Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan a convocat consultări la Cotroceni pe 22 aprilie, potrivit Libertatea, după ce PSD și-a retras sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan.
Consultările sunt programate pentru miercuri, 22 aprilie 2026, cu liderii partidelor din coaliția de guvernare și cu reprezentanții unor grupuri parlamentare. Anunțul a fost făcut marți, 21 aprilie, de Administrația Prezidențială.
Administrația Prezidențială arată că invitațiile au fost transmise „în temeiul prerogativelor constituționale”, pentru consultări la Palatul Cotroceni, în contextul tensiunilor politice generate de decizia PSD privind susținerea premierului.
Programul consultărilor de miercuri, 22 aprilie, este următorul:
Miza discuțiilor ține de stabilitatea guvernării, în condițiile în care retragerea sprijinului politic de către PSD poate afecta funcționarea actualei majorități și capacitatea Guvernului de a-și menține susținerea în Parlament. Următorul reper imediat este ziua de 22 aprilie, când vor avea loc consultările.
Recomandate
PNL și USR contestă la CCR împărțirea funcțiilor din Biroul Permanent al Camerei Deputaților , susținând că noua formulă nu respectă ponderea partidelor rezultată din componența Parlamentului și că ar fi fost stabilită printr-o înțelegere PSD–AUR, potrivit News . Sesizarea a fost anunțată de cele două grupuri parlamentare într-o conferință comună la Parlament. Miza invocată de PNL și USR este una de reglementare și procedură parlamentară: modul de alocare a pozițiilor din Biroul Permanent ar trebui să reflecte proporțiile din Camera Deputaților, iar abaterea de la acest principiu ar încălca prevederi constituționale. Ce reclamă PNL și USR: „ponderea” din Parlament nu se regăsește în Biroul Permanent Deputatul USR Alexandru Dimitriu a afirmat că disputa nu ar fi „despre posturi”, ci despre respectarea regulilor de reprezentare în conducerea Camerei. El a indicat explicit un dezechilibru între numărul de deputați și numărul de locuri generate în Biroul Permanent, dând ca exemplu situația în care 13 deputați ai SOS România ar avea un loc, în timp ce „peste cincizeci” de deputați PNL ar genera tot un singur loc. În acest context, Dimitriu a susținut că sesizarea cere Curții Constituționale să constate încălcarea și să „anuleze această pondere” stabilită prin noua împărțire. Acuzații politice: înțelegere PSD–AUR și „abuz” procedural Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a încadrat demersul în ceea ce a numit „înțelegeri nepublice” între PSD și AUR, înainte de începerea sesiunii parlamentare. El a cerut ca situația să nu fie acceptată ca un „abuz” care să continue și a vorbit despre o „alianță toxică de guvernare PSD-AUR-SOS”. Ca element de presiune politică, PNL și USR au boicotat, miercurea trecută, activitățile parlamentare, după ce au pierdut două posturi în conducerea Camerei, acuzând o înțelegere PSD–AUR. Ce urmează Următorul pas depinde de Curtea Constituțională, care va decide dacă admite sesizarea și dacă modul de repartizare a funcțiilor din Biroul Permanent respectă cerința de reprezentare proporțională invocată de PNL și USR. În lipsa unei decizii, noua configurație rămâne în vigoare. [...]
Asocierea PNL cu PSD a avut un cost politic major , iar partidul „și-a recăpătat coloana vertebrală” după schimbarea conducerii, susține vicepremierul și vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu , potrivit Adevărul . Mesajul indică o repoziționare internă a liberalilor, cu implicații directe pentru stabilitatea și direcția viitoare a coaliției de guvernare. Gheorghiu a transmis duminică, într-o postare pe Facebook, că PNL trebuie „să aibă curajul să învețe din lecțiile trecutului” și „să nu mai repete aceleași greșeli”. Declarația vine în contextul participării sale la școala de vară a seniorilor liberali, unde a discutat despre traseul său din societatea civilă către politică și despre valorile pe care le consideră definitorii pentru liberalism. Critica „stabilității” și delimitarea de fosta conducere Vicepreședinta PNL afirmă că apropierea de PSD a fost justificată în trecut prin concepte precum „stabilitate” și „interes național”, pe care le descrie drept „cuvinte golite de conținut”. În evaluarea sa, fosta conducere ar fi transformat PNL „într-o anexă la PSD”. În același mesaj, Gheorghiu leagă schimbarea de ton de preluarea conducerii partidului de către Ilie Bolojan , moment după care PNL ar fi început să se delimiteze mai ferm. Ce valori spune că ar trebui să ghideze PNL Gheorghiu enumeră o listă de repere pe care le consideră esențiale pentru identitatea liberală: libertatea individuală; proprietatea privată; antreprenoriatul; statul de drept; investițiile și productivitatea; respectul pentru muncă și pentru banul public. În același registru, ea susține că politicienii ar trebui să prioritizeze interesul cetățenilor și critică ideea de compromisuri făcute pentru „funcții și privilegii”. De ce contează Mesajul pune presiune politică pe linia de colaborare cu PSD și sugerează că, în interiorul PNL, costurile alianței sunt folosite ca argument pentru o repoziționare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți sau decizii de coaliție, rămâne de văzut dacă această delimitare se va traduce în schimbări de strategie sau doar într-o recalibrare de discurs. [...]
AUR își păstrează linia „anticipate”, dar lasă ușa întredeschisă pentru discuții cu PSD potrivit Antena 3 , care îl citează pe liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu . Mesajul vine pe fondul criticilor interne la adresa lui George Simion și al speculațiilor privind o posibilă repoziționare a partidului în negocierile pentru o majoritate parlamentară. Peiu a respins ideea unei „revolte” sau a existenței unor tabere în AUR, susținând că este vorba doar despre „puncte de vedere” diferite, în contextul declarațiilor făcute de Mohammad Murad, Gheorghe Piperea și Marius Lulea. Ce spune Peiu despre „trio-ul” Murad–Piperea–Lulea și PSD Cei trei au apărut împreună la o emisiune la Realitatea TV, unde l-au criticat pe George Simion și au cerut ca AUR să negocieze formarea unei majorități parlamentare cu PSD. Peiu a spus că, în opinia sa, pozițiile exprimate de Murad și Piperea sunt „rezonabile”, dar nu a comentat afirmațiile lui Marius Lulea. În interpretarea lui Peiu, răspunsurile celor doi au fost date la întrebarea dacă AUR ar trebui să meargă la discuții dacă PSD invită partidul la negocieri. El a argumentat că nu poți refuza o discuție, dar a nuanțat că aceasta ar avea sens doar într-un cadru care implică participarea AUR la guvernare. „Eu aș spune că nu există tabere în AUR, există puncte de vedere.” „Această discuție se poate face numai în contextul în care am participa la guvernare.” Linia oficială: alegeri anticipate, pe fondul crizei politice Peiu a reiterat că poziția oficială a AUR pentru încheierea crizei politice rămâne organizarea de alegeri anticipate. Tot el a afirmat că partidul ar putea obține un scor care „probabil” i-ar permite să formeze guvernul și a susținut că „aritmetica parlamentară” ar arăta diferit după eventuale anticipate. În același context, Peiu a spus că percepția publică despre AUR s-ar schimba odată ajuns la putere, respingând ideea unei transformări de tip „melonizare” (referire la premierul italian Giorgia Meloni), pe care a prezentat-o ca pe o etichetă externă, nu ca pe o schimbare reală a partidului. Context: blocajul de după căderea Guvernului Bolojan Potrivit sursei, la patru luni de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, finalul crizei politice rămâne incert. Președintele Nicușor Dan nu se grăbește cu o nouă desemnare de premier, iar ultimul nume vehiculat pentru această funcție este cel al fostului ambasador Luca Niculescu. [...]
Negocierile PSD–AUR pentru învestirea Guvernului Veștea au eșuat din start , după ce AUR susține că și-a anunțat din timp refuzul de a vota, iar discuțiile au rămas fără un acord politic care să livreze majoritate în Parlament, potrivit Antena 3 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a declarat că i-a informat personal pe Sorin Grindeanu și Marian Neacșu că partidul nu va vota pentru „Guvernul Veștea” și că l-a sfătuit pe președintele PSD să nu îl trimită pe Adrian Veștea la sediul AUR, pentru a evita un episod public „de râs”. „Eu le-am spus: «sfatul meu este să nu-l lăsați pe domnul Veștea să se ducă la sediul AUR că se va face de râs». A fost un sfat chiar dezinteresat”, a afirmat Petrișor Peiu. De ce contează: blocajul politic prelungește guvernarea interimară Miza practică a acestui schimb de acuzații este prelungirea crizei de guvernare, într-un context în care Executivul are atribuții limitate. Antena 3 amintește că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026, inițiată de PSD și AUR, iar de atunci guvernul este interimar și „nu poate adopta ordonanțe de urgență și nu poate iniția legi în Parlament”. În același interval, președintele Nicușor Dan a nominalizat doi premieri: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul după ce nu a strâns o majoritate) și Adrian Veștea, care a picat la votul din Parlament. Ce spun actorii: refuzul AUR și discuțiile despre șefia Senatului Peiu a respins ideea că George Simion ar fi făcut „alte promisiuni” către PSD și a reiterat condiția politică a AUR: dacă partidul nu este invitat la guvernare, nu votează învestirea. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a confirmat că a avut mai multe întâlniri cu liderul AUR înainte de vot, pentru a negocia susținerea parlamentarilor, și a spus că „unii au promis că vor da voturile”. În discuții ar fi existat și varianta ca șefia Senatului să revină AUR, iar Simion „nu a cerut să intre la guvernare”, conform relatării. În lipsa unei majorități, următorul pas depinde de o nouă formulă de negociere și de o nouă propunere care să treacă de votul Parlamentului, însă articolul nu indică un calendar sau un nume suplimentar. [...]
PNL cere autosesizarea instituțiilor după un zbor privat spre Mykonos atribuit unor demnitari și unui judecător CCR , pe fondul întrebărilor legate de cine a plătit deplasarea și dacă astfel de beneficii pot afecta independența funcției publice, potrivit Antena 3 . PNL solicită PSD să explice public deplasarea în Mykonos a fostului ministru al Muncii Petre-Florin Manole, într-un avion privat, alături de judecătorul Curții Constituționale Cristian Deliorga, Victor Ponta, alți foști miniștri și oameni de afaceri, conform unui comunicat al partidului. În comunicat, liberalii cer lămuriri privind „scopul real al călătoriei”, motivul pentru care au fost suportate cheltuielile și criteriile de selecție a pasagerilor. PNL invocă și o estimare a presei, potrivit căreia zborul cu avionul privat „putea costa aproximativ 50.000 de euro” (aprox. 250.000 lei), și susține că „informațiile apărute ulterior” ar indica faptul că una dintre deplasări ar fi fost plătită de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) . Miza: integritatea și independența funcției publice PNL afirmă că judecătorul CCR Cristian Deliorga ar trebui să explice de ce a acceptat o astfel de deplasare „alături de politicieni și oameni de afaceri”, cine l-a invitat și dacă i s-a cerut ceva în schimbul beneficiilor. Partidul cere ca „organele competente să se autosesizeze”, iar Curtea Constituțională „să verifice dacă asemenea relații au afectat sau puteau afecta independența judecătorului”. Ce se știe despre zbor și lista pasagerilor, potrivit datelor invocate Florin Manole ar apărea pe lista pasagerilor unui avion privat care a plecat pe 8 iulie 2026 de pe Aeroportul Băneasa către Mykonos, potrivit unor date de zbor obținute de NewsCenter.ro, mai notează publicația. Conform aceleiași relatări, în avion s-ar fi aflat: judecătorul CCR Cristian Deliorga; fostul premier Victor Ponta; senatorul UDMR István-Loránt Antal; foștii miniștri Nicolae Bănicioiu și Ovidiu Silaghi; directorul Aeroporturilor București, Bogdan Mîndrescu; omul de afaceri Gruia Stoica. Potrivit informațiilor citate, Gruia Stoica a declarat pentru NewsCenter.ro că zborul ar fi fost plătit de CCIR, instituție care ar fi ales invitații din aeronavă. [...]
PNL și USR cer oprirea votului online în Parlament , invocând degradarea activității parlamentare și nevoia de prezență fizică la dezbateri, potrivit news.ro . Solicitarea a fost depusă oficial la conducerea Camerei Deputaților de grupurile reunite ale celor două partide. Deputatul PNL Raluca Turcan a argumentat că votul online a fost introdus în pandemie și a fost menținut ulterior pentru a permite finalizarea proiectelor de reformă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , însă „pandemia s-a încheiat” și „PNRR s-a încheiat”, astfel că „nu mai există nicio motivație” pentru păstrarea acestui mecanism. Miza: reguli mai stricte de prezență și funcționare Turcan a susținut că Parlamentul „nu este work from home” și că votul ar trebui să fie rezultatul unei dezbateri, nu doar o reacție la indicațiile liderilor de grup. În acest context, PNL și USR cer renunțarea la votul online și pregătesc solicitări suplimentare privind modul de lucru în comisii. Concret, potrivit declarațiilor citate, ar urma să fie cerute și măsuri care să vizeze: desfășurarea comisiilor cu prezență fizică; eliminarea suprapunerii ședințelor de comisie, astfel încât parlamentarii să poată participa la dezbateri. Argumentul politic: „activitatea s-a degradat” Raluca Turcan a afirmat că activitatea parlamentară „s-a degradat foarte mult” și a pus această evoluție și pe seama votului online. Ea a mai spus că în democrații „puternice” votul online nu mai este acceptat în Parlament. În același registru, deputatul PNL a criticat parlamentarii care își concentrează activitatea în zona de expunere pe rețele sociale, afirmând: „Sunt zeci de parlamentari care sunt cunoscuţi pe TikTok, dar abia dacă au păşit în instituţia Parlamentului şi îşi desfăşoară întreaga activitate, confortabil, dintr-un fotoliu şi un vot pe tabletă.” Ce urmează Solicitarea a fost depusă în Biroul de conducere al Camerei Deputaților, iar următorul pas este discutarea ei la nivelul conducerii Camerei. Materialul nu precizează un calendar sau o decizie deja luată privind eliminarea votului online. [...]
