect dramatic asupra vieții românilor”, potrivit aceleiași surse. Reacția din PNL și scenariile avansate Cu o zi înainte, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a catalogat drept „jignitor” apelul PSD și a afirmat că actuala criză politică este „provocată” de social-democrați. „Cum poate presupune PSD că partidul își va trăda propriul președinte ales? Ei au dat drumul la această criză, și-au asumat-o (...)” Ciucu a exclus, totodată, o nouă colaborare cu PSD și a spus că PNL ar avea „doar două opțiuni”: guvern minoritar sau opoziție. PSD a mai afirmat că, în ultimele zile, „câteva voci importante din PNL”, inclusiv din teritoriu, ar vorbi despre necesitatea unui dialog politic „post-Bolojan” între partidele din alianța de guvernare și i-a încurajat pe liberalii care împărtășesc această poziție să se exprime. [...]
