Știri
Știri din categoria Politică
Nicușor Dan cere un „moratoriu” pe proiectele PNRR și SAFE pentru a limita riscul de blocaj politic potrivit informațiilor publicate de Antena 3, care citează surse politice după consultările de la Cotroceni.
Președintele le-ar fi cerut liderilor celor patru partide prezente la consultări – PSD, PNL, USR și UDMR – un „pact de neagresiune”, adică un acord ca proiectele legate de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și de programul SAFE să fie votate și susținute indiferent de formula de guvernare.
În același cadru, Nicușor Dan le-ar fi transmis liderilor să evite declarațiile „mai virulente” care ar putea escalada conflictul politic, pe fondul tensiunilor dintre partide, conform acelorași surse.
„Dacă nu coboară nivelul vocii și al acuzațiilor le va fi imposibil să se așeze la masă și să negocieze în continuare”, ar fi spus Nicușor Dan, potrivit surselor citate.
Antena 3 relatează că Ilie Bolojan i-a spus președintelui că nu demisionează din funcția de prim-ministru și că PNL a decis ca, dacă PSD va vota o moțiune de cenzură, liberalii să nu mai facă un alt guvern cu PSD.
La rândul său, Sorin Grindeanu i-ar fi comunicat că PSD poate prelua guvernarea, dar este pregătit și să treacă în opoziție. După discuțiile de la Cotroceni, partidul a decis ca miniștrii PSD să demisioneze, potrivit informațiilor din articol.
În acest moment, se conturează scenariul unei moțiuni de cenzură în luna mai, pentru care PSD ar trebui să strângă 233 de voturi ca să demită Guvernul Bolojan, mai notează publicația. Kelemen Hunor (UDMR) a declarat, la ieșirea de la discuții, că „va fi greu să se așeze la masă” cele patru partide în aceeași formulă, din nou.
Nicușor Dan urmează să susțină miercuri seara o declarație de presă cu concluziile consultărilor, conform Antena 3. Informațiile despre „moratoriu” și mesajele către liderii partidelor sunt atribuite unor surse politice, nefiind prezentate în articol ca declarații oficiale asumate public.
Recomandate
PNL condiționează orice viitoare majoritate de o ruptură de PSD , avertizând la consultările de la Cotroceni că nu va mai intra într-o nouă coaliție cu social-democrații dacă PSD votează o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul, transmis președintelui Nicușor Dan, ridică miza politică a unei eventuale căderi a Executivului și îngustează opțiunile de reconstrucție a unei majorități. Declarația a fost făcută de Ciprian Ciucu, care a spus că delegația PNL i-a comunicat șefului statului această poziție în cadrul consultărilor. În același timp, Ciucu a susținut că responsabilitatea formării unei majorități și a asumării guvernării revine celor care ar vota pentru demiterea Guvernului. „Vă reamintesc tuturor, PNL a votat de două ori consecutiv că nu va mai participa într-o colaliție cu PSD dacă acestă formațiune politică va vota vreo moțiune de cenzură împotriva acestui guvern.” Ce spune PNL despre scenariul de guvernare La finalul discuțiilor cu președintele, Ilie Bolojan a declarat că i-a transmis acestuia că nu demisionează și că PNL intenționează să formeze un guvern minoritar împreună cu USR, UDMR și grupul minorităților, conform relatării. Poziția PSD și efectul imediat în Guvern Social-democrații au fost primii care au intrat la consultări. Sorin Grindeanu a declarat că PSD este dispus să rămână la guvernare în actuala coaliție, dar cu un alt premier în locul lui Ilie Bolojan. Totodată, PSD a decis să își retragă toți cei 7 miniștri din guvern, iar Bolojan „le-a pregătit deja înlocuitorii”, potrivit aceleiași surse. Criza politică, notează Antena 3, a escaladat începând de luni, 20 aprilie, când PSD a decis să își retragă sprijinul politic pentru premier și i-a cerut să demisioneze. Consultările de la Cotroceni au loc fără participarea partidelor din opoziție. [...]
Ieșirea miniștrilor PSD din Guvernul Bolojan deschide o criză operațională imediată, cu riscul unui blocaj administrativ și al unei reconfigurări rapide a majorității , potrivit Adevărul , care publică stenograme din ședința conducerii PSD. Decizia a fost luată miercuri, după consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, în contextul votului PSD de retragere a sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Conducerea partidului, reunită în Biroul Permanent Național, a votat în unanimitate retragerea miniștrilor, măsură care ar urma să se producă joi, înaintea ședinței de Guvern. Ce înseamnă retragerea PSD, în termeni de funcționare a Guvernului În stenogramele citate de publicație, mai mulți lideri PSD discută despre pașii următori, inclusiv escaladarea conflictului politic. Adrian Solomon (lider PSD Vaslui) susține că demisia miniștrilor ar trebui urmată rapid de o moțiune de cenzură , în timp ce alți lideri vorbesc despre „a merge până la capăt” sau despre o abordare „graduală”, cu „toți pașii pregătiți”. Sorin Grindeanu, președinte PSD, afirmă că partidul va „concretiza anumite discuții” în perioada următoare, iar Olguța Vasilescu (primar Craiova) cere o poziționare mai dură în conflictul politic. Cine sunt miniștrii PSD care ar urma să plece Lista membrilor PSD din Guvern care se vor retrage, așa cum apare în material, include: Marian Neacșu – viceprim-ministru Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății Ciprian Șerban – ministrul Transporturilor și Infrastructurii Florin-Ionuț Barbu – ministrul Agriculturii și Dezvoltării rurale Bogdan Ivan – ministrul Energiei Radu Marinescu – ministrul Justiției Petre Florin-Manole – ministrul Muncii și Solidarității sociale Scenariile discutate: tehnocrat sau opoziție, plus riscul de „epurare” în administrație Surse politice citate în articol arată că liderii PSD ar susține varianta unui premier tehnocrat care să îl înlocuiască pe Ilie Bolojan, caz în care ar considera criza guvernamentală rezolvată. Tot din surse politice, Nicușor Dan ar agrea această variantă, însă liderii PNL ar fi transmis că nu renunță la Ilie Bolojan la conducerea Guvernului. În paralel, aceleași surse susțin că premierul ar intenționa ca, în ședința de joi, să demită toți demnitarii PSD – de la miniștri la prefecți – urmând să îi înlocuiască cu tehnocrați și reprezentanți ai societății civile. Dacă acest scenariu se confirmă, miza nu mai este doar politică, ci și una de continuitate administrativă, prin schimbări rapide în aparatul executiv. [...]
PSD împinge în spațiul public varianta unui premier tehnocrat ca posibilă ieșire din criza din coaliție, în timp ce PNL respinge scenariul, potrivit G4Media . Miza imediată este funcționarea Guvernului și stabilitatea decizională, într-un moment în care PSD amenință cu retragerea miniștrilor, iar premierul Ilie Bolojan anunță că îi poate înlocui cu interimari. În spațiul public au apărut mai multe voci care discută varianta unui premier tehnocrat, iar printre numele vehiculate sunt Anca Dragu (guvernatoarea Băncii Naționale a Republicii Moldova) și Dragoș Pâslaru (ministru al fondurilor europene), conform surselor citate. Pozițiile din coaliție și de la Cotroceni Potrivit unor surse de la Cotroceni, președintele Nicușor Dan „nu are pe masă această soluție în acest moment”. Pe de altă parte, liderul PSD Sorin Grindeanu a spus marți, la Radio România, că varianta unui premier tehnocrat „poate fi o soluție”, amintind că a fost respinsă anul trecut în discuțiile din coaliție, dar că nu o exclude acum. În același timp, potrivit unor surse liberale citate de G4Media, PNL nu ia în calcul scenariul premierului tehnocrat, pe care îl vede ca pe o formulă prin care PSD ar putea conduce guvernul fără să-și asume deschis acest lucru. Ce urmează: consultări și scenariul interimatului Contextul crizei este legat de decizia PSD de luni de a-și retrage sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan, în timp ce acesta a anunțat că nu demisionează. Marți, PNL a adoptat o rezoluție de sprijin pentru Bolojan ca premier și a avertizat că, dacă PSD trece „de la declarații la declanșarea efectivă a unei crize politice”, PNL nu va mai face parte dintr-o coaliție cu PSD. Potrivit liderilor PSD, dacă nu se ajunge la un compromis după consultările de miercuri de la Cotroceni, partidul ar urma să-și retragă joi miniștrii din Guvern. În acest scenariu, Bolojan a indicat că îi va înlocui cu miniștri interimari, care pot funcționa fără votul Parlamentului timp de 45 de zile; după acest termen, ar fi nevoie de vot pentru miniștri „plini”. Dacă aceștia nu trec de vot, situația nu echivalează cu un vot împotriva Guvernului, iar premierul poate numi alți interimari și își poate continua activitatea. Demisia Guvernului ar putea interveni însă dacă PSD sau AUR inițiază o moțiune de cenzură și aceasta este votată în Parlament, mai notează publicația. [...]
Guvernul ar urma să acopere rapid portofoliile rămase vacante dacă miniștrii PSD demisionează , pentru a evita blocaje în proiectele finanțate inclusiv prin PNRR, a declarat premierul Ilie Bolojan , potrivit Euronews . Bolojan a spus că a discutat scenariul „ipotetic” al retragerii miniștrilor PSD după o întâlnire cu grupul parlamentar UDMR și că, în acest caz, PNL ar urmări să înlocuiască „cât se poate de repede” posturile vacante cu titulari ai portofoliilor care rămân, astfel încât proiectele aflate în derulare să continue. Miza: continuitatea proiectelor și respectarea jaloanelor din PNRR Premierul a legat explicit necesitatea unei tranziții rapide de agenda de reforme și de finanțările aferente PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , unde „trebuie să respectăm jaloanele ce presupun reforme”, menționând că „jumătate dintre acestea țin direct de guvern”. „Este nevoie ca, în următoarele săptămâni, să închidem aceste proceduri pentru a putea asigura finanțarea proiectelor importante, de infrastructură, autostrăzi, școli, spitale, și pentru fiecare comunitate.” Ce urmează Bolojan a precizat că Executivul va susține proiectele importante de pe agenda guvernamentală din perioada următoare și că publicul va fi informat „în funcție de evoluția evenimentelor”, cu obiectivul de a menține funcționarea guvernului „în condiții cât mai normale”. În material nu sunt oferite detalii despre un calendar sau despre nume pentru eventualele înlocuiri. [...]
PNL riscă un cost electoral major dacă acceptă înlăturarea lui Ilie Bolojan , în condițiile în care premierul are, potrivit unui analist citat de Adevărul , o cotă de încredere în sondaje „dublă” față de partid, iar liberalii sunt „dependenți de imaginea lui”. PSD a votat cu o majoritate covârșitoare retragerea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan și le cere liberalilor să numească un alt premier. În acest context, PNL s-a reunit marți, de la ora 10:00, într-o ședință considerată decisivă, pe fondul tensiunilor tot mai mari din coaliție. La finalul reuniunii, liberalii au adoptat în unanimitate o rezoluție de susținere a continuării guvernării sub conducerea lui Bolojan și a finalizării reformelor asumate. Documentul califică demersul PSD drept „iresponsabilitate” și „fugă de răspundere”, invocând inclusiv întârzieri majore în absorbția fondurilor europene, și avertizează că PNL nu va mai rămâne într-o coaliție cu PSD dacă social-democrații trec de la declarații la declanșarea efectivă a unei crize politice. Rezoluția este detaliată în materialul Adevărul . De ce miza e electorală, nu doar de coaliție Analistul politic George Rîpă susține că un curent anti-Bolojan în interiorul PNL „este imposibil de coagulat” în acest moment, nu din motive emoționale, ci din calcul electoral. El afirmă că atacurile PSD ar fi avut un efect invers, victimizându-l pe Bolojan și consolidându-i poziția publică. „Bolojan este singurul lider de partid parlamentar care are în sondaje o încredere dublă față de partidul pe care îl conduce. PNL este dependent de imaginea lui.” În același registru, Rîpă avertizează că o eventuală „trădare” internă care ar facilita schimbarea premierului ar putea împinge partidul spre un prag de circa 10% și ar întări percepția că PNL este „o anexă a PSD”. „Dacă liderii PNL ar ajuta la înlăturarea lui Bolojan, partidul s-ar prăbuși probabil în jurul cotei de 10%.” Opțiunile PNL și presiunea pe PSD În partid există totuși contestatari ai lui Bolojan. Potrivit articolului, președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, este prezentat drept principal susținător al reluării negocierilor cu PSD, iar senatoarea Nicoleta Pauliuc a cerut o rezoluție care să excludă discuții cu AUR, S.O.S România și POT — solicitare respinsă, pe motiv că PNL are nevoie de susținere parlamentară pentru a-și menține guvernul. Sunt menționate și poziții critice din partea lui Emil Boc și Alina Gorghiu. Scenariile descrise în material includ: discuții pentru o „soluție de compromis” cu PSD, dacă social-democrații reușesc să răstoarne guvernul prin moțiune de cenzură ; varianta unui guvern minoritar , alături de USR și UDMR, dacă moțiunea nu trece. Analistul citat argumentează însă că PNL ar avea interesul să evite „mutări bruște” și să lase costurile crizei pe umerii PSD, despre care spune că ar risca pierderi rapide în teritoriu dacă ar ieși de la guvernare. În același timp, articolul notează că PSD ar putea trece de la declarații la declanșarea crizei politice, scenariu despre care PNL avertizează explicit în rezoluția adoptată; contextul acestei escaladări este tratat de Adevărul . În fundal, publicația leagă criza politică și de efecte economice, trimițând la un material separat despre reacții pe piață și costurile de finanțare ale statului: Adevărul . [...]
Retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan riscă să prelungească blocajul administrativ și să amplifice costurile economice resimțite de populație , în condițiile în care „deja în România nu se mai lucrează” la nivelul aparatului de stat, susține Emil Boc, potrivit Digi24 . Primarul Clujului afirmă că ieșirea PSD din coaliția pro-europeană ar fi „o greșeală istorică”, iar alternativa ar însemna „haosul sau dezastrul”. Costul politic al crizei, tradus în costuri economice În intervenția la Digi24, Boc leagă direct criza politică de presiuni deja vizibile pentru români: inflație, dobânzi, împrumuturi mai scumpe și ineficiență administrativă. În acest context, el susține că tensiunile din coaliție afectează funcționarea statului și încetinesc deciziile. „Afectează românii care suportă în fiecare zi costul inflației, costul dobânzilor, costul împrumuturilor mai mari, costul ineficienței administrative și a blocării aparatului de stat. Deja în România nu se mai lucrează, vreau să vă spun, la nivel administrativ, decât cu frâna de mână trasă de trei ori.” Miza majorității: PNL spune că rămâne la guvernare Boc afirmă că PNL „va sta la Palatul Victoriei” atât timp cât nu se formează „o altă majoritate anti-europeană” care să conducă România. În scenariul în care ar apărea o altă majoritate, el spune că schimbarea guvernului ar trebui să urmeze pașii parlamentari, prin moțiune de cenzură și formarea unui nou cabinet. Totodată, Boc declară că nu vede posibilă construirea unei majorități pro-europene fără PNL, „în condițiile în care această coaliție se sparge”, și insistă că liberalii nu au „nicio înțelegere politică” în afara partidelor din actuala zonă pro-europeană. Efect extern: semnal de instabilitate către partenerii europeni Un alt argument invocat de Boc este impactul de credibilitate externă. El afirmă că „partenerii noștri europeni nu mai înțeleg nimic despre România” în actualul context și descrie situația ca pe un risc de regres, folosind o comparație fotbalistică despre „retrogradare”. În final, Boc reafirmă susținerea PNL pentru Ilie Bolojan și pentru continuarea „agendei politice” a premierului, în timp ce criza declanșată de retragerea sprijinului PSD rămâne, din informațiile prezentate, un factor de presiune asupra funcționării statului și a percepției de stabilitate. [...]
