Știri
Știri din categoria Politică
USR pune ca „linie roșie” excluderea PSD din viitoarea majoritate, ceea ce complică formarea rapidă a unui guvern cu puteri depline. Într-un context de negocieri pentru deblocarea crizei politice, ministra de Externe Oana Țoiu spune, potrivit Antena 3, că USR nu va mai guverna alături de PSD în acest mandat, invocând lipsa de încredere și acuzând social-democrații că „frânează” reformele.
Țoiu afirmă că ruptura vine după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan, moțiune depusă de PSD. În acest cadru, ea susține că nu mai există baza politică pentru o coaliție comună și că partidele trebuie să aleagă între două ieșiri: alegeri anticipate sau o soluție negociată pentru următorul pas.
„Noi nu vom mai fi în aceeași coaliție de guvernare, în același guvern, în același timp cu PSD-ul, pe durata acestui mandat.”
Ministra spune că pe masa discuțiilor există „câteva soluții”, iar una dintre variantele susținute de USR este revenirea la calendarul anterior agreat privind rotativa guvernamentală (schimbarea premierului la un termen stabilit).
„Propunerea pe care am avut-o noi și care este din partea USR, a PNL și a UDMR în negocieri, este să ne întoarcem la calendarul anterior agreat privind rotativa guvernamentală.”
În același timp, Țoiu leagă explicit refuzul unei noi coaliții cu PSD de agenda de reforme, afirmând că USR a candidat pe o platformă de „reforme structurale” și că PSD ar urmări oprirea sau încetinirea acestora, inclusiv prin moțiunea de cenzură negociată și votată împreună cu AUR, conform declarațiilor sale.
În paralel, președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să se întâlnească „săptămânal” până la o înțelegere pentru instalarea unui nou guvern. Șeful statului a spus că își dorește un executiv cu puteri depline, dar că responsabilitatea revine partidelor, după două nominalizări de premier.
Nicușor Dan a mai precizat că nu impune condiții și nu forțează un acord, însă partidele trebuie să strângă 233 de voturi în Parlament pentru a forma o majoritate.
Recomandate
Miza discuțiilor de la Cotroceni este evitarea pierderii a peste 770 de milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor rămâne blocată politic, potrivit Economedia , care citează G4Media. Președintele Nicușor Dan urmează să discute marți, la Palatul Cotroceni , cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru „deblocarea” legii salarizării bugetarilor. Conform informațiilor transmise de G4Media, ultima variantă a proiectului este respinsă de PSD. La întâlnire ar urma să participe Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). De ce contează: jalon PNRR și presiune pe buget Legea salarizării bugetarilor este un jalon în PNRR, iar termenul-limită indicat este 31 august. Dacă actul normativ nu este adoptat până atunci, România ar urma să piardă peste 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). În același timp, contextul fiscal rămâne tensionat: România are „unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE” și și-a asumat reducerea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor pentru diminuarea deficitului, potrivit aceleiași surse. Blocajul politic: PSD și sindicatele cer majorări generalizate PSD și unele mari carteluri sindicale resping proiectul și cer creșteri de salarii pentru toate categoriile de bugetari, ceea ce complică găsirea unei formule care să treacă politic și să fie compatibilă cu constrângerile bugetare și angajamentele din PNRR. Ce urmează depinde de rezultatul discuției de la Cotroceni și de capacitatea partidelor de a agrea rapid o variantă care să fie adoptată înainte de 31 august. [...]
Votul din Senat pe „legea integrității” a devenit un test de funcționare pentru alianța PNL–USR , după ce amendamentul PSD care îl poate lăsa fără mandat pe Dominic Fritz a rămas în forma trimisă de Camera Deputaților, potrivit HotNews . Legea integrității, modificată în urma unei decizii a Curții Constituționale, a intrat la vot în plenul Senatului „cu tot cu amendamentul” controversat. În cursul dimineții, comisiile juridică și de constituționalitate au aprobat actul normativ în forma venită de la Cameră. Miza politică: majorități ad-hoc și un aliat „neașteptat” Într-o încercare de ultim moment, USR a căutat să respingă proiectul aflat pe ordinea de zi și să susțină un alt proiect de lege „identic”, dar fără amendamentul PSD. Liderul USR, Sorin Șipoș, a spus că noua formă a legii este gata să fie depusă și votată în Parlament, dacă proiectul discutat în Senat ar fi fost respins. Pentru acest scenariu, USR avea nevoie de voturile a două partide: PNL și AUR. Contextul din Camera Deputaților indica însă o ruptură de poziționare: AUR și USR au votat „împotriva” adoptării legii, în timp ce PNL a votat „pentru”, iar situația s-a repetat și în comisiile din Senat. Ce s-a întâmplat la final HotNews notează, într-un update, că legea a fost votată de Senat , inclusiv cu amendamentul care îl lasă pe Dominic Fritz fără mandat . Pentru detalii despre vot, publicația trimite la materialul dedicat: Legea a fost votată de Senat . Contextul încercării USR de a promova varianta alternativă este prezentat și aici: alt proiect . [...]
Ancheta Recorder pune presiune pe conducerea SPP după ce jurnalismul de investigație susține că șeful instituției, generalul Lucian Pahonțu , ar fi fost implicat în acțiuni de represiune în decembrie 1989 și în evenimentele din 13 iunie 1990, ceea ce redeschide discuția despre criteriile de integritate și controlul civil asupra serviciilor, potrivit Recorder . Jurnaliștii afirmă că investigația lor se bazează pe documente și mărturii și că Pahonțu ar fi făcut parte din trupele trimise la baricada de la Intercontinental în seara de 21 decembrie 1989. Conform materialului, în acea zonă trupele armate au omorât 48 de oameni și au arestat sute de manifestanți. Aceeași anchetă susține că actualul șef al SPP ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității din București. Reacția lui Pahonțu: fără răspuns la întrebări, invocă „normele legale” Potrivit sursei, Lucian Pahonțu a evitat să răspundă întrebărilor transmise despre biografia sa și s-a limitat la o poziție generală privind activitatea sa. „Întreaga sa activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale şi cu principiile solide care guvernează activitatea militarilor, precum loialitate şi devotament faţă de ţară, onoare, demnitate şi integritate.” De ce contează: SPP, o funcție-cheie păstrată peste schimbări politice Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază din decembrie 2005. În 2024 a împlinit 60 de ani și a fost trecut în rezervă ca general cu patru stele, dar și-a păstrat funcția, pe durata mandatelor a trei președinți și a 15 guverne, conform informațiilor prezentate. Recorder mai notează că, în ianuarie 2007, colonelul SPP Mircea Găinușă l-a acuzat public pe Pahonțu că, după preluarea conducerii, ar fi început să angajeze „cadre militare” provenite din fostele instituții represive comuniste sau participanți la acțiuni represive din decembrie 1989. În același context, Găinușă ar fi susținut că Pahonțu ar fi fost ofițer activ în Departamentul Securității Statului, fără alte detalii. Reacții politice: Băsescu cere demiterea, Nicușor Dan vorbește despre evaluare Fostul președinte Traian Băsescu, care l-a numit pe Pahonțu în 2005, a spus într-un interviu pentru HotNews că este surprins de informații și că, în aceste condiții, Pahonțu ar trebui să-și piardă funcția. „O mare surpriză pentru mine. Ar trebui să-şi piardă funcţia.” Președintele Nicușor Dan a declarat, la scurt timp după preluarea mandatului, că va face o evaluare a șefului SPP și, mai larg, a activității serviciilor, precizând că evaluarea va avea loc „imediat după ce ieșim din problemele de guvern”. Într-un episod separat, Administrația Prezidențială a explicat prezența lui Pahonțu la o masă la Bruxelles, invocând cadrul legal privind protecția demnitarilor, iar Nicușor Dan a oferit propria explicație a contextului întâlnirii. În lipsa unui răspuns punctual la acuzațiile din anchetă, miza imediată rămâne dacă și cum se va concretiza evaluarea anunțată la nivelul Administrației Prezidențiale și ce consecințe instituționale ar putea urma pentru conducerea SPP. [...]
România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR din cauza blocajului politic pe Legea salarizării unitare , iar PSD și PNL își pasează public responsabilitatea cu doar câteva zile înainte de termenul-limită, potrivit Antena 3 . Miza este îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , de care depinde încasarea banilor europeni. PSD susține că PNL și premierul demis Ilie Bolojan au întârziat proiectul și l-au ținut „la secret”, fără consultări și fără consens cu sindicatele, iar acum România este în situația de a pierde finanțarea aferentă jalonului. Social-democrații afirmă că, „nici măcar acum, în al 12-lea ceas al PNRR”, PNL nu a depus în Parlament un proiect de lege privind salarizarea în sistemul bugetar și că ultima variantă ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene. „Este în mod vădit o lege nesustenabilă nici social, nici financiar! Ea este eșecul exclusiv al autorilor acestei legi și o probă suplimentară a incompetenței celor care însă se mai agață de scaunele guvernamentale din care au fost demiși de Parlament!” De cealaltă parte, PNL acuză PSD că blochează „cu bună știință” adoptarea legii și că tergiversează îndeplinirea jalonului „chiar și cu 5 zile înaintea termenului-limită”, într-o „strategie cinică” menită să forțeze ratarea legii. Liberalii mai susțin că PSD a condus Ministerul Muncii aproape cinci ani fără să finalizeze legea și avertizează că menținerea actualului sistem ar perpetua inechități, iar promisiunile „fără acoperire” ar putea împinge România spre deficite bugetare severe, dobânzi ridicate și degradarea ratingului de țară. Termen-limită: 31 august și șanse în scădere pentru un acord Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că probabilitatea unui acord între partide scade „de la o oră la alta”, în condițiile în care legea ar trebui adoptată până la 31 august pentru a nu periclita cei 770 de milioane de euro din PNRR. Premierul a acuzat PSD că nu respectă înțelegerile privind legea. Efecte potențiale în sănătate, potrivit sindicatelor Federația „Solidaritatea Sanitară” avertizează că noul proiect ar aduce creșteri pentru peste 92% dintre angajații din sănătate, dar și că o categorie ar putea înregistra scăderi de venit. Federația estimează că venitul net median ar crește de la 5.941 lei la 7.778 lei pe lună dacă sporurile pentru condiții de muncă sunt acordate la nivel maxim, respectiv la 7.219 lei dacă sunt acordate la nivel minim; proporția angajaților afectați de scăderi ar fi între 0,81% și 2,66%, în funcție de nivelul sporurilor acordate de unități. În lipsa unui acord rapid și a depunerii și votării proiectului „pe ultima sută de metri”, disputa politică riscă să se traducă direct într-un cost bugetar și de finanțare: pierderea tranșei de 770 de milioane de euro din PNRR asociată acestui jalon. [...]
Adoptarea legii salarizării unitare până la 31 august devine tot mai improbabilă , iar miza depășește disputa politică: fără acest proiect, România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR și să rămână fără un cadru de control al cheltuielilor de personal, cu efecte directe asupra echilibrelor bugetare, potrivit Antena 3 . Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că șansele de acord între partide „scad de la o oră la alta”. Bolojan susține că, pe fondul declarațiilor PSD, probabilitatea ca social-democrații să susțină proiectul este „redusă”, deși legea ar trebui adoptată până la 31 august. El a spus că au existat „discuții nenumărate” sub auspiciile Președinției, prin consilierul Burnete, în care au fost analizate mai multe variante de proiect. Miza financiară: 770 de milioane de euro din PNRR Premierul demis a legat explicit adoptarea legii de încasarea a 770 de milioane de euro din PNRR. Dincolo de bani, el a argumentat că proiectul ține de „încrederea în România”, fiind un angajament asumat de guverne succesive, dar amânat până în ultimele luni, într-un context în care Guvernul a fost demis. Miza bugetară: predictibilitatea cheltuielilor de personal și riscul de rating Bolojan a mai spus că legea este importantă pentru predictibilitatea cheltuielilor cu salariile din sectorul public, componentă pe care o descrie drept „foarte importantă” în ecuația echilibrelor bugetare. El a invocat derapaje din anii 2023–2024, pe care i-a caracterizat drept perioadă în care „guvernele au scăpat lucrurile de sub control” din calcule electorale. În lipsa unei legi a salarizării, Bolojan a avertizat că România ar putea repeta situații similare în 2027–2028, ceea ce ar anula eforturile recente. În același registru, el a susținut că aprobarea unor creșteri salariale peste posibilitățile economiei ar fi „un drum sigur către scăderea ratingului de țară”, ceea ce ar forța ulterior măsuri care „vor duce la salarii mai mici”. Acuzația politică: „PSD e de vină dacă legea nu se naște” Bolojan a acuzat PSD că nu respectă înțelegerile privind legea și a spus că social-democrații sunt responsabili dacă proiectul nu va fi adoptat. El a menționat și o înțelegere semnată pentru votarea legii „cu un plafon de 8 miliarde”, despre care afirmă că nu ar mai fi respectată. „PSD e de vină dacă legea nu se naște”, a declarat Ilie Bolojan. În același context, Bolojan a afirmat că au fost încercate „toate variantele posibile”, inclusiv discuții cu Comisia , dar anumite sume „nu au fost acceptate” și „nu pot fi suportate” de capacitatea de finanțare, motiv pentru care proiectul ar trebui limitat la nivelul permis de buget. În material nu sunt prezentate reacții ale PSD la acuzațiile formulate de Ilie Bolojan. [...]
Un eventual ordin de prefect pentru încetarea mandatului lui Dominic Fritz ar deschide un nou front juridic , pe care USR mizează că îl va câștiga în instanță și, la nevoie, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit News . Deputatul USR Alexandru Dimitriu a spus, într-o conferință de presă la Parlament, că nu există „o preocupare instituțională” a partidului pe acest subiect, pe motiv că situația ar fi „personală” pentru Dominic Fritz, liderul USR și primar, rămas fără mandat în urma unei decizii a Curții Constituționale (CCR) . Miza: ordinul prefectului și contestarea în instanță Dimitriu a afirmat că, din perspectiva sa de avocat, dacă va fi emis un ordin de prefect pentru încetarea mandatului, acesta „va fi contestat cu succes”. În același registru, deputatul a susținut că, dacă demersul nu ar avea câștig de cauză în țară, Fritz ar urma să câștige la CEDO. Argumentul invocat de USR: efecte retroactive și „legea mai favorabilă” În explicația sa, Dimitriu a acuzat PSD că ar fi urmărit să dea efecte retroactive sancțiunii și să întrerupă mandatul, prin eliminarea unui amendament care, în viziunea lui, ar fi limitat aplicarea legii „doar pe viitor”. În lipsa acelei „norme tranzitorii”, a spus el, ar deveni aplicabilă „legea contravențională mai favorabilă” — adică o regulă care, în anumite situații, poate conduce la aplicarea variantei mai blânde a regimului sancționator. Deputatul a susținut că, în această logică, „trebuie să fie dezincriminat ce a făcut Dominic Fritz”. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas ar fi emiterea unui ordin de prefect privind încetarea mandatului, care, dacă apare, ar fi atacat în instanță. News nu indică un calendar pentru emiterea ordinului și nici detalii despre procedura concretă sau termenul în care ar putea fi contestat. [...]
