Știri
Știri din categoria Politică
Ieșirea miniștrilor PSD din Guvernul Bolojan deschide o criză operațională imediată, cu riscul unui blocaj administrativ și al unei reconfigurări rapide a majorității, potrivit Adevărul, care publică stenograme din ședința conducerii PSD.
Decizia a fost luată miercuri, după consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, în contextul votului PSD de retragere a sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Conducerea partidului, reunită în Biroul Permanent Național, a votat în unanimitate retragerea miniștrilor, măsură care ar urma să se producă joi, înaintea ședinței de Guvern.
În stenogramele citate de publicație, mai mulți lideri PSD discută despre pașii următori, inclusiv escaladarea conflictului politic. Adrian Solomon (lider PSD Vaslui) susține că demisia miniștrilor ar trebui urmată rapid de o moțiune de cenzură, în timp ce alți lideri vorbesc despre „a merge până la capăt” sau despre o abordare „graduală”, cu „toți pașii pregătiți”.
Sorin Grindeanu, președinte PSD, afirmă că partidul va „concretiza anumite discuții” în perioada următoare, iar Olguța Vasilescu (primar Craiova) cere o poziționare mai dură în conflictul politic.
Lista membrilor PSD din Guvern care se vor retrage, așa cum apare în material, include:
Surse politice citate în articol arată că liderii PSD ar susține varianta unui premier tehnocrat care să îl înlocuiască pe Ilie Bolojan, caz în care ar considera criza guvernamentală rezolvată. Tot din surse politice, Nicușor Dan ar agrea această variantă, însă liderii PNL ar fi transmis că nu renunță la Ilie Bolojan la conducerea Guvernului.
În paralel, aceleași surse susțin că premierul ar intenționa ca, în ședința de joi, să demită toți demnitarii PSD – de la miniștri la prefecți – urmând să îi înlocuiască cu tehnocrați și reprezentanți ai societății civile. Dacă acest scenariu se confirmă, miza nu mai este doar politică, ci și una de continuitate administrativă, prin schimbări rapide în aparatul executiv.
Recomandate
PSD ridică miza pe fiscalitatea carburanților, legând-o direct de inflație , după ce deputatul Marius Budăi l-a acuzat pe Ilie Bolojan că majorarea TVA și a accizelor la carburanți ar fi împins în sus costurile din economie. Declarațiile apar într-o postare citată de Digi24 , pe fondul creșterii ratei anuale a inflației la 6,9% în octombrie, de la 6,6% în septembrie. Budăi susține că „rețeta” promovată de Bolojan nu ar fi rezolvat problemele economice, ci le-ar fi agravat, în condițiile unei crize energetice internaționale și ale războiului din Ucraina, respectiv tensiunilor din Orientul Apropiat. În acest context, deputatul PSD afirmă că fostul premier ar fi ales să majoreze TVA și accizele la carburanți, pe care le descrie drept taxe ce se adaugă peste scumpirile internaționale și „împing în sus costurile întregii economii”. „Domnul Bolojan a vrut să stingă inflaţia cu benzină. Şi acum se miră că focul arde mai tare!” Scumpirea carburanților, transmisă în costuri mai mari în economie În mesajul citat, Budăi indică o creștere anuală a prețurilor la carburanți: motorina ar fi „cu 43% mai scumpă” decât în urmă cu un an, iar benzina „cu 33%”. El leagă aceste scumpiri de efecte în lanț în sectoare precum transporturile și agricultura, cu impact ulterior în prețul alimentelor. Propunerea PSD: motorină pentru agricultură fără TVA și acciză, în limita declarată la APIA Ca alternativă, Budăi spune că PSD propune ca fermierii să poată cumpăra direct de la pompă motorina necesară lucrărilor agricole „fără TVA și acciză”, pentru „cei 78 de litri pe hectar declarați la APIA”. Potrivit lui, o astfel de măsură ar însemna „o reducere de cel puțin 3-4 lei pe litru”, cu efecte de scădere a costurilor în agricultură și de diminuare a presiunii asupra prețurilor alimentelor. În același mesaj, deputatul PSD prezintă disputa ca o diferență de „viziuni economice”: pe de o parte, creșterea poverii fiscale asupra populației și firmelor, pe de altă parte, reducerea costurilor pentru a proteja puterea de cumpărare. [...]
PNL acuză PSD că riscă să slăbească disciplina fiscală după schimbarea de putere de la Palatul Victoria, iar eurodeputatul Siegfried Mureșan îl atacă direct pe Sorin Grindeanu , pe care îl numește „premierul de facto” și șeful unui „Guvern «Scuze și Regrete»”, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele sociale, Mureșan susține că Grindeanu și miniștrii PSD ar oferi „scuze” și „regrete” în loc de soluții, invocând promisiuni precum creșterea salariilor și pensiilor și reducerea TVA și a altor taxe. Eurodeputatul afirmă că liderul PSD ar fi regretat depunerea „prea târzie” a moțiunii de cenzură, însă califică această explicație drept „falsă”. Miza: continuitatea consolidării fiscale, în context de deficit ridicat Mesajul lui Mureșan leagă disputa politică de tema consolidării fiscale (set de măsuri prin care statul reduce deficitul bugetar, prin controlul cheltuielilor și/sau creșterea veniturilor). El afirmă că moțiunea de cenzură ar fi fost depusă pentru a-l înlătura pe Ilie Bolojan și pentru a opri măsuri care ar fi limitat accesul „clientelei de partid” la resurse publice. În același timp, eurodeputatul invocă presiunea deficitului bugetar și riscurile asociate, susținând că „Guvernul Bolojan” ar fi „aproape” înjumătățit deficitul de 9% lăsat de „Guvernul Ciolacu”. În acest context, Mureșan argumentează că nu pot fi crescute „brusc” cheltuielile în 2026, după un deficit de 9% în 2024, despre care spune că a dus România „la un pas” de retrogradarea în categoria „junk”, la blocarea fondurilor europene și la pierderea credibilității pe piețele internaționale. Ce spune PNL despre intențiile PSD după moțiune Mureșan mai afirmă că planul PSD după moțiune ar fi fost „să rupă PNL”, astfel încât o parte din partid să guverneze alături de PSD, cu „un alt premier liberal”. Potrivit acestuia, planul „nu a funcționat”, iar PNL ar fi rămas unit, ceea ce ar fi obligat PSD să își asume conducerea guvernării după moțiunea depusă chiar de partid. În final, eurodeputatul susține că ministrul de Finanțe din guvernul „controlat de PSD” le-ar fi spus partenerilor europeni de la Bruxelles că va continua măsurile de reducere a deficitului și de consolidare fiscală, iar mesajul se încheie cu o ironie la adresa lui Grindeanu: „mai puține regrete și mai multă guvernare”. [...]
Președintele Nicușor Dan a spus că a negociat personal formarea majorității pentru învestirea Guvernului PSD–Luca Niculescu , deși, potrivit Constituției, această responsabilitate revine premierului desemnat, relatează G4Media . Declarația ridică o problemă de delimitare instituțională a atribuțiilor, cu potențial impact asupra modului în care este interpretat rolul președintelui în formarea guvernului. Afirmațiile au fost făcute la Dublin, la a noua reuniune a Comunității Politice Europene , în cadrul unei conferințe de presă în care Nicușor Dan a fost întrebat despre un raport pe justiție început, dar neprezentat, care ar urma să includă și explicații privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Președintele a motivat întârzierea prin criza guvernamentală și prin efortul de a construi o majoritate parlamentară. „S-a întâmplat că a căzut guvernul și eu trebuia să găsesc o majoritate. Mi-a luat cinci luni și jumătate să o găsesc. Din păcate, această criză a luat multe resurse, timp și energie de la mulți dintre noi.” În aceeași intervenție, Nicușor Dan a afirmat că, odată ce există un guvern care gestionează „partea executivă”, își va relua demersurile pentru a prezenta „o sinteză despre alegeri”. Ce spune Constituția despre rolul președintelui și al premierului desemnat Potrivit explicațiilor din articol, Constituția stabilește că președintele consultă partidele și desemnează un candidat la funcția de prim-ministru (art. 103 alin. 1). După desemnare, candidatul are la dispoziție 10 zile pentru a alcătui lista guvernului și programul de guvernare și pentru a cere votul de încredere al Parlamentului (art. 103 alin. 2 și 3), interval în care premierul desemnat poartă negocierile politice pentru susținerea parlamentară. În acest context, G4Media notează că Nicușor Dan „recunoaște” că s-a ocupat de găsirea majorității pentru învestirea guvernului, deși atribuția ar aparține premierului desemnat. Context politic: acuzații de cooperare cu PSD Materialul mai arată că, „de mai mult timp”, este vizibilă cooperarea dintre Nicușor Dan și PSD, iar președintele a fost acuzat în repetate rânduri, în special de lideri PNL, că ar fi fost responsabil de demiterea Guvernului Bolojan, inclusiv prin „intruziuni” în PNL menite să ducă la îndepărtarea lui Ilie Bolojan de la conducerea partidului. Din informațiile prezentate, următorul element urmărit public este momentul în care președintele va reveni cu raportul/sinteza promisă pe tema alegerilor, după ce a invocat criza guvernamentală drept principal motiv al întârzierii. [...]
Schimbul de replici Grindeanu–Bolojan ridică tensiunea politică în jurul guvernării , într-un moment în care mesajele publice dintre liderii PSD și PNL se mută din zona negocierilor în cea a atacurilor personale, cu potențial de a complica cooperarea politică, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reacționat la îndemnul transmis anterior de Ilie Bolojan – „Hai, Sorine, guvernează!” – spunând despre fostul premier că este „un fel de speaker motivațional” care participă la „întâlniri aranjate”, unde nu este „deranjat de întrebări serioase” despre direcția în care a dus România. Declarațiile au fost făcute miercuri seară, la Antena 3 CNN , și sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. În același context, Grindeanu a formulat și replica directă la mesajul lui Bolojan: „Am văzut că mi-a zis «Sorine, guvernează». Pot să-i spun că acum am guvernat şi noi, dar nu am tăiat, sigur am reparat ce ai făcut tu.” Contextul mesajului și ecoul public Digi24 notează că mesajul „Hai, Sorine, guvernează” a fost rostit de președintele PNL în cadrul unei emisiuni, unde i s-a cerut să îi transmită această replică liderului PSD. Momentul, înregistrat video, a circulat ulterior online și a generat „numeroase comentarii” în mediul digital. De ce contează Schimbul de acuzații și ironii între lideri ai celor două partide majore mută disputa într-o zonă de confruntare publică, nu de dialog instituțional. În practică, astfel de mesaje pot alimenta incertitudinea politică și pot influența capacitatea de coordonare în jurul deciziilor de guvernare, mai ales când tema centrală devine „cine guvernează” și cu ce bilanț. [...]
Negocierile pentru fuziunea prin absorbție a Forța Dreptei în PNL abia încep , iar finalizarea depinde de aprobări formale în ambele partide și de pași juridici la Tribunalul București, potrivit Digi24 . Ludovic Orban spune că el și Ilie Bolojan au primit mandate de negociere, însă procesul este încă într-o etapă incipientă. Miza imediată este una operațională și de organizare politică: protocolul de fuziune trebuie validat de congresele PNL și Forța Dreptei, apoi înregistrat la Tribunalul București. Orban a indicat că viitorul congres al PNL ar putea stabili și direcțiile strategice ale partidului pentru perioada următoare. În același context, fostul premier a susținut că Ilie Bolojan are „o susținere covârșitoare” în interiorul PNL și i-a acuzat pe contestatarii acestuia că încearcă să mențină partidul într-o relație de subordonare față de PSD, pe care a descris-o drept o tabără „iubitoare de PSD” și „minoritară”. Ce spune Orban despre calendar și scenariile politice Orban a afirmat că discuțiile despre fuziune sunt la început și că definitivarea va avea loc „în perioada care va veni”. Întrebat despre o posibilă candidatură a lui Ilie Bolojan la alegerile prezidențiale, Orban a evitat să avanseze un astfel de scenariu, argumentând că etapele politice trebuie parcurse „în ordinea firească”. Critici la adresa președintelui Nicușor Dan și relația cu PSD Separat de tema fuziunii, Orban a lansat critici la adresa președintelui Nicușor Dan, despre care a spus că și-ar fi construit strategia politică în jurul unui parteneriat cu PSD. În declarațiile citate, Orban a susținut că șeful statului ar fi încurajat demersuri politice care au favorizat social-democrații, inclusiv în contextul schimbărilor guvernamentale. Totodată, Orban a sugerat că în jurul lui Nicușor Dan s-ar afla „aceiași oameni” care au fost și în anturajul fostului președinte Klaus Iohannis, iar această influență ar putea explica apropierea de PSD. El a adăugat însă că responsabilitatea politică rămâne la președinte. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorii pași depind de negocierea și redactarea protocolului de fuziune, validarea lui în congresele celor două formațiuni și formalizarea juridică la Tribunalul București. Calendarul exact nu este precizat în material. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România și Ungaria vor încerca să „închidă” tensiunile bilaterale după o discuție directă cu premierul ungar Peter Magyar, potrivit Agerpres , la finalul reuniunii informale a Consiliului European . Șeful statului a declarat că întâlnirea bilaterală a avut loc „în mod foarte deschis”, iar cei doi au convenit că relația dintre cele două țări are „un potențial”, în pofida unor „probleme istorice” și „diplomatice” care au alimentat tensiuni. „Am acceptat fiecare dintre noi că există un potențial al acestei relații, că există probleme istorice, diplomatice în această relație, pe care sper că avem deschiderea să discutăm în perioada imediat următoare, pentru a închide [...] aceste discuții tensionate sau aceste [...] tensiuni, lucruri nerezolvate.” Ce urmează, potrivit declarațiilor Din declarațiile președintelui reiese că discuțiile ar urma să continue „în perioada imediat următoare”, cu obiectivul explicit de a reduce tensiunile și de a aborda temele rămase nerezolvate. Agerpres nu oferă detalii despre un calendar, teme concrete sau formatul viitoarelor discuții. Contextul întâlnirii Nicușor Dan a participat vineri la reuniunea informală a Consiliului European, găzduită de Irlanda, în calitate de stat care deține în prezent Președinția Consiliului UE. Potrivit aceleiași surse, reuniunea a fost prima discuție la nivel de lideri dedicată exclusiv inteligenței artificiale. [...]
