Știri
Știri din categoria Politică
USR pune ca „linie roșie” excluderea PSD din viitoarea majoritate, ceea ce complică formarea rapidă a unui guvern cu puteri depline. Într-un context de negocieri pentru deblocarea crizei politice, ministra de Externe Oana Țoiu spune, potrivit Antena 3, că USR nu va mai guverna alături de PSD în acest mandat, invocând lipsa de încredere și acuzând social-democrații că „frânează” reformele.
Țoiu afirmă că ruptura vine după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan, moțiune depusă de PSD. În acest cadru, ea susține că nu mai există baza politică pentru o coaliție comună și că partidele trebuie să aleagă între două ieșiri: alegeri anticipate sau o soluție negociată pentru următorul pas.
„Noi nu vom mai fi în aceeași coaliție de guvernare, în același guvern, în același timp cu PSD-ul, pe durata acestui mandat.”
Ministra spune că pe masa discuțiilor există „câteva soluții”, iar una dintre variantele susținute de USR este revenirea la calendarul anterior agreat privind rotativa guvernamentală (schimbarea premierului la un termen stabilit).
„Propunerea pe care am avut-o noi și care este din partea USR, a PNL și a UDMR în negocieri, este să ne întoarcem la calendarul anterior agreat privind rotativa guvernamentală.”
În același timp, Țoiu leagă explicit refuzul unei noi coaliții cu PSD de agenda de reforme, afirmând că USR a candidat pe o platformă de „reforme structurale” și că PSD ar urmări oprirea sau încetinirea acestora, inclusiv prin moțiunea de cenzură negociată și votată împreună cu AUR, conform declarațiilor sale.
În paralel, președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să se întâlnească „săptămânal” până la o înțelegere pentru instalarea unui nou guvern. Șeful statului a spus că își dorește un executiv cu puteri depline, dar că responsabilitatea revine partidelor, după două nominalizări de premier.
Nicușor Dan a mai precizat că nu impune condiții și nu forțează un acord, însă partidele trebuie să strângă 233 de voturi în Parlament pentru a forma o majoritate.
Recomandate
Deputatul USR Radu Miruță avertizează că demersul AUR de suspendare a președintelui riscă să adâncească instabilitatea politică , într-un moment în care „coordonarea clasei politice” este deja afectată, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute la Digi24, în contextul procesului inițiat de AUR pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan . Miruță a descris situația politică drept una fragilă și a criticat inițiativa AUR, sugerând că, în lipsa unei alternative, demersul nu ar trebui tratat ca unul credibil. „România, în momentul de față, este sângerândă în ceea ce privește coordonarea clasei politice.” „Dacă îți pasă de România, nu te apuci să faci o rană și mai mare.” Acuzații la adresa AUR: „fără soluții alternative” Deputatul USR a susținut că AUR ar fi „fortificat cinic” problemele din România de la intrarea în Parlament, dar „niciodată nu a venit cu o soluție”, adăugând că, fără o propunere alternativă, partidul „nu poate fi luat în serios”. Suspiciuni privind o colaborare PSD–AUR În aceeași intervenție, Miruță a afirmat că ar exista o „conlucrare” între PSD și AUR, pe care a descris-o ca o „organizare tăcută” ce ar putea duce la „pași mai grave”. El a susținut că suspendarea președintelui „n-are nicio soartă de izbândă fără susținerea PSD” și a indicat existența unei posibile înțelegeri între cele două partide, precizând însă explicit că nu poate ști care ar fi conținutul acesteia. „Nu pot să știu care este înțelegerea, dar pare că ăsta este interesul major al AUR (suspendarea președintelui) și care n-are nicio soartă de izbândă fără susținerea PSD.” [...]
Traian Băsescu îl acuză pe Ilie Bolojan că își pregătește candidatura la prezidențiale și că ruptura sa de PSD este „doar de fațadă”, potrivit G4Media , care relatează declarațiile făcute duminică seară la Digi24. Fostul președinte susține că actualul premier ar face „un joc politic” cu miză electorală și că, în realitate, relația dintre Bolojan și PSD ar fi una veche, de durată. În acest context, Băsescu afirmă că Bolojan a fost, în 2012, un susținător al suspendării sale, alături de PSD, iar poziționarea critică de acum față de social-democrați ar fi una strict declarativă. Miza politică indicată de Băsescu: distanțare „de imagine” față de PSD În intervenția de la Digi24, Băsescu a rezumat legătura dintre Bolojan și PSD prin formula „Sunt legați”, referindu-se la o relație pe termen lung. El a invocat și presa locală din 2012 ca reper pentru rolul pe care i-l atribuie lui Bolojan în perioada suspendării. „Sunt legați de 20 de ani. De ce dintr-o dată, domnul Bolojan, care a fost un mare propagandist pentru suspendare, să ne uităm în presa locală din 2012, vine azi și îi spune că nu îi palce PSD. E interesul de a candida la alegerile prezidențiale și simte nevoia să se rupă, măcar declarativ, de PSD. Eu cred că mai devreme sau mai târziu vor reveni la matcă și se vor înțelege.” Ce urmează Materialul nu include o reacție a premierului Ilie Bolojan la acuzațiile lui Traian Băsescu și nici detalii suplimentare despre un calendar sau pași concreți privind o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale. În lipsa acestor elemente, afirmațiile rămân la nivel de evaluare politică făcută de fostul președinte, în cadrul unei emisiuni TV. [...]
PSD lasă deschisă refacerea coaliției cu PNL, dar condiționează colaborarea de schimbarea modului de guvernare , potrivit HotNews . Prim-vicepreședintele PSD Ionuț Pucheanu (primarul Galațiului) a comparat fosta coaliție cu o „căsătorie” și a spus că social-democrații ar accepta reluarea ei, însă „cu o altă mireasă”, trimitere la Ilie Bolojan , pe care îl acuză că aplică diferit înțelegerile din acordul coaliției. Pucheanu a susținut, la Digi24, că miza nu este doar existența unei majorități, ci „modul în care țara este guvernată”, argumentând că „statutul marital contează doar dacă ești fericit în căsătorie sau nu”. În acest registru, el a afirmat că PSD „nu are nicio problemă cu PNL”, ci cu felul în care Bolojan ar pune în practică ce s-a convenit, pe care l-a descris printr-o analogie medicală: un „tratament” administrat prea dur, „dintr-odată”. Disputa pe „tratament”: tăieri la nivel local vs. reguli la centru Un punct concret invocat de Pucheanu este ordinea măsurilor de reducere a aparatului administrativ. El i-a reproșat fostului premier că ar fi început cu restrângerea aparatului de lucru al administrației locale, în loc să limiteze numărul angajaților din administrația centrală. În argumentația sa, Pucheanu a indicat și o problemă de organizare instituțională, dând exemplul suprapunerilor: „Agenția de Mediu” și „Garda de Mediu”, unde „unul dă avizul și celălalt te amendează”. Numirea lui Adrian Veștea: „moral”, „puțin forțate” Întrebat despre oportunitatea desemnării lui Adrian Veștea ca premier fără consultarea conducerii PNL, Pucheanu a spus că „din perspectivă morală” lucrurile „poate că au fost puțin forțate”, deși a subliniat că nu există o regulă care să oblige președintele să numească doar liderul partidului sau să aibă acordul acestuia. În opinia sa, situația ar fi putut fi evitată prin readucerea „actorilor principali” la masă, pentru a nu rămâne „senzația” unei decizii impuse. Contextul numirii lui Veștea a fost tratat anterior de HotNews, într-un material separat despre scenariul „Adrian Veștea ca premier” (link în sursă). Deschiderea către un „test” AUR la guvernare Separat de relația PSD–PNL, Pucheanu a spus că AUR ar fi trebuit „lăsat să guverneze” pentru a fi „expus” și pentru a-și arăta limitele, sugerând un interval de „6 luni maxim, un an” și preferând varianta unui guvern minoritar. Totuși, el a precizat că, „deocamdată”, AUR nu poate fi partener de guvernare pentru PSD, fără a exclude ca această poziție să se schimbe în timp. Condiția invocată ține de orientarea externă: până când nu este „clarificată” politica AUR privind „apropierea de est”, în condițiile în care „toată lumea își dorește către vest”, PSD nu ar putea merge cu acest partid, a concluzionat Pucheanu. [...]
Criza politică riscă să blocheze PNRR și să pună în pericol 20 mld. euro , într-un context în care istoricul britanic Dennis Deletant susține că serviciile secrete nu sunt controlate democratic, potrivit G4Media . Într-un interviu acordat Europa Liberă Moldova, Deletant leagă vulnerabilizarea României de lipsa unui guvern „cu puteri depline”, ceea ce ar putea afecta îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Miza economică: termen-limită și risc de pierdere a finanțării Deletant afirmă că România „riscă să piardă 20 de miliarde de euro (aprox. 101 miliarde lei)” deoarece nu ar avea cum să îndeplinească jaloanele până la 30 august, în absența unei conduceri executive funcționale. În lectura sa, criza politică amplifică incertitudinea privind eficiența guvernamentală și, implicit, capacitatea administrativă de a livra reformele și măsurile asumate în PNRR. Istoricul susține și că principalul beneficiar geopolitic al instabilității este Vladimir Putin, pe motiv că Rusia ar urmări destabilizarea Europei, iar România devine mai vulnerabilă într-un moment de blocaj intern. Acuzații privind controlul civil asupra serviciilor și rolul SRI În interviul citat, Deletant spune că „toată criza asta din România e opera SRI” și leagă situația de absența unei „adevărate lustrații” după 1989. El afirmă că România nu ar avea „control politic” asupra serviciilor de informații comparabil cu cel din „statele adevărat democratice”, invocând ca exemplu comisiile Congresului american care verifică activitatea serviciilor. „Impresia mea este că noul guvern (...) este condus de SRI din România, toată criza asta din România e opera SRI (...)” Deletant mai afirmă că, în România, rapoartele despre activitatea SRI ar exista „din când în când”, dar nu ar fi discutate efectiv, iar parlamentarii nu ar avea acces nici măcar la un rezumat, conform declarațiilor sale. Critici la adresa președintelui Nicușor Dan și tema alegerilor din 2024 Potrivit relatării, Deletant îl critică pe președintele Nicușor Dan, susținând că „a favorizat prea mult PSD” și că s-a amestecat „prea avid” în „sistemul electoral și de guvernare”. Istoricul reclamă și faptul că nu a fost publicat raportul promis despre anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. În aceeași intervenție, el afirmă că nu ar fi fost implicați doar rușii, ci și „mulți români” în deturnarea alegerilor, fără a oferi în materialul citat detalii suplimentare sau probe. Context: avertismente mai vechi despre „incontrolabilitatea” serviciilor G4Media amintește că Deletant a mai susținut, într-un interviu din iulie 2024 pentru G4Media și Info Sud-Est, că serviciile secrete ar fi devenit „incontrolabile” și că nu ar mai exista o putere civilă sau parlamentară reală asupra lor. În ansamblu, declarațiile sale plasează riscul economic (întârzierea reformelor și a jaloanelor PNRR) în același tablou cu o problemă de guvernanță: capacitatea instituțiilor civile de a exercita control și de a menține funcționarea executivului într-o perioadă de criză. [...]
AUR își condiționează negocierile de anticipatele , chiar dacă revendică și funcția de premier, și președinția Senatului, potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui Dan Dungaciu , relatate de Antena 3 . Mesajul central al liderului AUR este că partidul vede alegerile anticipate drept „miza principală”, iar restul pozițiilor intră în logica unui „preț politic” pe care ar urma să și-l asume. Dungaciu a spus că AUR își dorește atât mandatul de premier, cât și conducerea Senatului, dar a nuanțat că decizia depinde de costul politic al unei astfel de mișcări. În același timp, el a susținut că, „după logica de funcționare politică” din ultimii ani, AUR ar „merita” să primească șansa de a forma guvernul, invocând faptul că mandatul de premier a fost oferit în trecut unor persoane sprijinite de grupări politice „net inferioare” AUR, cel puțin ca mărime. „AUR își dorește și mandatul de premier și președinția Senatului. Totul depinde de prețul pe care politic ar trebui să ni-l asumăm”, a declarat Dan Dungaciu. Anticipatele, peste scenariile de suspendare a președintelui Întrebat dacă interesul pentru președinția Senatului ar avea legătură cu un scenariu în care președintele Nicușor Dan ar fi suspendat (caz în care șeful Senatului poate deveni președinte interimar), Dungaciu a respins ideea că aceasta ar fi prioritatea partidului. El a afirmat că AUR urmărește în primul rând declanșarea alegerilor anticipate și că raportul dintre „demitere” și „anticipate” este „în favoarea anticipatelor”. „Un președinte demis nu mai poate organiza alegeri anticipate. Miza noastră principală este să avem anticipate, restul sunt speculații, negocieri”, a spus Dungaciu. Discuții cu PSD înainte de moțiune și poziționarea în criza politică Dungaciu a confirmat că a existat o întâlnire cu mai mulți lideri PSD cu două zile înainte de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , fără să precizeze cine a participat din partea PSD. El a susținut însă că decizia AUR de a susține moțiunea nu a avut legătură cu acea discuție. Pe fondul negocierilor pentru ieșirea din criza politică, liderul AUR a afirmat că „fără AUR nu se poate” găsi o soluție și a criticat partidele care, în opinia sa, cer sprijinul AUR, dar refuză ulterior un parteneriat. Dungaciu a invocat și ideea unui „cordon sanitar” (izolare politică) asumat de alte partide față de AUR, susținând că problema nu ar fi la AUR, ci la cei care mențin „linii roșii”. În același context, Antena 3 notează că președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să se întâlnească „săptămânal” până la o înțelegere pentru instalarea unui nou guvern și a reiterat că este nevoie de 233 de voturi în Parlament pentru formarea unei majorități, după două nominalizări de premier. [...]
Andy Burnham , singurul candidat rămas pentru a-i succeda lui Keir Starmer , exclude alegeri anticipate , semnalând continuitate politică în Regatul Unit până la termenul legal din 2029, potrivit Kyiv Post . El spune că, dacă va prelua funcția de prim-ministru, va guverna pe baza manifestului laburist din 2024, inclusiv a angajamentelor fiscale asumate atunci. Într-o sesiune „Ask Me Anything” pe Reddit, Burnham a răspuns „nu” la întrebarea privind convocarea unui scrutin anticipat și a indicat că intenționează să lucreze după programul electoral din 2024. Documentul includea reguli fiscale și promisiunea de a nu crește taxele pe veniturile din muncă, contribuțiile de asigurări sociale (national insurance) sau cotele de TVA. Ce înseamnă pentru agenda internă: stabilitate și puține schimbări fiscale pe termen scurt Mesajul central este că noua conducere laburistă ar urma să evite o resetare rapidă prin alegeri și să păstreze cadrul de politici deja votat în 2024. În plan intern, Burnham a mai spus că susține reforma sistemului electoral majoritar, argumentând că reprezentarea proporțională ar încuraja colaborarea între partide într-un context de fragmentare a votului. Politica externă: menținerea sprijinului pentru Ucraina și apropiere de UE Burnham a afirmat că va menține „100%” din nivelul actual al sprijinului pentru Ucraina și a indicat intenția de a urmări relații mai strânse între Regatul Unit și Uniunea Europeană. În paralel, Starmer a declarat, într-un interviu pentru BBC, că viitorul șef al guvernului nu va putea reduce implicarea internațională în favoarea exclusivă a problemelor interne, pe fondul unui context global mai volatil. „Oricine va fi succesorul meu, se va confrunta cu același conflict global. (...) Trăim într-o lume mai periculoasă și mai volatilă decât oricând în viața mea.” Calendarul succesiunii la conducerea Laburistă Starmer și-a anunțat demisia pe 22 iunie, după pierderea sprijinului în rândul parlamentarilor laburiști, pe fondul rezultatelor slabe la alegerile locale și regionale din mai. Potrivit informațiilor din articol, Burnham a revenit în Camera Comunelor printr-un scrutin parțial în circumscripția Makerfield, ceea ce a deschis calea pentru o provocare la conducere. Starmer rămâne în funcție până la finalizarea procedurii. Comitetul Executiv Național al partidului a programat deschiderea nominalizărilor pentru 9 iulie, iar noul lider ar urma să fie stabilit înainte ca parlamentul să revină din vacanța de vară, în septembrie. După anunțul demisiei, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski i-a mulțumit lui Starmer pentru cooperare și sprijinul acordat Ucrainei. [...]
