Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan a convocat consultări la Cotroceni pe 22 aprilie, potrivit Libertatea, după ce PSD și-a retras sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan.
Consultările sunt programate pentru miercuri, 22 aprilie 2026, cu liderii partidelor din coaliția de guvernare și cu reprezentanții unor grupuri parlamentare. Anunțul a fost făcut marți, 21 aprilie, de Administrația Prezidențială.
Administrația Prezidențială arată că invitațiile au fost transmise „în temeiul prerogativelor constituționale”, pentru consultări la Palatul Cotroceni, în contextul tensiunilor politice generate de decizia PSD privind susținerea premierului.
Programul consultărilor de miercuri, 22 aprilie, este următorul:
Miza discuțiilor ține de stabilitatea guvernării, în condițiile în care retragerea sprijinului politic de către PSD poate afecta funcționarea actualei majorități și capacitatea Guvernului de a-și menține susținerea în Parlament. Următorul reper imediat este ziua de 22 aprilie, când vor avea loc consultările.
Recomandate
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că menține un contact direct cu președintele Nicușor Dan și caută rapid o majoritate parlamentară, pe fondul „termenelor care ne presează” și al riscului ca România să rămână fără guvern funcțional , potrivit Antena 3 , după o primă rundă de discuții cu liderii PNL, USR și PSD. Tomac a declarat că a avut „un scurt schimb de opinii” cu șeful statului după consultările cu partidele și că i se pare „absolut firesc” ca acest contact să fie permanent. În același timp, premierul desemnat a spus că încearcă să găsească „compromisul necesar” între actorii politici pentru a obține voturile de învestitură. Miza: majoritate în Parlament, în timp scurt În intervenția de la Antena 3, Tomac a insistat că România „are nevoie de un guvern” și că speră ca discuțiile următoare să ducă la o majoritate care să îi acorde încrederea lui și cabinetului pe care urmează să îl prezinte. El a vorbit despre presiunea unor termene și despre nevoia de „realism” în negocieri. În paralel, Antena 3 notează că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a strânge o majoritate în Parlament, pragul menționat fiind de 233 de voturi. Cabinet de „specialiști” și o linie roșie în negocieri Tomac a anunțat intenția de a propune un guvern format din specialiști, nu construit pe criterii politice. Publicația prezintă și o listă de lucru a unor nume vehiculate pentru viitorul cabinet, subliniind că nu este o componență oficială și că negocierile sunt încă în desfășurare. Totodată, potrivit aceleiași surse, Tomac ar fi transmis că nu va include în Cabinet niciun membru cu „carnet de partid” din actualul Parlament, poziție prezentată drept o linie roșie pentru PNL și USR. Context: discuții cu partidele „pro-occidentale” și apel la responsabilitate Premierul desemnat a spus că a discutat cu partidele „pro-occidentale”, că le-a prezentat obiectivele și că urmează să continue dialogul, inclusiv cu UDMR și cu parlamentari care și-au exprimat deschiderea. În declarațiile sale, Tomac a legat urgența formării guvernului de contextul mai larg – războiul de la graniță și efecte economice ale crizelor internaționale – și a făcut apel la „rațiune și responsabilitate”. Ce urmează, conform declarațiilor: continuarea consultărilor în zilele imediat următoare și prezentarea unei formule de cabinet care să poată trece de votul Parlamentului. [...]
Atacul lui Ciprian Ciucu ridică miza negocierilor pentru învestirea guvernului, sugerând că lista de miniștri ar avantaja PSD fără asumare politică. Într-un mesaj publicat luni seară, primarul liberal al Capitalei i-a transmis premierului desemnat Eugen Tomac că are „semne de întrebare destul de mari” privind componența cabinetului propus, pe care o descrie drept „cusută cu ață alb-fosforescentă”, potrivit HotNews . Ciucu spune că i-a scris lui Tomac „ca dovadă de respect”, dar îl acuză că nu a fost direct în discuțiile purtate în aceeași zi cu PNL, USR și PSD pentru susținerea guvernului. Suspiciunea de negocieri prealabile cu PSD pe portofolii Primul punct invocat de Ciucu vizează ordinea întâlnirilor cu partidele. Deși Tomac ar fi spus că a discutat mai întâi cu PNL și apoi cu PSD, Ciucu afirmă că nu crede această variantă și sugerează existența unor discuții „prealabile, ascunse și neasumate” cu PSD. În mesaj, el indică drept argument faptul că unele nume propuse pentru ministere ar „reflecta propuneri fix ale PSD”, menționând explicit Agricultură (Istudor), Transporturi (Masala) și Dezvoltare (Ionaș). Ciucu susține că aceste alegeri ar arăta că Tomac „le protejați interesele și le-ați pus ministerele pe care le vor ei la adăpost”. Riscul de „etichetare” publică a guvernului ca proiect PNL–USR Al doilea „semn de întrebare” ține de prezența în listă a unor persoane asociate PNL, „fără sprijinul nostru”, despre care Ciucu afirmă că ar fi fost incluse „la inițiativa dvs.”. În opinia sa, acest lucru ar facilita un mesaj public potrivit căruia guvernul ar fi, de fapt, al PNL și USR, în timp ce PSD s-ar poziționa în afara responsabilității politice. În acest context, Ciucu afirmă că PSD ar urma să împingă acest „narativ” și face o paralelă cu „scenariul Cioloș”, în care PSD ar ataca, iar PNL nu ar răspunde pe măsură. Scenariul unui „premier tehnic” și presiunea pe Parlament Al treilea punct ridicat de Ciucu este legat de posibilitatea ca, dacă Tomac nu obține votul de învestitură, să fie nominalizat un alt premier „tehnic”, mizându-se pe faptul că unii parlamentari ar evita alegerile anticipate „de frică că nu vor mai prinde Parlamentul”. Ciucu spune că o astfel de strategie ar fi „concepută special pentru a exonera PSD de orice răspundere”. „Vă rog, aveți decența și nu ne luați de proști. (…) Arătați-ne un minim de respect și nu ne insultați inteligența”, a transmis Ciucu. În final, primarul susține că Tomac „ar fi trebuit să discutați pe cinstite cu noi” și reamintește poziția exprimată anterior: „nu vom accepta tehnicieni roșii”. Mesajul integral a fost publicat de Ciucu pe Facebook, în postarea adresată direct lui Eugen Tomac. [...]
PNL își închide oficial opțiunea de guvernare cu PSD , după ce Ilie Bolojan a spus, într-un interviu citat de News , că partidul „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și a decis „să nu mai facă coaliții cu PSD”. Mesajul are miză de stabilitate politică și, implicit, de predictibilitate pentru agenda de reforme, într-un moment în care Bolojan leagă direct blocajele din coaliții de costuri publice și de criza bugetară . În aceeași intervenție, președintele PNL și premier interimar a susținut că „cea mai mare pacoste” este formarea unor coaliții care „nu funcționează”, iar alternativa la o coaliție „stabilă, dar care nu face nimic” ar fi opoziția. Bolojan a acuzat PSD că ar fi „dinamitat coaliția” prin încălcarea înțelegerilor și prin evitarea asumării răspunderii, ceea ce ar fi dus la guvernare „cu frâna de mână trasă”. De ce contează: semnal de repoziționare cu efect asupra guvernării Decizia anunțată de Bolojan ridică o barieră politică între cele două partide care au guvernat împreună și poate îngusta opțiunile de majoritate în viitoarele formule de guvernare. În logica expusă de liderul PNL, problema nu ar fi una „de persoane”, ci de „încredere minimă” necesară pentru rezultate într-o coaliție. Bolojan a legat explicit funcționarea coalițiilor de reacția electoratului, afirmând că alianțele mari „fără să livrăm” au alimentat „votul anti-sistem”, prin ocuparea de funcții fără reformele „de care țara asta avea nevoie”. Contextul invocat: criza bugetară și responsabilitatea partidelor de guvernare Premierul interimar a spus că România a intrat într-o „criză bugetară” din cauze interne, nu din șocuri externe ca în 2008–2010, argumentând că statul a cheltuit „ani de zile mai mult decât ne-am putut permite”. Potrivit lui Bolojan, responsabilitatea pentru această situație ar aparține partidelor care au guvernat înainte de 2024, „adică PSD și PNL”. Totodată, el a afirmat că „nu s-a înghesuit nimeni să-și asume mandatul de premier” și a descris încercarea de a menține guvernarea pe baza unei înțelegeri între partide, până când, spune el, s-a ajuns „în fața acestei moțiuni de cenzură”. Ce urmează Din informațiile citate, Bolojan poziționează PNL pe o linie de evitare a coalițiilor cu PSD, cu argumentul că acestea nu pot produce reforme și generează costuri politice și sociale. News nu oferă, în același material, detalii despre o alternativă concretă de majoritate sau despre un calendar al unor negocieri viitoare. [...]
Eugen Tomac are la dispoziție 10 zile să strângă 233 de voturi pentru învestire , iar negocierile care încep luni cu PSD, PNL și USR vor decide dacă România poate avea rapid un guvern „tehnic” sau intră într-un nou blocaj politic, potrivit HotNews . Premierul desemnat va începe discuțiile luni, în prima zi fiind programate întâlniri cu PNL (ora 11), USR (ora 14) și PSD (ora 17), urmând ca negocierile să continue și cu celelalte grupuri parlamentare. Tomac trebuie să se prezinte în fața Parlamentului pentru votul de încredere până duminică, termen calculat de la nominalizarea oficială de vineri, prin decret publicat în Monitorul Oficial. Miza: majoritatea de 233 de voturi și condițiile partidelor Pentru învestire este necesară majoritatea deputaților și senatorilor, adică 233 de voturi. În acest context, poziționările partidelor indică o negociere dificilă, cu linii roșii explicite. Ilie Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a spus că liberalii nu vor vota un guvern în care să existe secretari de stat sau șefi de servicii deconcentrate „puși pe posturi” sau susținuți de PSD, invocând lipsa de încredere după moțiunea de cenzură care a dărâmat guvernul din care PSD făcea parte. UDMR, prin Kelemen Hunor, a transmis că așteaptă să vadă programul de guvernare, miniștrii propuși și intențiile premierului desemnat înainte de a decide susținerea. PSD, prin Sorin Grindeanu, a anunțat că este deschis la discuții pentru coagularea unei majorități, dar condiționează susținerea de principii precum reluarea investițiilor și stimularea economică, protejarea veniturilor mici și medii și susținerea IMM-urilor. USR, prin Dominic Fritz, a precizat că va discuta „din respect pentru președinte și interesul național”, însă intră la negocieri cu o linie clară: fără nicio formulă cu PSD. Fritz a mai spus că USR susține o formulă care include miniștri USR, menționând patru nume. AUR, prin George Simion, a anunțat că nu va susține executivul și că parlamentarii partidului nu vor intra în sala de vot. Grupul parlamentar PACE – Întâi România a transmis că votul său este condiționat de acceptarea integrală a „trei linii roșii”, între care „curățarea structurilor de influența USR”, „fără tehnocrați de fațadă” și asumarea a 10 măsuri de urgență. Guvern „tehnic, nu politic”: nume vehiculate și portofolii sensibile Tomac a spus că va propune un guvern „tehnic, nu politic”, iar în spațiul public sunt vehiculate mai multe nume pentru ministere, cu mențiunea că discuțiile nu sunt finalizate și lista poate fi modificată pe parcursul negocierilor, potrivit unor surse oficiale citate de News.ro. Printre numele menționate: Externe: Luca Niculescu Apărare: Mihnea Motoc Educație (și posibil vicepremier): Sorin Costreie, consilier al președintelui Muncă: Valentina Robu, Diana Morar, Lavinia Niculescu (variante) Finanțe: Șerban Matei și Bogdan Glăvan (opțiuni) Sănătate: Cătălin Cîrstoiu sau Ștefan Busnatu; este luată în calcul și nominalizarea unei femei Dezvoltare Regională: Vladimir Ionaș sau Ștefan Țigănaș Transporturi: Ionuț Laurențiu Mașala Investiții și Proiecte Europene: Dragoș Pîslaru (ar putea rămâne) Justiție: Cosmin Filatov, consilier prezidențial pe probleme constituționale Cultură: Adrian Papahagi Agricultură: Nicolae Istudor Mediu: Teodor Dulceață (secretar general adjunct) Vicepremier: Radu Burnete (consilier prezidențial) Ce urmează și cum își justifică președintele alegerea Nicușor Dan a spus că speră ca „toate forțele pro-occidentale” să sprijine guvernul, argumentând că nu ar exista „o altă posibilitate logică pro-occidentală” care să aibă și majoritate. Președintele a respins ideea că și-ar face „guvernul său”, susținând că nominalizarea a fost un răspuns la o „necesitate” și la lipsa unei alternative pro-occidentale. Întrebat ce se întâmplă dacă Tomac nu reușește să strângă majoritatea, președintele a răspuns că nu vrea să discute scenariul „acum”, potrivit relatării. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că formarea rapidă a unui guvern „tehnic” este ieșirea din blocaj , deși discuțiile purtate luni cu partidele nu au produs, deocamdată, un sprijin explicit, potrivit news.ro . Mesajul lui Tomac pune accent pe urgența deciziei politice, în condițiile în care lipsa unei majorități funcționale prelungește incertitudinea guvernării. Tomac a declarat luni seară, la Antena 3, că „sunt legitime condițiile partidelor” și că are „disponibilitate de dialog” cu toate formațiunile pro-occidentale din Parlament. El a spus că înțelege de ce partidele „încearcă să pună între ele bariere foarte mari”, dar a insistat că soluția este un executiv funcțional. „Guvern tehnic”, fără „ambiții politice”, invocat ca soluție de deblocare Premierul desemnat a susținut că a prezentat partidelor ideea unui guvern tehnic, „nu cu ambiții politice”, motivând că există „câteva urgențe”. În același context, a precizat că nu consideră situația „un moment de triumf”, ci o responsabilitate asumată pentru a depăși blocajul. Discuții fără semnale pozitive și apel la acțiune Tomac a afirmat că, în discuțiile avute luni, „niciun partid nu a fost pozitiv”, fiecare rămânând „aplicat pe linia” pe care o consideră justificată. În același timp, a transmis că înțelege nemulțumirile partidelor, însă a avertizat că, pentru a avansa, este nevoie de decizie: „Le înțeleg nemulțumirile, dar pentru a avansa avem nevoie de acțiune.” Tot luni, Tomac a spus că dialogul cu președintele PNL, Ilie Bolojan , a fost „civilizat” și a menționat că poate înțelege poziția PNL „până la un punct”, în condițiile în care „moțiunea a afectat direct partidul”. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac promite prudență fiscală, încercând să securizeze sprijin politic pentru un guvern tehnic , pe fondul discuțiilor cu PSD despre relansarea economică și temerile legate de taxare, potrivit news.ro . Tomac a spus, luni, după întâlnirea cu liderii PSD, că a prezentat prioritățile viitorului executiv și a insistat că „nu este momentul să ne hazardăm” în zona de taxare. În acest context, el a afirmat că i-a asigurat pe social-democrați că guvernul pe care îl propune va fi „extrem de prudent și atent” astfel încât românii „să nu mai simtă noi poveri sau biruri”. Miza: sprijin politic pentru un guvern „capabil să ia decizii” În declarațiile sale, Tomac a legat explicit discuția despre măsuri economice de nevoia unui guvern funcțional, care să poată lua decizii într-un „moment tensionat” pentru societate. El a făcut apel la „responsabilitate” către toate partidele și a cerut susținere din partea formațiunilor „afiliate familiilor europene”, invocând direcția „pro-occidentală” și parteneriatul transatlantic . Discuții și cu USR: fără membri de partid din actualul Parlament în cabinet Premierul desemnat a declarat că speră ca USR „va da dovadă de multă responsabilitate” și că își dorește să continue colaborarea cu acest partid. Totodată, Tomac a dat asigurări că nu va include în cabinet „niciun membru cu carnet de partid din actualul Parlament”, în linia unui guvern tehnic. Context: PSD cere schimbarea „modelului Bolojan de austeritate” În paralel, Sorin Grindeanu a transmis, după discuția cu Tomac, că viitorul guvern „trebuie să schimbe din temelii modelul Bolojan de austeritate” și că, dacă executivul vrea sprijinul PSD, „reformele și măsurile de reducere a deficitului trebuie să plece de sus în jos”, potrivit unei relatări separate a news.ro . În acest moment, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre măsuri concrete sau un calendar de implementare; mesajul central rămâne angajamentul de prudență privind taxarea, folosit ca argument pentru obținerea unei majorități de susținere. [...]
