Știri
Știri din categoria Politică
România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR din cauza blocajului politic pe Legea salarizării unitare, iar PSD și PNL își pasează public responsabilitatea cu doar câteva zile înainte de termenul-limită, potrivit Antena 3. Miza este îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de care depinde încasarea banilor europeni.
PSD susține că PNL și premierul demis Ilie Bolojan au întârziat proiectul și l-au ținut „la secret”, fără consultări și fără consens cu sindicatele, iar acum România este în situația de a pierde finanțarea aferentă jalonului. Social-democrații afirmă că, „nici măcar acum, în al 12-lea ceas al PNRR”, PNL nu a depus în Parlament un proiect de lege privind salarizarea în sistemul bugetar și că ultima variantă ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene.
„Este în mod vădit o lege nesustenabilă nici social, nici financiar! Ea este eșecul exclusiv al autorilor acestei legi și o probă suplimentară a incompetenței celor care însă se mai agață de scaunele guvernamentale din care au fost demiși de Parlament!”
De cealaltă parte, PNL acuză PSD că blochează „cu bună știință” adoptarea legii și că tergiversează îndeplinirea jalonului „chiar și cu 5 zile înaintea termenului-limită”, într-o „strategie cinică” menită să forțeze ratarea legii. Liberalii mai susțin că PSD a condus Ministerul Muncii aproape cinci ani fără să finalizeze legea și avertizează că menținerea actualului sistem ar perpetua inechități, iar promisiunile „fără acoperire” ar putea împinge România spre deficite bugetare severe, dobânzi ridicate și degradarea ratingului de țară.
Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că probabilitatea unui acord între partide scade „de la o oră la alta”, în condițiile în care legea ar trebui adoptată până la 31 august pentru a nu periclita cei 770 de milioane de euro din PNRR. Premierul a acuzat PSD că nu respectă înțelegerile privind legea.
Federația „Solidaritatea Sanitară” avertizează că noul proiect ar aduce creșteri pentru peste 92% dintre angajații din sănătate, dar și că o categorie ar putea înregistra scăderi de venit. Federația estimează că venitul net median ar crește de la 5.941 lei la 7.778 lei pe lună dacă sporurile pentru condiții de muncă sunt acordate la nivel maxim, respectiv la 7.219 lei dacă sunt acordate la nivel minim; proporția angajaților afectați de scăderi ar fi între 0,81% și 2,66%, în funcție de nivelul sporurilor acordate de unități.
În lipsa unui acord rapid și a depunerii și votării proiectului „pe ultima sută de metri”, disputa politică riscă să se traducă direct într-un cost bugetar și de finanțare: pierderea tranșei de 770 de milioane de euro din PNRR asociată acestui jalon.
Recomandate
Adoptarea legii salarizării unitare până la 31 august devine tot mai improbabilă , iar miza depășește disputa politică: fără acest proiect, România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR și să rămână fără un cadru de control al cheltuielilor de personal, cu efecte directe asupra echilibrelor bugetare, potrivit Antena 3 . Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că șansele de acord între partide „scad de la o oră la alta”. Bolojan susține că, pe fondul declarațiilor PSD, probabilitatea ca social-democrații să susțină proiectul este „redusă”, deși legea ar trebui adoptată până la 31 august. El a spus că au existat „discuții nenumărate” sub auspiciile Președinției, prin consilierul Burnete, în care au fost analizate mai multe variante de proiect. Miza financiară: 770 de milioane de euro din PNRR Premierul demis a legat explicit adoptarea legii de încasarea a 770 de milioane de euro din PNRR. Dincolo de bani, el a argumentat că proiectul ține de „încrederea în România”, fiind un angajament asumat de guverne succesive, dar amânat până în ultimele luni, într-un context în care Guvernul a fost demis. Miza bugetară: predictibilitatea cheltuielilor de personal și riscul de rating Bolojan a mai spus că legea este importantă pentru predictibilitatea cheltuielilor cu salariile din sectorul public, componentă pe care o descrie drept „foarte importantă” în ecuația echilibrelor bugetare. El a invocat derapaje din anii 2023–2024, pe care i-a caracterizat drept perioadă în care „guvernele au scăpat lucrurile de sub control” din calcule electorale. În lipsa unei legi a salarizării, Bolojan a avertizat că România ar putea repeta situații similare în 2027–2028, ceea ce ar anula eforturile recente. În același registru, el a susținut că aprobarea unor creșteri salariale peste posibilitățile economiei ar fi „un drum sigur către scăderea ratingului de țară”, ceea ce ar forța ulterior măsuri care „vor duce la salarii mai mici”. Acuzația politică: „PSD e de vină dacă legea nu se naște” Bolojan a acuzat PSD că nu respectă înțelegerile privind legea și a spus că social-democrații sunt responsabili dacă proiectul nu va fi adoptat. El a menționat și o înțelegere semnată pentru votarea legii „cu un plafon de 8 miliarde”, despre care afirmă că nu ar mai fi respectată. „PSD e de vină dacă legea nu se naște”, a declarat Ilie Bolojan. În același context, Bolojan a afirmat că au fost încercate „toate variantele posibile”, inclusiv discuții cu Comisia , dar anumite sume „nu au fost acceptate” și „nu pot fi suportate” de capacitatea de finanțare, motiv pentru care proiectul ar trebui limitat la nivelul permis de buget. În material nu sunt prezentate reacții ale PSD la acuzațiile formulate de Ilie Bolojan. [...]
PNL a votat legea integrității pentru a nu periclita 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) din PNRR , deși consideră „profund imorală și incorectă” prevederea care schimbă regulile „în timpul jocului”, potrivit unei postări a lui Ilie Bolojan citate de HotNews . Miza invocată de liderul liberal este una bugetară: neadoptarea la timp a jalonului ar putea crea presiune pe buget și ar afecta finanțarea investițiilor. Senatul a adoptat legea cu 109 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”, singurii opozanți fiind senatorii USR. În centrul controversei este amendamentul PSD care, în forma votată, îl poate lăsa pe Dominic Fritz fără mandatul de primar. De ce a susținut PNL legea: jalon PNRR cu termen 31 august Bolojan spune că, pentru premier și pentru PNL, „principiul suprem” este apărarea interesului țării, iar în acest moment prioritatea este îndeplinirea jaloanelor până la finalul lunii, inclusiv legea ANI și cea a salarizării. Legea ANI este jalon în PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), și trebuie adoptată până la 31 august pentru ca România să nu piardă banii. În argumentația sa, lipsa acestor fonduri ar avea „implicații asupra bugetului țării”, în condițiile în care investițiile sunt finanțate „într-o proporție importantă” din banii respectivi. Prevederea contestată și promisiunea de corectare În același mesaj, Bolojan califică drept „profund imorală și incorectă” o prevedere care schimbă regulile în timpul jocului, „indiferent prin ce artificii juridice ar fi explicată”. Totodată, el afirmă că legea „nu poate rămâne așa” și că PNL va susține corectarea ei „prin toate acțiunile necesare”, anunțând că partidul va fi „alături de USR în acest demers moral”, „nu pentru un om, ci pentru a reinstaura reguli corecte”. Ce urmează: promulgare sau întoarcere în Parlament Dacă nu este contestată din nou la Curtea Constituțională, legea merge la promulgare la președintele Nicușor Dan, care o poate întoarce în Parlament. Legea include un amendament care prevede că persoanele declarate în conflict de interese sau incompatibilitate, cu decizie definitivă, își pierd mandatele; amendamentul a trecut de controlul CCR. În consecință, dacă legea este promulgată în această formă, Dominic Fritz ar urma să își piardă mandatul de primar al Timișoarei, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv, în iunie 2026, că se află în conflict de interese. [...]
Miza discuțiilor de la Cotroceni este evitarea pierderii a peste 770 de milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor rămâne blocată politic, potrivit Economedia , care citează G4Media. Președintele Nicușor Dan urmează să discute marți, la Palatul Cotroceni , cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru „deblocarea” legii salarizării bugetarilor. Conform informațiilor transmise de G4Media, ultima variantă a proiectului este respinsă de PSD. La întâlnire ar urma să participe Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). De ce contează: jalon PNRR și presiune pe buget Legea salarizării bugetarilor este un jalon în PNRR, iar termenul-limită indicat este 31 august. Dacă actul normativ nu este adoptat până atunci, România ar urma să piardă peste 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). În același timp, contextul fiscal rămâne tensionat: România are „unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE” și și-a asumat reducerea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor pentru diminuarea deficitului, potrivit aceleiași surse. Blocajul politic: PSD și sindicatele cer majorări generalizate PSD și unele mari carteluri sindicale resping proiectul și cer creșteri de salarii pentru toate categoriile de bugetari, ceea ce complică găsirea unei formule care să treacă politic și să fie compatibilă cu constrângerile bugetare și angajamentele din PNRR. Ce urmează depinde de rezultatul discuției de la Cotroceni și de capacitatea partidelor de a agrea rapid o variantă care să fie adoptată înainte de 31 august. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că demersul PPE către Comisia Europeană vizează o verificare rapidă pentru a evita blocarea banilor din PNRR , nu „tăierea” lor, potrivit Antena 3 . În joc este o tranșă de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), pe fondul unei dispute politice interne care a ajuns la Bruxelles. Bolojan a declarat marți seară, la Digi 24, că știa încă de luni despre intenția PPE de a cere Comisiei Europene să verifice legislația adoptată în România în legătură cu fondurile din PNRR. El a susținut că o verificare „rapidă” ar permite corecții dacă se constată probleme, astfel încât România să nu piardă bani. „Am știut de această intenție, luni, cu privire la solicitarea PPE de a se verifica aceste sume, de a se verifica legislația care se adoptă în România, în așa fel încât România să nu piardă bani.” Riscul invocat: costuri indirecte și deteriorarea relației cu Comisia Premierul interimar a avertizat că, în lipsa unei clarificări, modificările legislative ar putea afecta relația cu Comisia Europeană și „imaginea României ca țară de încredere în Europa”, cu „costuri” suportate indirect. „Riscăm ca, prin modificările pe care le facem, să afectăm (…) relațiile cu Comisia, să afectăm imaginea României ca țară de încredere în Europa. Ceea ce (…) înseamnă niște costuri pe care trebuie să le suportăm indirect.” Scrisoarea PPE–Renew și termenul de 31 august În aceeași zi, președintele PPE, Manfred Weber, a publicat scrisoarea prin care se cere Comisiei Europene să verifice dacă România ar trebui să primească în continuare fondurile din PNRR, în contextul controversatului „amendament Fritz”. Solicitarea apare într-o scrisoare semnată de Manfred Weber și de președinta Renew Europe, Valerie Hayer, trimisă pe 24 august către Ursula von der Leyen. Cei doi cer ca Bucureștiul să fie informat rapid că banii din Mecanismul de Redresare și Reziliență nu vor fi eliberați dacă reforma nu respectă statul de drept și legislația europeană. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române, și că discuțiile tehnice continuă până la termenul-limită de 31 august 2026. Legătura cu disputa internă și acuzația politică În centrul disputei se află „ amendamentul Fritz ”, despre care Antena 3 notează că ar putea duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei și liderului USR, Dominic Fritz. Bolojan a mai spus că USR „a vorbit cu cei de la Renew” și că, în opinia sa, Comisia Europeană urmărește situația din România și prin cele două grupuri politice din Parlamentul European. „Această adresă nu este să ni se taie banii (…) este să se verifice dacă modul în care se adoptă aceste legi (…) nu este folosit pentru a încălca valorile europene.” [...]
PNL își reconfigurează conducerea în București pe filierele de sector , iar Ilie Bolojan spune că noua echipă a avut deja o primă discuție „despre viitor”, în contextul unor numiri recente la vârful organizațiilor din sectoare, potrivit Agerpres . Întâlnirea a avut loc luni seara, după ce au fost făcute numiri la conducerile filialelor de sector. Bolojan a prezentat public componența echipei PNL București și a indicat direcția pe care vrea să o imprime organizației: deschidere către comunități și prezență constantă, nu doar în campanii. Cine intră în noua echipă PNL București În mesajul publicat pe Facebook, liderul PNL a enumerat noile numiri la nivel de sectoare: George Cristian Tuță – Sectorul 1 Sanda Nicola – Sectorul 2 Dragoș Pîslaru – Sectorul 3 Oana Gheorghiu – Sectorul 4 Andrei Badiu – Sectorul 5 Paul Moldovan – Sectorul 6 Bolojan i-a menționat, de asemenea, pe Ciprian Ciucu și Sebastian Burduja ca parte a echipei PNL București. Miza: organizații „deschise” și rezultate „concrete” Bolojan a legat ideea de „deschidere” de capacitatea partidului de a atrage competențe și de a răspunde problemelor locale, nu de gesturi formale. În același mesaj, a susținut că PNL trebuie să fie prezent permanent în comunitate, să identifice ce nu funcționează și să propună soluții. „Administrația nu poate fi separată de comunitate. Comunitatea este cea care se administrează, cu oamenii cei mai buni ai săi.” În această etapă, informațiile disponibile se limitează la mesajul public al președintelui PNL și la faptul întâlnirii cu noua echipă; nu sunt precizate decizii concrete, termene sau măsuri care ar urma să fie adoptate în urma discuției. [...]
Senatul a adoptat legea integrității în forma care condiționează accesul României la 770 de milioane de euro din PNRR , menținând însă și amendamentul care ar duce la pierderea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, potrivit HotNews . Miza imediată este una de reglementare cu efect bugetar: legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) este jalon în PNRR și trebuie adoptată până la 31 august pentru ca România să nu piardă finanțarea. Legea a trecut de plenul Senatului cu 106 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”, singurii opozanți fiind senatorii USR. Dacă actul normativ nu este contestat din nou la Curtea Constituțională , urmează promulgarea de către președintele Nicușor Dan, care o poate retrimite în Parlament. Ce se schimbă în declarațiile de avere și interese Proiectul introduce „fișele publice privind interesele financiare”, care înlocuiesc declarațiile de avere și de interese ce au fost publice până în mai 2025. Noile fișe vor conține mai puține detalii decât declarațiile anterioare. Concret, potrivit descrierii din proiect: ANI va publica intervale valorice pentru bunurile cumulate (praguri de la 1–25 de mii de euro până la peste 500 de mii de euro), nu detalierea fiecărui bun în parte; fișele nu vor include denumirea societății în care un demnitar deține acțiuni, țara sediului și modalitatea de dobândire a participațiilor. Amendamentul care poate produce efecte imediate: pierderea mandatului În forma votată a rămas și așa-numitul „amendament Fritz”: persoanele declarate în conflict de interese sau incompatibilitate, cu decizie definitivă, își pierd mandatele. HotNews notează că, dacă legea este promulgată cu acest amendament, Dominic Fritz își pierde mandatul de primar al Timișoarei, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție l-a declarat în iunie 2026 în conflict de interese. Context politic și următorii pași În timpul dezbaterilor din plen au existat schimburi de acuzații între partide. Daniel Fenechiu (PNL) a justificat votul invocând riscul pierderii banilor din PNRR și a spus că, deși nu este de acord cu decizia CCR, „am învățat să respectăm deciziile”. USR a depus, potrivit aceleiași surse, un nou proiect care nu conține amendamentul, mizând pe respingerea variantei votate acum pentru a reporni traseul legislativ cu o altă formă. Pentru respingere ar fi fost nevoie de voturi „împotrivă” din partea AUR, PNL și USR. Înainte de promulgare, rămâne deschisă posibilitatea unei noi sesizări la CCR; în lipsa acesteia, decizia se mută la Cotroceni, unde președintele poate promulga sau retrimite legea în Parlament. [...]
