Știri
Știri din categoria Politică
Adoptarea legii salarizării unitare până la 31 august devine tot mai improbabilă, iar miza depășește disputa politică: fără acest proiect, România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR și să rămână fără un cadru de control al cheltuielilor de personal, cu efecte directe asupra echilibrelor bugetare, potrivit Antena 3. Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că șansele de acord între partide „scad de la o oră la alta”.
Bolojan susține că, pe fondul declarațiilor PSD, probabilitatea ca social-democrații să susțină proiectul este „redusă”, deși legea ar trebui adoptată până la 31 august. El a spus că au existat „discuții nenumărate” sub auspiciile Președinției, prin consilierul Burnete, în care au fost analizate mai multe variante de proiect.
Premierul demis a legat explicit adoptarea legii de încasarea a 770 de milioane de euro din PNRR. Dincolo de bani, el a argumentat că proiectul ține de „încrederea în România”, fiind un angajament asumat de guverne succesive, dar amânat până în ultimele luni, într-un context în care Guvernul a fost demis.
Bolojan a mai spus că legea este importantă pentru predictibilitatea cheltuielilor cu salariile din sectorul public, componentă pe care o descrie drept „foarte importantă” în ecuația echilibrelor bugetare. El a invocat derapaje din anii 2023–2024, pe care i-a caracterizat drept perioadă în care „guvernele au scăpat lucrurile de sub control” din calcule electorale.
În lipsa unei legi a salarizării, Bolojan a avertizat că România ar putea repeta situații similare în 2027–2028, ceea ce ar anula eforturile recente. În același registru, el a susținut că aprobarea unor creșteri salariale peste posibilitățile economiei ar fi „un drum sigur către scăderea ratingului de țară”, ceea ce ar forța ulterior măsuri care „vor duce la salarii mai mici”.
Bolojan a acuzat PSD că nu respectă înțelegerile privind legea și a spus că social-democrații sunt responsabili dacă proiectul nu va fi adoptat. El a menționat și o înțelegere semnată pentru votarea legii „cu un plafon de 8 miliarde”, despre care afirmă că nu ar mai fi respectată.
„PSD e de vină dacă legea nu se naște”, a declarat Ilie Bolojan.
În același context, Bolojan a afirmat că au fost încercate „toate variantele posibile”, inclusiv discuții cu Comisia, dar anumite sume „nu au fost acceptate” și „nu pot fi suportate” de capacitatea de finanțare, motiv pentru care proiectul ar trebui limitat la nivelul permis de buget.
În material nu sunt prezentate reacții ale PSD la acuzațiile formulate de Ilie Bolojan.
Recomandate
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că demersul PPE către Comisia Europeană vizează o verificare rapidă pentru a evita blocarea banilor din PNRR , nu „tăierea” lor, potrivit Antena 3 . În joc este o tranșă de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), pe fondul unei dispute politice interne care a ajuns la Bruxelles. Bolojan a declarat marți seară, la Digi 24, că știa încă de luni despre intenția PPE de a cere Comisiei Europene să verifice legislația adoptată în România în legătură cu fondurile din PNRR. El a susținut că o verificare „rapidă” ar permite corecții dacă se constată probleme, astfel încât România să nu piardă bani. „Am știut de această intenție, luni, cu privire la solicitarea PPE de a se verifica aceste sume, de a se verifica legislația care se adoptă în România, în așa fel încât România să nu piardă bani.” Riscul invocat: costuri indirecte și deteriorarea relației cu Comisia Premierul interimar a avertizat că, în lipsa unei clarificări, modificările legislative ar putea afecta relația cu Comisia Europeană și „imaginea României ca țară de încredere în Europa”, cu „costuri” suportate indirect. „Riscăm ca, prin modificările pe care le facem, să afectăm (…) relațiile cu Comisia, să afectăm imaginea României ca țară de încredere în Europa. Ceea ce (…) înseamnă niște costuri pe care trebuie să le suportăm indirect.” Scrisoarea PPE–Renew și termenul de 31 august În aceeași zi, președintele PPE, Manfred Weber, a publicat scrisoarea prin care se cere Comisiei Europene să verifice dacă România ar trebui să primească în continuare fondurile din PNRR, în contextul controversatului „amendament Fritz”. Solicitarea apare într-o scrisoare semnată de Manfred Weber și de președinta Renew Europe, Valerie Hayer, trimisă pe 24 august către Ursula von der Leyen. Cei doi cer ca Bucureștiul să fie informat rapid că banii din Mecanismul de Redresare și Reziliență nu vor fi eliberați dacă reforma nu respectă statul de drept și legislația europeană. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române, și că discuțiile tehnice continuă până la termenul-limită de 31 august 2026. Legătura cu disputa internă și acuzația politică În centrul disputei se află „ amendamentul Fritz ”, despre care Antena 3 notează că ar putea duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei și liderului USR, Dominic Fritz. Bolojan a mai spus că USR „a vorbit cu cei de la Renew” și că, în opinia sa, Comisia Europeană urmărește situația din România și prin cele două grupuri politice din Parlamentul European. „Această adresă nu este să ni se taie banii (…) este să se verifice dacă modul în care se adoptă aceste legi (…) nu este folosit pentru a încălca valorile europene.” [...]
Miza discuțiilor de la Cotroceni este evitarea pierderii a peste 770 de milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor rămâne blocată politic, potrivit Economedia , care citează G4Media. Președintele Nicușor Dan urmează să discute marți, la Palatul Cotroceni , cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru „deblocarea” legii salarizării bugetarilor. Conform informațiilor transmise de G4Media, ultima variantă a proiectului este respinsă de PSD. La întâlnire ar urma să participe Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). De ce contează: jalon PNRR și presiune pe buget Legea salarizării bugetarilor este un jalon în PNRR, iar termenul-limită indicat este 31 august. Dacă actul normativ nu este adoptat până atunci, România ar urma să piardă peste 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). În același timp, contextul fiscal rămâne tensionat: România are „unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE” și și-a asumat reducerea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor pentru diminuarea deficitului, potrivit aceleiași surse. Blocajul politic: PSD și sindicatele cer majorări generalizate PSD și unele mari carteluri sindicale resping proiectul și cer creșteri de salarii pentru toate categoriile de bugetari, ceea ce complică găsirea unei formule care să treacă politic și să fie compatibilă cu constrângerile bugetare și angajamentele din PNRR. Ce urmează depinde de rezultatul discuției de la Cotroceni și de capacitatea partidelor de a agrea rapid o variantă care să fie adoptată înainte de 31 august. [...]
Recomandările Comisiei Europene pe salarizare nu sunt obligații, dar cer acoperire bugetară – ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că schimburile tehnice cu Bruxelles-ul pe proiectul legii salarizării unitare au fost prezentate public drept „impuneri”, deși ar fi vorba de opinii și scenarii de lucru, potrivit News . Miza practică rămâne însă una de finanțe publice: orice creștere a notei de plată trebuie compensată prin surse identificate, în contextul în care legea este jalon în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Pîslaru a afirmat la B1 TV că „corespondența tehnică” cu Comisia Europeană reflectă puncte de vedere ale ofițerilor de proiect și nu echivalează cu decizii care să oblige România. În același timp, el a insistat că oficialii europeni „nu fac politica fiscală a României”. Ce înseamnă, concret, pentru buget: diferența dintre 8 și 12 miliarde de lei Ministrul interimar a explicat că România trebuie să-și respecte angajamentele și că, dacă Guvernul vrea să majoreze bugetul pentru salariile plătite din fonduri publice la 12 miliarde de lei, față de 8 miliarde de lei cât era planificat, trebuie să găsească surse compensatorii pentru diferență. În relatarea sa, Pîslaru a dat ca exemplu un schimb de scenarii în care, la un moment dat, ar fi fost indicat că ar fi „mai bine” să se meargă „mai degrabă spre 10 miliarde decât spre 12” și să fie căutate alte surse – dar a subliniat că nu este vorba despre impuneri. Documentul citat în spațiul public: CASS pe pensii, între opțiunile menționate Potrivit datelor dintr-un document publicat de Cotidianul.ro (menționat de News), Comisia Europeană ar cere Guvernului să adopte măsuri care să compenseze impactul fiscal suplimentar al noii legi a salarizării, peste scenariul „prudent” de 8 miliarde de lei discutat inițial. Între măsurile propuse în document este menționată extinderea contribuției CASS (contribuția la asigurările sociale de sănătate) asupra pensiilor. Totodată, ar fi cerut ca măsurile compensatorii care să aducă 4 miliarde de lei pentru salariile bugetarilor să fie adoptate odată cu legea sau, „de preferat, înainte”. Pîslaru: scurgerile de corespondență tehnică țin de etică și profesionalism Pîslaru a mai spus că aceste documente nu sunt „secrete” și pot fi considerate de interes public, dar că în mod normal există cutume de discreție în corespondența tehnică, respectate de alte țări. El a criticat publicarea unor astfel de materiale, indicând că problema ar ține de „profesionalismul și etica minimală” în administrație, nu de activitatea jurnaliștilor. [...]
PNL își reconfigurează conducerea în București pe filierele de sector , iar Ilie Bolojan spune că noua echipă a avut deja o primă discuție „despre viitor”, în contextul unor numiri recente la vârful organizațiilor din sectoare, potrivit Agerpres . Întâlnirea a avut loc luni seara, după ce au fost făcute numiri la conducerile filialelor de sector. Bolojan a prezentat public componența echipei PNL București și a indicat direcția pe care vrea să o imprime organizației: deschidere către comunități și prezență constantă, nu doar în campanii. Cine intră în noua echipă PNL București În mesajul publicat pe Facebook, liderul PNL a enumerat noile numiri la nivel de sectoare: George Cristian Tuță – Sectorul 1 Sanda Nicola – Sectorul 2 Dragoș Pîslaru – Sectorul 3 Oana Gheorghiu – Sectorul 4 Andrei Badiu – Sectorul 5 Paul Moldovan – Sectorul 6 Bolojan i-a menționat, de asemenea, pe Ciprian Ciucu și Sebastian Burduja ca parte a echipei PNL București. Miza: organizații „deschise” și rezultate „concrete” Bolojan a legat ideea de „deschidere” de capacitatea partidului de a atrage competențe și de a răspunde problemelor locale, nu de gesturi formale. În același mesaj, a susținut că PNL trebuie să fie prezent permanent în comunitate, să identifice ce nu funcționează și să propună soluții. „Administrația nu poate fi separată de comunitate. Comunitatea este cea care se administrează, cu oamenii cei mai buni ai săi.” În această etapă, informațiile disponibile se limitează la mesajul public al președintelui PNL și la faptul întâlnirii cu noua echipă; nu sunt precizate decizii concrete, termene sau măsuri care ar urma să fie adoptate în urma discuției. [...]
Adoptarea noii Legi a salarizării riscă să fie amânată , pe fondul lipsei unei forme agreate în Guvern și al unor termene pe care PSD le consideră imposibil de respectat, potrivit Antena 3 . Sorin Grindeanu spune că Ministerul Muncii, Educației și Sănătății nu au ajuns la un punct de vedere comun, ceea ce face „foarte greu, dacă nu imposibil” ca proiectul să parcurgă rapid traseul parlamentar, eventualele contestații la Curtea Constituțională și promulgarea. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD afirmă că discuția cu ministrul Florin Manole nu s-a încheiat cu o concluzie și că, în acest moment, nu există o formă finală a legii. „Nu pot să vă spun astăzi că avem o formă a acestei legi.” Grindeanu susține că România are nevoie de o lege a salarizării, dar una care să fie dezbătută cu „toți partenerii sociali” și să așeze sistemul pe baze de echitate. În același timp, el avertizează că, în condițiile actuale, calendarul vehiculat este nerealist. „Mi se pare foarte greu, dacă nu imposibil, să mai putem veni până mâine la o formă a legii (...) Sunt termene imposibile de îndeplinit.” Blocaj în Guvern și presiune pe finanțare Liderul PSD mai spune că Guvernul „nu are în acest moment o formă” agreată și că neînțelegerile persistă între Muncă, Sănătate și Educație. În plus, potrivit lui Grindeanu, Ministerul Finanțelor trebuie să identifice resursele necesare pentru aplicarea noii legi. Negocierile de la Cotroceni, decalate Antena 3 notează că negocierile pentru noua Lege a salarizării s-au decalat: întâlnirea tehnică programată duminică, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, între consilierul prezidențial Radu Burnete și specialiștii partidelor din fosta coaliție nu a mai avut loc și a fost amânată pentru luni. Context sindical și condiționalități europene Precizările vin în contextul în care mai multe federații sindicale vor organiza marți, între orele 11:00 și 13:00, un protest în fața Ministerului Muncii. Principalele revendicări sunt creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național, potrivit unui comunicat al Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa. Separat, publicația mai relatează că, potrivit unor surse oficiale citate de Antena 3 și unui răspuns al Comisiei Europene obținut de aceasta, Comisia a cerut Guvernului măsuri „compensatorii” pentru acoperirea cheltuielilor cu „anvelopa salarială” din noua variantă a legii. Una dintre măsurile sugerate ar fi extinderea contribuției CASS la pensii; în prezent, CASS pentru pensii se aplică veniturilor mai mari de 3.000 de lei. [...]
Diana Buzoianu spune că decizia CCR în cazul Dominic Fritz creează un precedent „periculos” și poate aduce sancțiuni europene , acuzând că hotărârea ar fi fost una politică, nu una fundamentată pe Constituție, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Mediului a declarat la TVR INFO că, dincolo de efectul asupra partidului, miza este „cum este afectată de fapt democraţia în România”, în contextul în care un partid aflat la putere ar putea influența instituții prin persoane „numite politic”, invocând foruri precum Curtea Constituțională , Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel și tribunale. Acuzația: CCR ar fi „contorsionat” Constituția Buzoianu susține că CCR ar fi tratat cazul „mai degrabă cu o analiză politică, decât cu respectarea Constituţiei”, invocând principiul neretroactivității legii. În interpretarea ei, Constituția ar interzice explicit ca legea să retroactiveze, iar decizia Curții ar fi justificat o astfel de aplicare. „Modul în care, de exemplu, CCR a gestionat acest caz, este clar că l-a gestionat mai degrabă cu o analiză politică, decât cu respectarea Constituţiei”, a afirmat Buzoianu. Ce urmează: contestare pe plan național și european Ministrul interimar spune că vor fi folosite „toate căile” de contestare, inclusiv la nivel european, iar Dominic Fritz ar urma să utilizeze, la rândul lui, căile juridice disponibile. În același context, Buzoianu afirmă că decizia ar putea deschide „o portiţă” pentru sancționarea României la nivel european. „Această decizie politică creează, de fapt, nişte precedente extraordinar de periculoase, iliberale pentru statul nostru şi creează de asemenea şi o portiţă ca România să fie sancţionată la nivel european”, a declarat ea. În plan politic, Buzoianu a transmis că PSD nu ar trebui să decidă „din pix” cine poate candida, iar competiția ar trebui tranșată la vot, nu prin decizii ale unor instituții despre care susține că sunt influențate politic. [...]
