Știri
Știri din categoria Politică
Disputa dintre Ministerul Muncii și fostul ministru interimar Dragoș Pîslaru mută în prim-plan riscul de corecții pe PNRR, după ce Pîslaru susține, într-o reacție relatată de Digi24, că lista cu „morți” invocată de actualul ministru al Muncii, Florin Manole, ar fi fost întocmită și semnată la 30 iunie de Alexandra Zară, fosta șefă a ANPDPD, „numită și susținută de PSD”.
Pîslaru răspunde astfel acuzațiilor lansate de Manole, care a afirmat că fostul ministru ar fi raportat către Comisia Europeană persoane decedate ca fiind dezinstituționalizate, ceea ce ar duce la pierderea unor bani din PNRR din cauza unor raportări false.
În mesajul citat, Pîslaru spune că a demis-o pe Alexandra Zară „pentru acest tip de management dezastruos” și că a numit-o în loc pe Ana Rădulescu, pe care o descrie drept „un profesionist impecabil”.
Fostul ministru interimar afirmă că ANPDPD a raportat la 31 august, pe baza datelor primite din țară către minister, 3.976 de persoane eligibile, „fără vreun caz de deces în centre”, după ce situațiile problematice din raportarea de la 30 iunie ar fi fost eliminate prin verificări.
Totodată, Pîslaru susține că atacul lui Manole vine în contextul verificărilor Comisiei Europene pe acest jalon și acuză actuala conducere că ar căuta un „țap ispășitor” în loc să gestioneze discuțiile tehnice cu experții europeni. El afirmă că eventualele neconcordanțe invocate de Comisie ar ține de „clarificări metodologice complexe”, nu de „falsuri” sau de raportarea unor persoane decedate.
Pîslaru mai afirmă că, în cele cinci luni în care a fost ministru interimar, nu a semnat și nu a trimis nicio raportare către Comisia Europeană, atribuția revenind direcției de specialitate din minister.
În plus, el spune că în primăvara lui 2026 a renegociat jalonul cu Comisia Europeană, reducând ținta la 4.000 de persoane dezinstituționalizate și transformând indicatorul într-unul „mai ușor de măsurat”. Textul Digi24 este trunchiat spre final, astfel că detaliile complete despre „marja permisă de 5%” apar integral în materialul Agerpres.
În varianta redată de Agerpres, Florin Manole susține că „corecția de fonduri din PNRR este inevitabilă”, invocând raportări greșite, inclusiv persoane decedate, și alte cazuri neconforme. Aceste acuzații sunt contestate de Pîslaru, care pune responsabilitatea listei inițiale pe fosta conducere a ANPDPD.
În lipsa unor concluzii publice ale Comisiei Europene în materialul citat, rămâne de văzut dacă verificările pe jalon vor confirma existența unor raportări neconforme și ce impact bugetar ar putea rezulta din eventuale corecții pe PNRR.
Recomandate
Amenințările lui Trump la adresa Iranului sunt, în esență, un mesaj electoral, cu riscuri economice reale prin petrol , iar un atac convențional ar produce mai degrabă „un mare foc de artificii” decât un câștig militar, susține expertul Klemens Fischer într-un interviu pentru Focus . Miza, dincolo de retorică, este posibilul efect de undă asupra pieței petrolului, dacă tensiunile ar duce din nou la blocarea Strâmtorii Hormuz . Potrivit lui Fischer, indicii privind pregătiri militare americane (prezența portavioanelor în zonă și avioane-cisternă pregătite la aeroportul Ramon, lângă Eilat) nu schimbă o problemă de fond: un atac aerian convențional nu ar răsturna regimul de la Teheran și, în termeni strategici, ar putea să dăuneze mai mult decât să ajute SUA. De ce un atac convențional ar avea beneficii limitate Fischer argumentează că SUA au încercat deja, „din aer”, în ultimul an, fără să obțină schimbarea de regim. În plus, dacă obiectivul ar fi modificarea reală a raportului de putere la Teheran, ar fi nevoie de trupe terestre la scară foarte mare. El compară implicit cu precedentul Irak: o operațiune terestră ar însemna rapid efective „în ordinul sutelor de mii” și luni de pregătire, ceea ce nu se poate face „de pe o zi pe alta”. Chiar și în scenariul maxim al unui atac convențional, spune expertul, SUA ar putea lovi infrastructură critică – de exemplu instalații de energie și alimentare cu apă – însă consecințele internaționale ale unui astfel de bombardament „nu ar fi în interesul SUA”. Canalul economic: Strâmtoarea Hormuz și prețul petrolului Întrebat explicit despre riscul unei noi închideri a Strâmtorii Hormuz și despre un nou salt al prețului petrolului, Fischer spune că acesta este un motiv cu impact economic negativ inclusiv pentru SUA. Pe lângă componenta de piață (petrol), el indică și riscuri operaționale: posibile lovituri de represalii asupra grupărilor navale americane și asupra bazelor militare ale SUA și ale aliaților. De ce o ofensivă terestră ar fi „un risc uriaș” Chiar și bine pregătită, o ofensivă la sol ar rămâne extrem de riscantă, în evaluarea lui Fischer, care invocă dimensiunea forțelor iraniene: aproximativ un milion de oameni, incluzând Gardienii Revoluției și rezerviști. În plus, el susține că Iranul a avut decenii să se pregătească pentru o astfel de confruntare, iar regimul este „din nou relativ ferm în șa”. Concluzia lui: raportul cost–beneficiu „nu are sens” pentru SUA. Miza politică internă: „săbii zornăite” înainte de alegeri În interpretarea expertului, amenințările au în primul rând rol electoral, pe fondul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului în SUA. Fischer spune că, potrivit sondajelor, republicanii lui Trump ar putea pierde majoritatea atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat, iar retorica dură ar fi o încercare de a proiecta dominanță în fața Iranului. „În ochii mei, aceste gesturi de amenințare nu sunt altceva decât un zornăit extrem de săbii, pură demonstrație de putere.” Scenariul nuclear, considerat „foarte puțin probabil” În material este menționat și fostul moderator Fox News Tucker Carlson , care a avansat ideea că Iranul ar fi reluat îmbogățirea uraniului la o nouă instalație și că administrația Trump ar lua în calcul un atac nuclear (afirmații atribuite de Carlson unor informații ale serviciilor israeliene; detaliile apar într-un material din The Telegraph, linkuit de Focus). Fischer recomandă prudență față de afirmațiile venite de la Carlson și spune că nu cunoaște rapoarte oficiale actuale care să susțină reluarea îmbogățirii uraniului. În pofida „imprevizibilității” administrației Trump, el consideră un atac nuclear „în continuare extrem de improbabil”, din cauza riscului disproporționat de escaladare către un război nuclear global. [...]
Primele proiecții indică pierderea controlului republican asupra Congresului , după ce democrații sunt creditați cu o majoritate solidă în Camera Reprezentanților și cu șanse mari să preia și Senatul, potrivit Biziday . Miza politică imediată este una operațională: un Congres controlat de opoziție poate bloca sau rescrie agenda Casei Albe în a doua parte a mandatului lui Donald Trump. Conform proiecțiilor citate, CBS News estimează că democrații ar ajunge la 254 de locuri în Camera Reprezentanților (peste pragul de 218 necesar pentru majoritate) și la un avantaj de cinci locuri peste cele 50 necesare pentru majoritate în Senat. În Senat, doar 35 din cele 100 de locuri au fost pe buletinul de vot la aceste alegeri de la mijlocul mandatului. State „întoarse” și ecuația Senatului În primele rezultate, democrații ar fi „întors” șapte locuri în Senat, câștigând în state precum Texas, Carolina de Nord, Carolina de Sud, Ohio, Kansas și Iowa — unele descrise drept tradițional republicane, inclusiv Kansas, unde democrații nu ar mai fi câștigat de 94 de ani. În paralel, democrații ar fi reușit să păstreze Georgia și New Hampshire. În varianta inițială a știrii, Biziday notează că democrații Roy Cooper (Carolina de Nord), Annie Andrews (Carolina de Sud), James Talarico (Texas) și Sherrod Brown (Ohio) au revendicat cele patru locuri republicane considerate minimum necesare pentru a obține majoritatea, însă cursa nu era încheiată, deoarece trebuiau confirmate și locurile deținute deja de democrați. Reacțiile Casei Albe și poziționarea lui Trump După o reacție inițială în care a sugerat că nu el a fost „pe buletinul de vot”, Donald Trump a declarat ulterior, într-un scurt interviu telefonic pentru The New York Times , că este dispus să colaboreze cu majoritatea democrată. „Abia aștept să colaborez cu democrații. Probabil vom găsi o soluție de colaborare.” În același timp, Trump a susținut că nu regretă nimic din primii doi ani ai celui de-al doilea mandat și a caracterizat perioada drept cea mai reușită din istoria unui președinte american, potrivit relatării. Separat, Biziday consemnează și o reacție transmisă pentru Reuters de un oficial de la Casa Albă, care a pus rezultatul pe seama „calității candidaților” republicani și a insistat că electoratul lui Trump răspunde la apelurile acestuia, în timp ce a avertizat că votanții democrați „vor regreta” opțiunea lor. Ce urmează Datele prezentate sunt proiecții și revendicări parțiale, iar confirmarea finală depinde de numărarea completă și validarea rezultatelor. Dacă tendința se menține, administrația Trump ar intra într-o etapă de „coabitare” cu un Congres ostil, cu efect direct asupra capacității de a trece legislație și de a controla agenda politică în următorii doi ani. [...]
Republicanii riscă pierderi mai mari decât anticipau în sondajele interne la alegerile de la jumătatea mandatului , un semnal de vulnerabilitate politică ce poate complica agenda partidului în Congres. Informația este prezentată de Al Jazeera , într-un material NewsFeed publicat pe 4 noiembrie 2026. Potrivit corespondentului Alan Fisher, performanța republicanilor este „mai slabă decât se așteptau”, iar problema centrală indicată de material este una operațională: sondajele interne ale partidului nu ar fi anticipat amploarea posibilă a pierderilor. Miza imediată este controlul asupra celor două camere ale Congresului, Fisher afirmând că pierderile potențiale vizează atât Senatul, cât și Camera Reprezentanților. Materialul nu oferă cifre sau rezultate finale, ci descrie o tendință mai nefavorabilă decât estimările interne ale partidului. [...]
Guvernul deschide negocieri pe salariul minim, cu o cerere sindicală de +675 lei , iar miza imediată este presiunea bugetară și asupra costurilor din economie, în condițiile în care Executivul discută în paralel și despre indexarea pensiilor. Potrivit Digi24 , premierul Luca Niculescu s-a întâlnit luni, la sediul Guvernului, cu reprezentanții sindicatelor, care cer majorarea salariului minim cu 675 de lei. În același timp, premierul era așteptat în Parlament la „Ora Guvernului”, solicitare inițiată de AUR și adoptată cu susținerea PSD, deoarece voturile AUR nu ar fi fost suficiente pentru ca demersul să treacă. Ce cer sindicatele și ce semnal dă Guvernul Tema centrală a discuției de la Palatul Victoria a fost creșterea salariului minim, pe fondul solicitării sindicatelor de majorare cu 675 de lei. După întâlnire, premierul și-a exprimat susținerea pentru indexarea pensiilor, conform unui comunicat al Guvernului citat de Digi24. În același anunț este menționată și „debirocratizarea”, fără ca materialul să detalieze măsuri concrete sau un calendar. Dimensiunea politică: discuții separate cu miniștrii PSD Reprezentanții sindicali vor și discuții separate cu miniștrii PSD, potrivit informațiilor prezentate în material. În contextul în care majorarea salariului minim are efecte directe asupra costurilor cu forța de muncă și asupra veniturilor bugetare, această solicitare indică o negociere care se mută și pe teren politic, nu doar tehnic. Deocamdată, din informațiile disponibile, nu rezultă o decizie finală privind nivelul salariului minim sau momentul exact al unei eventuale aplicări, dincolo de cererea sindicatelor. [...]
Dominic Fritz cere scuze publice după acuzații despre „abuzul” de ajutoare sociale și mută disputa în zona impactului economic al migrației în UE, potrivit Digi24 . Președintele USR i-a transmis liderei AfD, Alice Weidel , că afirmațiile despre românii din Germania ar ignora contribuția lor la bugetul de asigurări sociale și ar folosi politic tema migrației. Fritz a publicat pe Instagram un mesaj în limba germană, în care o acuză pe Weidel că jignește „fără nicio jenă” românii și susține că AfD ar încerca să profite de avantajele liberei circulații în UE fără „un preț de solidaritate”. În mesaj, liderul USR spune că, dacă AfD promite o „schimbare radicală” în politica de migrație, asta ar însemna, în practică, trimiterea românilor „acasă”. Miza economică invocată: contribuții versus costuri sociale Argumentul central al lui Fritz este că românii care lucrează în Germania contribuie la sistemul de asigurări sociale prin taxe și contribuții, iar o parte din costurile de formare profesională sunt suportate de România, în timp ce beneficiile muncii se văd în Germania. „Mii de medici români trag din greu în clinicile germane, şi cine credeţi că le-a plătit pregătirea? Exact, contribuabilul român.” El adaugă și un exemplu legat de munca de îngrijire, sugerând că Germania beneficiază de forță de muncă disponibilă, în timp ce costurile sociale indirecte rămân în România. „Cine pe cine exploatează aici, dragă doamnă Weidel?” Disputa despre Magdeburg și „de 20 de ori” În replică la afirmația atribuită lui Alice Weidel despre creșterea de 20 de ori a cheltuielilor sociale în Magdeburg, până la trei milioane de euro anual, Fritz susține că evoluția trebuie corelată cu faptul că numărul românilor din oraș ar fi crescut, la rândul lui, de 20 de ori în ultimii zece ani, iar „marea majoritate dintre ei muncesc”. Fritz admite existența abuzurilor în sistemele sociale, dar spune că acestea pot fi discutate prin închiderea „portițelor din lege”, fără stigmatizarea unei comunități întregi. Ce urmează Din informațiile prezentate, reacția lui Fritz se concentrează pe solicitarea explicită ca lidera AfD să își ceară scuze și pe contestarea publică a narațiunii privind „jefuirea” sistemului social german de către români. Articolul nu indică dacă Weidel sau AfD au răspuns până la momentul publicării. [...]
Primele rezultate ale sondajului CNN indică o nemulțumire amplă față de Donald Trump și costul vieții , un semnal cu potențial de a influența direct cursa pentru Congres în alegerile de la mijloc de mandat, potrivit CNN . Aproximativ trei sferturi dintre alegători spun că sunt nemulțumiți sau mai rău de direcția în care merge țara, iar circa 4 din 10 se descriu drept „furioși”. Din datele preliminare reies două motoare ale acestei stări: percepțiile negative despre Trump și insatisfacția față de condițiile economice, cu efecte care „rămâne de văzut” cum se vor traduce inclusiv în unele state puternic republicane unde au apărut curse pentru Senat mai competitive decât era anticipat. Economia și Trump, în centrul votului În eșantionul național preliminar, aproximativ 6 din 10 alegători dezaprobă modul în care Trump își face treaba, iar circa jumătate spun că dezaprobă „puternic”. Un element notabil în date: aproximativ o cincime dintre cei care l-au susținut pe Trump în 2024 afirmă acum că îi dezaprobă performanța. Pe componenta economică, aproximativ trei sferturi dintre alegători descriu condițiile economice drept „rele”, iar aproape 9 din 10 spun că nivelul costului vieții a fost „crucial” sau un factor major în alegerea lor. Ponderea celor care spun că inflația le-a provocat dificultăți este similară cu cea din 2024, însă de această dată mulți indică direct Casa Albă: circa două treimi afirmă că Trump a înrăutățit condițiile economice, iar majoritatea atribuie creșterea costurilor politicilor sale, nu unor factori din afara controlului său. Care sunt temele dominante și ce spune asta despre climatul politic Întrebați care este cea mai importantă problemă a țării, alegătorii indică cel mai frecvent economia, urmată de „starea democrației” — o temă largă care include adesea opoziția democraților față de Trump. Relativ puțini plasează imigrația, sănătatea, politica externă sau criminalitatea pe primul loc. Nemulțumirea nu se oprește la administrație: percepțiile despre Congres și Curtea Supremă sunt, de asemenea, negative, iar opiniile despre ambele partide sunt „sub linie”, Partidul Republican mai pronunțat decât democrații. În rezultatele inițiale, democrații au un ușor avantaj față de republicani la capitolul încredere în gestionarea economiei, iar aproximativ o cincime dintre alegători spun că nu au încredere în niciun partid pe acest subiect. În plus, majoritatea respondenților se declară pesimiști în privința viitorului: cei mai mulți se așteaptă ca viața generației următoare să fie mai rea decât cea de azi, iar doar circa o treime consideră că sistemul economic este corect pentru majoritatea americanilor. Limitările datelor: sondaj, nu rezultat final CNN subliniază că aceste cifre sunt estimări, nu măsurători precise, mai ales în faza timpurie, înainte ca datele să fie ajustate în funcție de rezultatele finale ale alegerilor. Metodologic, „CNN Voter Poll” realizat de SSRS a fost derulat între 19 octombrie și 3 noiembrie și este proiectat să includă un eșantion reprezentativ de aproximativ 100.000 de alegători la nivel național, combinând răspunsuri online și telefonice de la alegători înregistrați verificați cu interviuri față în față în secții din 15 state. Marja de eroare pentru eșantionul național complet este de ±0,6 puncte procentuale (mai mare pentru subgrupuri și la nivel de stat). Detalii suplimentare despre modul de realizare sunt disponibile în materialele CNN: aici și într-o explicație despre acuratețea sondajelor de tip exit-poll și ratele de răspuns: CNN . [...]
