Știri
Știri din categoria Politică

Ancheta Recorder pune presiune pe conducerea SPP după ce jurnalismul de investigație susține că șeful instituției, generalul Lucian Pahonțu, ar fi fost implicat în acțiuni de represiune în decembrie 1989 și în evenimentele din 13 iunie 1990, ceea ce redeschide discuția despre criteriile de integritate și controlul civil asupra serviciilor, potrivit Recorder.
Jurnaliștii afirmă că investigația lor se bazează pe documente și mărturii și că Pahonțu ar fi făcut parte din trupele trimise la baricada de la Intercontinental în seara de 21 decembrie 1989. Conform materialului, în acea zonă trupele armate au omorât 48 de oameni și au arestat sute de manifestanți.
Aceeași anchetă susține că actualul șef al SPP ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității din București.
Potrivit sursei, Lucian Pahonțu a evitat să răspundă întrebărilor transmise despre biografia sa și s-a limitat la o poziție generală privind activitatea sa.
„Întreaga sa activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale şi cu principiile solide care guvernează activitatea militarilor, precum loialitate şi devotament faţă de ţară, onoare, demnitate şi integritate.”
Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază din decembrie 2005. În 2024 a împlinit 60 de ani și a fost trecut în rezervă ca general cu patru stele, dar și-a păstrat funcția, pe durata mandatelor a trei președinți și a 15 guverne, conform informațiilor prezentate.
Recorder mai notează că, în ianuarie 2007, colonelul SPP Mircea Găinușă l-a acuzat public pe Pahonțu că, după preluarea conducerii, ar fi început să angajeze „cadre militare” provenite din fostele instituții represive comuniste sau participanți la acțiuni represive din decembrie 1989. În același context, Găinușă ar fi susținut că Pahonțu ar fi fost ofițer activ în Departamentul Securității Statului, fără alte detalii.
Fostul președinte Traian Băsescu, care l-a numit pe Pahonțu în 2005, a spus într-un interviu pentru HotNews că este surprins de informații și că, în aceste condiții, Pahonțu ar trebui să-și piardă funcția.
„O mare surpriză pentru mine. Ar trebui să-şi piardă funcţia.”
Președintele Nicușor Dan a declarat, la scurt timp după preluarea mandatului, că va face o evaluare a șefului SPP și, mai larg, a activității serviciilor, precizând că evaluarea va avea loc „imediat după ce ieșim din problemele de guvern”. Într-un episod separat, Administrația Prezidențială a explicat prezența lui Pahonțu la o masă la Bruxelles, invocând cadrul legal privind protecția demnitarilor, iar Nicușor Dan a oferit propria explicație a contextului întâlnirii.
În lipsa unui răspuns punctual la acuzațiile din anchetă, miza imediată rămâne dacă și cum se va concretiza evaluarea anunțată la nivelul Administrației Prezidențiale și ce consecințe instituționale ar putea urma pentru conducerea SPP.
Recomandate

Miza discuțiilor de la Cotroceni este evitarea pierderii a peste 770 de milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor rămâne blocată politic, potrivit Economedia , care citează G4Media. Președintele Nicușor Dan urmează să discute marți, la Palatul Cotroceni , cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru „deblocarea” legii salarizării bugetarilor. Conform informațiilor transmise de G4Media, ultima variantă a proiectului este respinsă de PSD. La întâlnire ar urma să participe Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). De ce contează: jalon PNRR și presiune pe buget Legea salarizării bugetarilor este un jalon în PNRR, iar termenul-limită indicat este 31 august. Dacă actul normativ nu este adoptat până atunci, România ar urma să piardă peste 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). În același timp, contextul fiscal rămâne tensionat: România are „unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE” și și-a asumat reducerea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor pentru diminuarea deficitului, potrivit aceleiași surse. Blocajul politic: PSD și sindicatele cer majorări generalizate PSD și unele mari carteluri sindicale resping proiectul și cer creșteri de salarii pentru toate categoriile de bugetari, ceea ce complică găsirea unei formule care să treacă politic și să fie compatibilă cu constrângerile bugetare și angajamentele din PNRR. Ce urmează depinde de rezultatul discuției de la Cotroceni și de capacitatea partidelor de a agrea rapid o variantă care să fie adoptată înainte de 31 august. [...]

Călin Georgescu contestă din start raportul prezidențial despre anularea alegerilor din 2024, deși documentul nu a fost publicat încă , ridicând miza politică și instituțională a demersului anunțat de președintele Nicușor Dan, potrivit Adevărul . Fostul candidat la prezidențiale a fost sâmbătă, 22 august, în piața din Pâncota (județul Arad), într-o serie de vizite de weekend prin țară, descrise ca un „pelerinaj electoral” în târguri și piețe, unde îmbină mesaje religioase cu discurs politic. În acest context, Georgescu a reluat și programul său electoral din 2024, „Apă, hrană, energie”, legând seceta de administrarea resurselor și de efecte economice precum creșterea importurilor alimentare. Atac la raportul promis de Nicușor Dan, înainte de publicare Întrebat despre raportul pe care președintele Nicușor Dan a spus că îl va face public privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, Georgescu a criticat dur atât documentul, cât și inițiatorul lui, deși raportul nu este disponibil și „nimeni nu știe momentan care sunt concluziile”, conform aceleiași surse. În articol este redată declarația lui Georgescu, în care acesta califică raportul drept o încercare de justificare a anulării scrutinului și folosește termeni extremi la adresa președintelui și a autorităților: „Raportul Cotrocenilor este o ticăloşie administrativă, fabricată să spele o crimă constituţională. Cu alte cuvinte un cadavru politic încearcă să igienizeze juridic o lovitură de stat ordinară.” Potrivit informațiilor prezentate, raportul anunțat de Nicușor Dan ar urma să includă un capitol dedicat anulării alegerilor din 2024 și o analiză mai amplă a „acțiunilor hibride” atribuite Rusiei în România în ultimele două decenii. Context: tur în țară și teme economice legate de secetă În piața din Pâncota, Georgescu a vorbit și despre gestionarea crizei generate de seceta prelungită, susținând că problema ține de administrarea apei și că efectele se văd în agricultură, energie și în prețurile produselor, prin creșterea importurilor. Duminică, 23 august, el și-a continuat turul și a ajuns la Mănăstirea Prislop (județul Hunedoara), unde a mers la mormântul lui Arsenie Boca, mai notează publicația. [...]

Participarea președintelui Nicușor Dan la reuniunea „Coaliției de Voință” mută luni o parte din agenda externă a României spre discuții operative despre sprijinul pentru Ucraina , în condițiile în care tema anunțată este consolidarea apărării aeriene ucrainene, potrivit Mediafax . Reuniunea are loc luni, 24 august, de la ora 14:00, în format online, iar la discuții participă lideri europeni și ai statelor membre NATO. Administrația Prezidențială a transmis că președintele va lua parte la consultări pe tema războiului din Ucraina, cu accent pe întărirea apărării aeriene. Ce înseamnă „Coaliția de Voință” și cine participă Din „Coaliția de Voință” fac parte 30 de state. În lista menționată de sursă apar, între altele, Franța, Spania și Polonia. Efect intern: discuția despre Legea salarizării , împinsă cu o zi În aceeași zi era programată și o întâlnire cu liderii celor patru partide din fosta coaliție și ai minorităților, pentru discuții despre Legea salarizării. Potrivit unor surse politice citate de Mediafax, specialiștii partidelor ar fi cerut mai mult timp pentru consultări, iar întâlnirea ar fi fost amânată pentru marți. În acest moment, informațiile disponibile nu includ decizii sau angajamente concrete rezultate din reuniunea de luni, ci doar agenda și tema anunțată. [...]

Raportul promis de Nicușor Dan despre anularea alegerilor din 2024 se extinde la 20 de ani de „acțiuni hibride” ale Rusiei , iar această schimbare de mandat ridică miza politică și de securitate a documentului, în condițiile în care data publicării rămâne incertă, potrivit HotNews . Fostul candidat la președinție Călin Georgescu a reacționat sâmbătă, la Pâncota (județul Arad), după anunțul de la Palatul Cotroceni privind conținutul raportului. Într-o intervenție în fața susținătorilor, el a calificat documentul drept „ticăloșie administrativă” și a susținut că ar fi „fabricat să spele o crimă constituțională”, potrivit unei înregistrări publicate de OnRecord. „Raportul Cotrocenilor este o ticăloșie administrativă, fabricat să spele o crimă constituțională.” După vizita din Arad, Georgescu a mers duminică în Hunedoara, la mănăstirea Prislop, potrivit Gândul. Ce include raportul și cine lucrează la el Administrația Prezidențială a transmis, într-un răspuns către HotNews, că raportul privind anularea alegerilor din 2024 este în „etapa de redactare”, însă nu se va limita la acel scrutin. Palatul Cotroceni a precizat că documentul va analiza două decenii de acțiuni hibride ale Rusiei împotriva României, iar alegerile din 2024 vor fi tratate separat, într-o secțiune distinctă. La elaborare urmează să contribuie „structuri din cadrul Comunității Naționale de Informații, precum și alte instituții cu atribuții în domeniu”, ceea ce înseamnă implicarea serviciilor de informații. Președinția a mai arătat că nu poate face publice numele persoanelor care lucrează la raport, invocând considerente de securitate și regimul informațiilor analizate. Publicarea rămâne fără termen Deși Nicușor Dan a promis în repetate rânduri, după ce a câștigat în mai 2025, că va publica raportul privind anularea alegerilor din 2024, Administrația Prezidențială spune că nu poate estima o dată a publicării, „având în vedere volumul materialului analizat”. Pentru moment, singura certitudine comunicată este că redactarea este coordonată la nivelul Administrației Prezidențiale. [...]

Votul din Senat pe „legea integrității” a devenit un test de funcționare pentru alianța PNL–USR , după ce amendamentul PSD care îl poate lăsa fără mandat pe Dominic Fritz a rămas în forma trimisă de Camera Deputaților, potrivit HotNews . Legea integrității, modificată în urma unei decizii a Curții Constituționale, a intrat la vot în plenul Senatului „cu tot cu amendamentul” controversat. În cursul dimineții, comisiile juridică și de constituționalitate au aprobat actul normativ în forma venită de la Cameră. Miza politică: majorități ad-hoc și un aliat „neașteptat” Într-o încercare de ultim moment, USR a căutat să respingă proiectul aflat pe ordinea de zi și să susțină un alt proiect de lege „identic”, dar fără amendamentul PSD. Liderul USR, Sorin Șipoș, a spus că noua formă a legii este gata să fie depusă și votată în Parlament, dacă proiectul discutat în Senat ar fi fost respins. Pentru acest scenariu, USR avea nevoie de voturile a două partide: PNL și AUR. Contextul din Camera Deputaților indica însă o ruptură de poziționare: AUR și USR au votat „împotriva” adoptării legii, în timp ce PNL a votat „pentru”, iar situația s-a repetat și în comisiile din Senat. Ce s-a întâmplat la final HotNews notează, într-un update, că legea a fost votată de Senat , inclusiv cu amendamentul care îl lasă pe Dominic Fritz fără mandat . Pentru detalii despre vot, publicația trimite la materialul dedicat: Legea a fost votată de Senat . Contextul încercării USR de a promova varianta alternativă este prezentat și aici: alt proiect . [...]

Senatul a adoptat legea integrității în forma care condiționează accesul României la 770 de milioane de euro din PNRR , menținând însă și amendamentul care ar duce la pierderea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, potrivit HotNews . Miza imediată este una de reglementare cu efect bugetar: legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) este jalon în PNRR și trebuie adoptată până la 31 august pentru ca România să nu piardă finanțarea. Legea a trecut de plenul Senatului cu 106 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”, singurii opozanți fiind senatorii USR. Dacă actul normativ nu este contestat din nou la Curtea Constituțională , urmează promulgarea de către președintele Nicușor Dan, care o poate retrimite în Parlament. Ce se schimbă în declarațiile de avere și interese Proiectul introduce „fișele publice privind interesele financiare”, care înlocuiesc declarațiile de avere și de interese ce au fost publice până în mai 2025. Noile fișe vor conține mai puține detalii decât declarațiile anterioare. Concret, potrivit descrierii din proiect: ANI va publica intervale valorice pentru bunurile cumulate (praguri de la 1–25 de mii de euro până la peste 500 de mii de euro), nu detalierea fiecărui bun în parte; fișele nu vor include denumirea societății în care un demnitar deține acțiuni, țara sediului și modalitatea de dobândire a participațiilor. Amendamentul care poate produce efecte imediate: pierderea mandatului În forma votată a rămas și așa-numitul „amendament Fritz”: persoanele declarate în conflict de interese sau incompatibilitate, cu decizie definitivă, își pierd mandatele. HotNews notează că, dacă legea este promulgată cu acest amendament, Dominic Fritz își pierde mandatul de primar al Timișoarei, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție l-a declarat în iunie 2026 în conflict de interese. Context politic și următorii pași În timpul dezbaterilor din plen au existat schimburi de acuzații între partide. Daniel Fenechiu (PNL) a justificat votul invocând riscul pierderii banilor din PNRR și a spus că, deși nu este de acord cu decizia CCR, „am învățat să respectăm deciziile”. USR a depus, potrivit aceleiași surse, un nou proiect care nu conține amendamentul, mizând pe respingerea variantei votate acum pentru a reporni traseul legislativ cu o altă formă. Pentru respingere ar fi fost nevoie de voturi „împotrivă” din partea AUR, PNL și USR. Înainte de promulgare, rămâne deschisă posibilitatea unei noi sesizări la CCR; în lipsa acesteia, decizia se mută la Cotroceni, unde președintele poate promulga sau retrimite legea în Parlament. [...]