Știri
Știri din categoria Politică
PSD împinge în spațiul public varianta unui premier tehnocrat ca posibilă ieșire din criza din coaliție, în timp ce PNL respinge scenariul, potrivit G4Media. Miza imediată este funcționarea Guvernului și stabilitatea decizională, într-un moment în care PSD amenință cu retragerea miniștrilor, iar premierul Ilie Bolojan anunță că îi poate înlocui cu interimari.
În spațiul public au apărut mai multe voci care discută varianta unui premier tehnocrat, iar printre numele vehiculate sunt Anca Dragu (guvernatoarea Băncii Naționale a Republicii Moldova) și Dragoș Pâslaru (ministru al fondurilor europene), conform surselor citate.
Potrivit unor surse de la Cotroceni, președintele Nicușor Dan „nu are pe masă această soluție în acest moment”.
Pe de altă parte, liderul PSD Sorin Grindeanu a spus marți, la Radio România, că varianta unui premier tehnocrat „poate fi o soluție”, amintind că a fost respinsă anul trecut în discuțiile din coaliție, dar că nu o exclude acum.
În același timp, potrivit unor surse liberale citate de G4Media, PNL nu ia în calcul scenariul premierului tehnocrat, pe care îl vede ca pe o formulă prin care PSD ar putea conduce guvernul fără să-și asume deschis acest lucru.
Contextul crizei este legat de decizia PSD de luni de a-și retrage sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan, în timp ce acesta a anunțat că nu demisionează. Marți, PNL a adoptat o rezoluție de sprijin pentru Bolojan ca premier și a avertizat că, dacă PSD trece „de la declarații la declanșarea efectivă a unei crize politice”, PNL nu va mai face parte dintr-o coaliție cu PSD.
Potrivit liderilor PSD, dacă nu se ajunge la un compromis după consultările de miercuri de la Cotroceni, partidul ar urma să-și retragă joi miniștrii din Guvern. În acest scenariu, Bolojan a indicat că îi va înlocui cu miniștri interimari, care pot funcționa fără votul Parlamentului timp de 45 de zile; după acest termen, ar fi nevoie de vot pentru miniștri „plini”. Dacă aceștia nu trec de vot, situația nu echivalează cu un vot împotriva Guvernului, iar premierul poate numi alți interimari și își poate continua activitatea.
Demisia Guvernului ar putea interveni însă dacă PSD sau AUR inițiază o moțiune de cenzură și aceasta este votată în Parlament, mai notează publicația.
Recomandate
PSD susține că a luat în calcul înlăturarea Guvernului Bolojan încă din coaliție, pe fondul percepției că deciziile Executivului „duc România într-o direcție greșită” , iar blocajul de după moțiunea de cenzură prelungește incertitudinea politică, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute de președintele PSD, Sorin Grindeanu , miercuri seară, la Realitatea TV . Grindeanu a spus că social-democrații au discutat demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan din momentul în care au ajuns la concluzia că Executivul ia decizii greșite. În același context, liderul PSD a invocat și afirmația președintelui României, Nicușor Dan, potrivit căreia PSD ar fi încercat să răstoarne Guvernul Bolojan înainte de depunerea moțiunii de cenzură. De ce contează: moțiune trecută, guvern nou încă absent Liderul PSD a apărat votul partidului la moțiunea de cenzură, inclusiv faptul că a fost dat „împreună cu cei de la AUR” și „cu celălalt grup care s-a alăturat”. El a invocat și date din sondaje, susținând că „peste 80% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită”, motiv pentru care PSD ar fi considerat votul „o decizie bună pentru România”. În același timp, Grindeanu a criticat faptul că, deși moțiunea a trecut, nu a fost instalat un nou Executiv. El a spus că „lucrurile s-au oprit la jumătate” și a indicat că Guvernul a fost demis „cu un număr record de voturi, 281”, dar că „nu avem un guvern”. Grindeanu a afirmat că speră ca „în săptămânile viitoare” să fie găsită „o soluție stabilă” pentru numirea unui nou guvern. Relația cu AUR: puncte comune, dar condiții și neîncredere Întrebat despre colaborarea cu AUR, Grindeanu a spus că există atât convergențe, cât și diferențe, menționând „patriotismul economic” ca zonă de apropiere. În același timp, a indicat rezerve față de unii lideri AUR, inclusiv pe tema „clarificării” pozițiilor legate de sancțiunile împotriva Rusiei, despre care a spus că ar trebui lămurite înainte de o relație politică mai apropiată. Grindeanu a mai afirmat că, în negocierile pentru formarea unei majorități, AUR nu ar fi condiționat inițial sprijinul de funcții la guvernare, însă ulterior și-ar fi schimbat percepția, susținând că „anumite angajamente se schimbă de la o întâlnire la alta”. Acuzații privind negocierile și rolul AUR în prelungirea blocajului Liderul PSD a respins acuzațiile lansate de George Simion despre întâlniri „în culise”, negând explicit o întâlnire la Vila Lac cu omul de afaceri Mohammad Murad: „Eu n-am fost la nicio discuție la Vila Lac cu Mohammad Murad și așa mai departe și asta este o minciună. Ca multe altele.” Grindeanu a confirmat că s-a discutat, în negocieri, despre posibilitatea ca AUR să preia președinția Senatului, dar a susținut că nu a văzut interes din partea AUR și că nu a „angajat PSD-ul” într-o astfel de acțiune. Totodată, a spus că a aflat abia acum despre afirmația că AUR ar fi cerut ca Mohammad Murad să fie ministru al Economiei. În final, Grindeanu a acuzat AUR că retragerea din negocieri a făcut imposibilă instalarea unui nou Executiv, ceea ce ar fi dus, „indirect”, la menținerea în funcție a lui Ilie Bolojan și a USR. [...]
PSD anunță că nu va vota proiectul privind „integritatea”, ceea ce complică traseul unei inițiative care vizează controlul averilor demnitarilor și deschide un nou front de dispută politică în jurul atribuțiilor Agenției Naționale de Integritate (ANI) , potrivit Agerpres . Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , lider al PSD, a declarat că parlamentarii social-democrați nu vor susține proiectul de lege depus marți la Camera Deputaților de PNL. În aceeași intervenție, Grindeanu a acuzat că proiectul include „o serie de amendamente ale USR” menite „pentru a-și apăra penalii condamnați definitiv” și că ar „amputa controlul ANI asupra averilor demnitarilor”. Miza: atribuțiile ANI și controlul averilor demnitarilor Din informațiile disponibile în material, poziția PSD este legată direct de impactul pe care proiectul l-ar avea asupra mecanismelor de verificare a averilor demnitarilor, prin limitarea controlului exercitat de ANI. Agerpres notează însă că articolul este disponibil integral doar abonaților, astfel că detaliile concrete ale amendamentelor și ale modificărilor propuse nu pot fi verificate din textul accesibil public. Ce urmează În forma relatată, anunțul PSD indică o opoziție fermă față de proiectul depus de PNL, ceea ce poate influența decisiv șansele de adoptare în Parlament, în funcție de aritmetica votului și de pozițiile celorlalte grupuri parlamentare. Detalii suplimentare despre conținutul proiectului și calendarul dezbaterilor nu apar în fragmentul public al știrii. [...]
PSD mizează pe un guvern minoritar ca ieșire din blocajul politic , iar Lia Olguța Vasilescu spune că partidul ar putea strânge o majoritate în Parlament fără să intre într-o alianță formală, potrivit Mediafax . Invitată la emisiunea „Gândul Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, Vasilescu a fost întrebată dacă PSD ar putea forma o majoritate guvernamentală în ipoteza în care ar fi nominalizată de Nicușor Dan. Răspunsul ei a fost: „Eu cred că da”. „Cea mai bună variantă”, în viziunea Olguței Vasilescu Întrebată cu cine ar face o majoritate, Vasilescu a spus că aceasta ar urma să fie formată cu „parlamentari din Parlamentul României”, fără să indice nume sau grupuri politice. În ceea ce privește formula de guvernare, ea a indicat drept opțiune preferată un executiv PSD fără parteneri de coaliție: „Cea mai bună variantă, un guvern minoritar PSD .” Critica internă: PSD „nu a revendicat” funcția de premier anul trecut Vasilescu a susținut că „cea mai mare greșeală” a PSD a fost că anul trecut nu a cerut postul de prim-ministru, deși era „principal partid”. Ea a explicat că atunci a existat o înțelegere de tip „e rândul lor”, după un ciclu în care PSD deținuse funcția, iar „automat, urma PNL-ul la rând”. În același context, Vasilescu a afirmat că PSD a mizat pe continuitatea parteneriatului cu PNL, dar că situația s-a schimbat, inclusiv prin faptul că „la vremea respectivă nu negociam cu Ilie Bolojan”. Ea a mai spus că Bolojan ar fi „început să-i placă foarte mult” funcția și că ar fi revendicat-o în ideea unei guvernări pe patru ani, însă „nu mai este coaliția care l-a pus pe el prim-ministru”. De ce contează Propunerea unui guvern minoritar PSD indică o strategie de guvernare bazată pe majorități ad-hoc în Parlament, ceea ce poate reduce presiunea negocierii unei coaliții, dar crește dependența de voturi variabile la fiecare proiect major. În lipsa unor nume sau a unei formule explicite de susținere, rămâne neclar pe ce sprijin parlamentar ar conta PSD pentru a trece un program de guvernare și principalele decizii legislative. [...]
Sorin Grindeanu încearcă să separe electoratul AUR de liderii partidului , într-un mesaj cu miză politică pentru eventuale formule de cooperare și pentru repoziționarea PSD în raport cu votanții nemulțumiți. Într-o emisiune la Realitatea Plus , el a spus că nu îi consideră „extremiști” pe alegătorii AUR și că le respectă opțiunea, dar a invocat „lipsă de încredere” față de unii lideri ai formațiunii, potrivit Mediafax . În dialog cu moderatoarea Anca Alexandrescu, Grindeanu a fost întrebat direct dacă o consideră „extremistă”, în contextul în care aceasta a spus că a votat PSD până la alegerile din 2024, iar ulterior a votat AUR și pe George Simion, inclusiv la alegerile din mai 2025. Liderul PSD a răspuns negativ și a legat etichetarea de propriul electorat din trecut. „Nu, din contră. Eu am spus acest lucru de nenumărate ori. Ar însemna să înjur foștii alegători PSD. Sau să am o părere proastă despre foștii alegători PSD.” Mesajul PSD: respect pentru votanți, rezerve față de conducerea AUR Grindeanu a insistat că nu a criticat „niciodată” alegătorii AUR și că votul lor ține de regulile democrației. „Nicio secundă nu m-ați auzit pe mine să spun ceva despre alegătorii AUR. Îi respect, este dreptul lor să voteze, este un lucru care ține de democrație să îți pui încrederea în cineva.” În același timp, el a spus că există „puncte de convergență” între PSD și AUR pe tema „patriotismului economic”, pe care a descris-o drept importantă. Linia roșie invocată: poziționarea față de sancțiunile împotriva Rusiei Rezerva majoră indicată de Grindeanu vizează, potrivit declarațiilor sale, pozițiile unor lideri AUR în legătură cu sancțiunile impuse Rusiei. El a cerut clarificări, argumentând că nu doar Uniunea Europeană, ci și Statele Unite, NATO și aliații au fost „cât se poate de fermi” pe acest subiect. „Există anumite lucruri care țin de lipsă de încredere în anumiți lideri ai AUR. (…) De exemplu, legate de sancțiunile împotriva Rusiei. (…) Cred că este de datoria lor să le clarifice.” Grindeanu a respins și ideea unor presiuni externe, de la Bruxelles, privind relația PSD cu AUR, afirmând că nimeni nu i-a impus o conduită în acest sens. [...]
Negocierile PSD–AUR pentru învestirea unui guvern au inclus promisiuni de vot și discuții despre șefia Senatului , potrivit declarațiilor făcute de Sorin Grindeanu la Realitatea Plus și relatate de HotNews . Președintele PSD susține că, în discuțiile purtate cu AUR pentru susținerea cabinetului Veștea, „unii” parlamentari ai partidului lui George Simion ar fi promis voturi, însă promisiunile ar fi variat de la o întâlnire la alta. Ce spune Grindeanu despre „voturile” AUR și condițiile puse Grindeanu afirmă că a avut mai multe întâlniri cu George Simion, înainte și după moțiunea de cenzură, și că nu a fost „niciodată singur” la aceste discuții. În același timp, liderul PSD acuză AUR că a făcut publice discuții private și spune că el nu a participat la o întâlnire la Vila Lac cu deputatul AUR Muhammad Murad. „Știți foarte bine că nu-i așa. Pleca Bolojan, eu cred că ajunge. Nu e treaba mea să apăr interesele AUR. Unii au promis că vor da voturile.” În privința condiționărilor, Grindeanu spune că doar liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, ar fi cerut constant cooptarea AUR la guvernare, în timp ce „ceilalți, nu”. Discuția despre șefia Senatului și limitele negocierii Potrivit lui Grindeanu, a existat o discuție în care funcția de președinte al Senatului ar fi urmat să revină AUR, la schimb cu susținerea pentru Adrian Veștea, dar negocierile nu ar fi avansat. „A fost o discuție legată de Senat, dar am avut senzația că nu există un interes deosebit din partea AUR. Nu am angajat PSD la așa ceva, dar am avut impresia că nu-și doreau în mod deosebit.” Grindeanu mai afirmă că nu au existat discuții privind funcții în alte instituții ale statului. Context: întâlnirea invocată de Simion și acuzațiile despre „Vila Lac” George Simion a declarat pentru Gândul (fără ca HotNews să indice un link direct către materialul respectiv) că deputatul AUR Muhammad Murad ar fi fost invitat la Vila Lac de Adrian Veștea și Eugen Tomac, într-o discuție despre susținerea cabinetului Veștea de către o parte a parlamentarilor AUR. HotNews a relatat separat despre acest episod într-un material dedicat, pe care îl menționează aici: HotNews . Grindeanu spune că nu știe despre această întrevedere și că nu a fost implicat. În același timp, el afirmă că Murad ar fi făcut propuneri pe zona economică ce ar fi putut fi incluse în programul de guvernare al unui eventual guvern Veștea, pe care le consideră „foarte bune”, fără a detalia care ar fi acestea. De ce contează: semnal despre fragilitatea majorităților și costul politic al negocierilor Declarațiile indică faptul că, în condiții de criză politică și majorități incerte, negocierile pentru învestirea unui guvern pot ajunge rapid la schimburi de funcții și promisiuni de vot greu de verificat, cu risc de escaladare publică atunci când discuțiile „private” sunt făcute publice. În lipsa unor angajamente asumate formal, Grindeanu sugerează că PSD a mizat pe un vot „responsabil” din partea AUR pentru a-l îndepărta pe Ilie Bolojan de la Palatul Victoria, dar că promisiunile nu au fost constante. [...]
Traian Băsescu avertizează că soluțiile politice „în afara Constituției” pot destabiliza funcționarea statului , pe fondul crizei declanșate de moțiunea de cenzură PSD–AUR împotriva Guvernului Bolojan, potrivit news.ro . Fostul președinte a spus, miercuri seară, la B1 TV, că „nivelul” liderilor politici actuali îi face să „orbecăie în decizii” și să creadă că pot impune „decizii care nu sunt constituționale”, descriind situația drept „un moment de criză majoră”. „Oamenii ăştia, politicienii, căutând soluţii în afara Constituţiei, riscă să prăbuşească statul, riscă să facă din România un stat fără reguli.” Ținta criticilor: PSD și PNL Băsescu a acuzat atât PSD, cât și PNL că tratează situația prin „ambiții personale” și „orgolii”, susținând că, într-un context de „multe crize simultane suprapuse”, lipsa unei soluții politice arată incapacitatea de a pune interesul public înaintea intereselor de partid. „Nu mai eşti un politician care serveşte ţara, eşti un politician care… aproape că-şi trădează ţara pentru nişte interese mărunte, orgolii.” Context: moțiunea PSD–AUR și blocajul politic În același cadru, publicația notează că criza politică generată de moțiunea de cenzură PSD–AUR împotriva Guvernului Bolojan este departe de a fi rezolvată , fără a oferi detalii suplimentare despre pașii următori sau un calendar al deblocării. [...]
