Știri
Știri din categoria Diverse

PNL acuză lipsa de neutralitate a președintelui în criza politică, după demiterea Guvernului Bolojan, prin vocea secretarului general Robert Sighiartău, care susține că Nicușor Dan „s-a comportat ca un președinte părtinitor, nu un președinte mediator”, potrivit Digi24.
Declarațiile au fost făcute la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, în contextul crizei politice declanșate de demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Sighiartău afirmă că este „vizibil” că președintele „are o problemă” cu PNL.
„Din punctul meu de vedere, părtinitor, în niciun caz mediator.”
Miza acuzației este rolul de arbitru al președintelui în gestionarea unei crize politice. În lectura PNL, comportamentul lui Nicușor Dan ar fi indicat o distanțare față de „principii de dreapta, reformiste” pe care, spune Sighiartău, le-ar fi susținut în campanie.
În același context, secretarul general al PNL invocă faptul că președintele nu ar fi criticat moțiunea de cenzură depusă împreună cu AUR și menționează apariția „cu domnul Veștea” ca element care, în opinia sa, ar fi întărit percepția de partizanat.
Întrebat dacă președintele ar putea avea „ceva” cu Ilie Bolojan personal, Sighiartău a extins discuția la poziția lui Bolojan în partid, subliniind că acesta este președintele PNL și că a fost ales de două ori la congres.
Sighiartău mai susține că tentativele de „debarcare” a lui Bolojan — prin moțiunea de cenzură și apoi prin „impunerea unui prim-vicepreședinte” ca persoană nominalizată pentru funcția de prim-ministru — „n-au avut efect”, ba chiar ar fi produs „un efect bumerang” pentru cei care ar fi complotat împotriva PNL.
Recomandate

USR condiționează susținerea unui guvern PSD de o „rotativă” care să înceapă cu PNL-USR-UDMR , pentru a evita schimbări rapide de putere care ar „bulversa” instituțiile, potrivit Digi24 . Radu Miruță spune că USR ar vota un guvern monocolor PSD doar dacă PSD ar vota mai întâi o coaliție PNL-USR-UDMR care să continue guvernarea, iar social-democrații să preia partea a doua a intervalului până la alegerile din 2028. Miza, în logica USR, este una operațională: continuitatea administrativă și reducerea riscului de blocaje într-un moment de instabilitate politică, după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură. Miruță susține că nu există încredere în PSD, invocând precedente în care social-democrații ar fi încălcat acorduri politice. Condiția pusă de USR: PSD să voteze mai întâi formula PNL-USR-UDMR Miruță afirmă că nu a auzit de negocieri pentru un guvern PSD-PNL-UDMR și descrie drept scenariu de lucru o coaliție PNL-USR-UDMR care să înceapă guvernarea, urmată de PSD în a doua parte a perioadei până la alegerile din 2028. Argumentul central este că un „armistițiu” politic presupune încredere, iar USR spune că aceasta lipsește în relația cu PSD. În această logică, USR respinge ideea ca PSD să înceapă „prima tură” de guvernare, pe motiv că ar însemna două schimbări succesive de echipe guvernamentale într-un interval scurt, cu efecte de perturbare în instituțiile statului. „Armistițiul” și varianta unui guvern minoritar În material se arată că „armistițiu” poate însemna și acceptarea faptului că USR ar vota PSD după încheierea primei jumătăți a perioadei rămase până la alegeri — adică un guvern minoritar, dar susținut parlamentar de celălalt partid, în cadrul unei înțelegeri de tip rotativă. Miruță precizează că vorbește strict despre poziția USR și că nu poate vorbi în numele PNL, dar afirmă că, „deocamdată”, PNL s-ar fi „sincronizat” cu USR. Întrebarea despre votul AUR la moțiunea de cenzură Separat, ministrul interimar ridică public întrebarea ce ar fi oferit PSD partidului condus de George Simion pentru ca AUR să voteze moțiunea de cenzură care a dus la demiterea guvernului, susținând că „astfel de mișcări politice nu se fac fără înțelegere”. De ce contează Poziția USR indică o condiționare explicită pentru orice formulă de guvernare care ar implica PSD: nu doar cine intră la guvernare, ci și ordinea preluării puterii, cu accent pe continuitatea administrativă și pe evitarea unor schimbări repetate de echipe în aparatul de stat. În lipsa acceptării acestui aranjament, din declarațiile lui Miruță nu rezultă disponibilitatea USR de a valida un guvern PSD monocolor care să înceapă mandatul. [...]

Negocierile pentru un guvern majoritar ar putea fi închise până la finalul lui iulie , iar scenariul cel mai probabil este o coaliție PSD–PNL–UDMR, potrivit declarațiilor fostului ministru al Finanțelor Adrian Câciu , citat de Digi24 . Miza imediată este deblocarea formării Executivului, într-un moment în care partidele aflate la negocieri au intrat în noi tensiuni. Câciu a respins explicit varianta unui „guvern de armistițiu” și a susținut că discuțiile ar urma să ducă la o formulă stabilă, cu majoritate parlamentară. „Eu exclud sintagma «guvern de armistițiu» (...). Dar eu cred că, la finalul acestei luni, lucrurile vor duce către un guvern majoritar și tind să cred că va fi PSD, PNL, UDMR.” Formula politică avansată și condițiile puse în negocieri Social-democratul a indicat că, din perspectiva sa, USR nu ar trebui să facă parte din viitoarea coaliție, pe motiv că și-ar fi impus „linii roșii” care au contribuit la blocajul actual. În același timp, Câciu a spus că PSD nu a exclus colaborarea cu PNL și UDMR. În acest context, el a afirmat că PSD nu ar mai accepta ca Ilie Bolojan să facă parte din Guvern, susținând că acesta nu va fi în viitorul Executiv. „Am spus că nu mai vrem să facă parte din Guvern doar o persoană: Ilie Bolojan.” Cine ar putea conduce Executivul și ce urmează Întrebat despre numele viitorului premier, Câciu a spus că decizia va rezulta din negocierile dintre partide și a invocat posibilitatea ca Sorin Grindeanu să conducă guvernul, cu condiția „flexibilizării” pozițiilor. Tot el a susținut că accentul ar trebui mutat de la împărțirea funcțiilor la programul de guvernare și a indicat că se așteaptă ca „săptămâna viitoare” pozițiile să se mai relaxeze, astfel încât un acord să fie posibil până la finalul lunii iulie. Separat, Câciu a explicat că postarea sa de pe Facebook, în care i-a numit „penali” (între ghilimele) pe mai mulți lideri din PNL și USR, a fost „metaforică”, făcând trimitere la etichetările din perioada 2017–2019. [...]

PNL își pregătește o decizie internă privind „ gruparea anti-Bolojan ” , după ce secretarul general al partidului, Robert Sighiartău , a spus că membrii vizați nu au fost încă excluși, dar „urmează să discutăm care va fi poziția Partidului Național Liberal în continuare”, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: cum gestionează conducerea partidului un conflict intern pe care îl descrie drept fără precedent ca intensitate. Sighiartău a declarat, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, că PNL „a avut tabere” și opinii diferite „de-a lungul istoriei”, însă susține că, de această dată, s-ar fi depășit cadrul unei dispute interne obișnuite, invocând un „complot” de „rupere a partidului” și o posibilă „preluare ostilă” a formațiunii. „N-au fost excluși, dar sigur că urmează să discutăm care va fi poziția Partidului Național Liberal în continuare.” În același context, secretarul general al PNL a afirmat că „majoritatea covârșitoare” a partidului nu ar fi fost de acord cu „ceea ce s-a întâmplat”, indicând drept argument congresul desfășurat „duminica trecută”, unde, spune el, acest lucru „s-a văzut”. Sighiartău a mai susținut că, dacă ar fi reușit „să învestească un guvern Veștea”, gruparea ar fi încercat să pună presiune pe PNL prin „metoda fripturismului politic”, adică prin atragerea unor colegi din administrația locală către facțiunea respectivă — scenariu despre care afirmă că nu s-a materializat. [...]

CFR Călători suplimentează operarea pe Constanța–Mangalia în nopțile festivalului „Beach, Please!”, prin introducerea a două trenuri Regio, pe fondul creșterii sezoniere a cererii de transport, potrivit Libertatea . Măsura vizează intervalul 8–13 iulie 2026, când are loc festivalul la Costinești (zona Nibiru), și urmărește să faciliteze deplasarea către și dinspre stațiunile de pe litoral, pe relația Constanța–Mangalia și retur. Programul trenurilor suplimentare (8–13 iulie) CFR Călători introduce două curse Regio, cu circulație în special pe timp de noapte: Regio 13881 : Constanța (plecare 23:20 ) – Mangalia (sosire 00:47 ), în perioada 8/9 – 12/13 iulie 2026 Regio 13882 : Mangalia (plecare 03:28 ) – Constanța (sosire 04:55 ), în perioada 9–13 iulie 2026 Opriri pe litoral și capacitate suplimentată Trenurile vor opri în stațiile și haltele: Agigea Ecluză, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla, Costinești, Costinești Tabără, Pescăruș și Neptun . Pe lângă cele două trenuri suplimentare, compania precizează că poate suplimenta cu vagoane și alte trenuri de pe secția Constanța–Mangalia, „în funcție de cererea de transport și în limita parcului tehnic disponibil”, ca răspuns la vârful de trafic din sezonul estival. [...]

Poliția și DIICOT au destructurat în Brașov o rețea de trafic de droguri , iar imaginile surprinse la percheziții – când suspecții aruncă plicuri pe geam ca să scape de probe – pot deveni element-cheie în dosar, potrivit Digi24 . Investigația ar fi început cu câteva luni înainte, după ce doi tineri din Brașov, care consumaseră droguri sintetice vândute de rețea, au ajuns la spital în stare gravă, conform polițiștilor și procurorilor DIICOT citați în material. Acesta a fost punctul de plecare pentru identificarea membrilor grupării. În perioada de supraveghere, anchetatorii susțin că au documentat mai multe tranzacții. La momentul percheziției, suspecții ar fi încercat să elimine probele aruncându-le pe geam, însă o echipă de polițiști aflată lângă clădire a filmat scena. De ce contează: probe video care pot întări acuzarea În astfel de anchete, valoarea operațională a intervenției nu stă doar în ridicarea de substanțe, ci și în fixarea rapidă a probelor. În acest caz, imaginile surprinse de polițiști ar urma să fie folosite în proces, notează publicația. Potrivit informațiilor prezentate, este vorba despre plicuri cu diverse substanțe și accesorii folosite la porționarea drogurilor. Ce se știe despre măsurile luate Doi suspecți au fost arestați, conform Digi24 . Materialul nu oferă detalii despre cantități, tipurile exacte de substanțe sau amploarea rețelei, dincolo de mențiunea privind droguri sintetice și tranzacțiile documentate în perioada de supraveghere. [...]

Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au scos din funcțiune o parte importantă din capacitatea de producție a benzinei din Rusia , iar Kremlinul încearcă să gestioneze efectele prin raționalizare și măsuri de urgență, în timp ce Vladimir Putin respinge ideea unei dezescaladări și indică faptul că războiul va continua, potrivit Digi24 . Deși Rusia se confruntă cu o penurie severă de combustibil, Putin a calificat impactul loviturilor asupra sectorului energetic drept „necritic” și a insistat că obiectivele militare rămân neschimbate, arată o analiză AP preluată de Digi24. În paralel, armata rusă a intensificat atacurile asupra Ucrainei, inclusiv un bombardament de 11 ore asupra Kievului, în noaptea de miercuri spre joi, soldat cu cel puțin 30 de morți. Efectul economic și operațional: producție mai mică, cozi și raționalizare De la începutul lunii martie au fost raportate peste 50 de atacuri ucrainene asupra rafinăriilor și altor instalații energetice din Rusia și Crimeea ocupată, iar liderii ucraineni au susținut că scopul este creșterea presiunii asupra Moscovei pentru a opri războiul. Consecințele interne descrise în material includ: oprirea a circa o treime din capacitatea de rafinare a Rusiei, potrivit lui Chris Weafer, director general al firmei de consultanță Macro-Advisory; scăderea producției de benzină cu aproximativ 17%, până la 850.000 de barili pe zi, conform statisticilor guvernamentale; introducerea raționalizării în mai multe regiuni și cozi de ore la alimentare; autorizarea, ca măsură temporară, a producției de benzină de calitate inferioară, cu conținut mai ridicat de sulf, până la sfârșitul anului. Materialul notează și cazul unei rafinării importante din Moscova, lovită de două ori, al doilea atac (18 iunie) provocând un incendiu și avariind echipamente esențiale; reparațiile ar urma să dureze, potrivit unor surse citate, până la sfârșitul anului. Crimeea, punctul cel mai vulnerabil Crimeea anexată ilegal de Rusia în 2014 este indicată drept regiunea cu cele mai grave penurii de combustibil. Potrivit articolului, vânzările de benzină către persoane fizice au fost periodic suspendate complet. Răspunsul Kremlinului: reparații accelerate, importuri „temporare” și mai multă apărare antiaeriană Putin a discutat penuria de combustibil într-o ședință cu oficiali guvernamentali și a recunoscut public că Rusia trece printr-o „perioadă dificilă”. El a spus că va accelera reparațiile instalațiilor energetice și că Rusia ar putea lua în calcul importuri de benzină pentru a compensa penurii descrise drept „temporare”. Totodată, a afirmat că industria de armament va crește producția de sisteme de apărare aeriană pentru a respinge viitoare atacuri ucrainene. În același timp, Putin a respins propunerile de încetare a focului și a condiționat orice armistițiu de cerințe respinse de Ucraina, inclusiv retrageri teritoriale și renunțarea la intenția de aderare la NATO. „Nu le vom oferi această șansă”, a spus el, referindu-se la ideea că atacurile ar urmări să forțeze negocieri în condiții favorabile Ucrainei. Pentru mediul economic, tabloul descris de Digi24 indică o presiune operațională în creștere asupra lanțului intern de aprovizionare cu carburanți, cu efecte directe asupra populației și costuri de reparație care, potrivit sursei, vor fi ridicate, în timp ce direcția politică de la Kremlin rămâne orientată spre continuarea conflictului. [...]