Știri
Știri din categoria Politică
Ieșirea miniștrilor PSD din Guvernul Bolojan deschide o criză operațională imediată, cu riscul unui blocaj administrativ și al unei reconfigurări rapide a majorității, potrivit Adevărul, care publică stenograme din ședința conducerii PSD.
Decizia a fost luată miercuri, după consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, în contextul votului PSD de retragere a sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Conducerea partidului, reunită în Biroul Permanent Național, a votat în unanimitate retragerea miniștrilor, măsură care ar urma să se producă joi, înaintea ședinței de Guvern.
În stenogramele citate de publicație, mai mulți lideri PSD discută despre pașii următori, inclusiv escaladarea conflictului politic. Adrian Solomon (lider PSD Vaslui) susține că demisia miniștrilor ar trebui urmată rapid de o moțiune de cenzură, în timp ce alți lideri vorbesc despre „a merge până la capăt” sau despre o abordare „graduală”, cu „toți pașii pregătiți”.
Sorin Grindeanu, președinte PSD, afirmă că partidul va „concretiza anumite discuții” în perioada următoare, iar Olguța Vasilescu (primar Craiova) cere o poziționare mai dură în conflictul politic.
Lista membrilor PSD din Guvern care se vor retrage, așa cum apare în material, include:
Surse politice citate în articol arată că liderii PSD ar susține varianta unui premier tehnocrat care să îl înlocuiască pe Ilie Bolojan, caz în care ar considera criza guvernamentală rezolvată. Tot din surse politice, Nicușor Dan ar agrea această variantă, însă liderii PNL ar fi transmis că nu renunță la Ilie Bolojan la conducerea Guvernului.
În paralel, aceleași surse susțin că premierul ar intenționa ca, în ședința de joi, să demită toți demnitarii PSD – de la miniștri la prefecți – urmând să îi înlocuiască cu tehnocrați și reprezentanți ai societății civile. Dacă acest scenariu se confirmă, miza nu mai este doar politică, ci și una de continuitate administrativă, prin schimbări rapide în aparatul executiv.
Recomandate
PSD condiționează decizia de intrare la guvernare de credibilitatea negocierilor , după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan că „l-a mințit” pe președintele Nicușor Dan și că și-a schimbat pozițiile de la o zi la alta, potrivit Antena 3 . Grindeanu a declarat că social-democrații vor stabili în Consiliul Politic Național dacă vor face parte din Guvernul propus de Adrian Veștea, însă a legat blocajul politic de modul în care, susține el, Bolojan a relaționat cu șeful statului și de schimbarea repetată a condițiilor privind susținerea guvernului. Ce reproșează Grindeanu și de ce contează pentru formarea guvernului În intervenția citată, liderul PSD a susținut că Bolojan ar fi promis inițial intrarea într-un „guvern tehnocrat”, pentru ca apoi să revină cu condiții succesive, inclusiv legate de componența și arhitectura guvernării (de la acuzația de „proxy PSD” până la cerințe privind secretari de stat și prefecți), iar în final să ajungă la refuzul de a vota guvernul pe motiv că „nu este politic”. „Dacă ești președinte de partid și îl minți pe președintele României, dacă nu îți asumi ceea ce spui (...), atunci există o problemă.” Grindeanu a afirmat că „a minți președintele și a veni de la o zi la alta cu alte scenarii și alte dorințe” ar fi motivul pentru care „suntem în această situație”, adăugând că „lumea este sătulă” de faptul că Bolojan „se gândește doar la el”. Context: decizia PSD rămâne în așteptare În același timp, Grindeanu a reiterat că PSD urmează să decidă în forurile interne dacă intră sau nu în executivul propus de Adrian Veștea. În declarațiile prezentate, el a precizat că nu comentează deciziile interne ale PNL, pe care le consideră „treaba lor”. [...]
Criza desemnării premierului riscă să împingă politica spre un „consens” fără conținut, în care miza devine doar cine administrează aceleași decizii , într-un context în care partidele evită să discute schimbări de fond precum fiscalitatea sau întărirea capacității statului, potrivit unei opinii publicate de Libertatea . Textul îl plasează pe președintele Nicușor Dan în centrul acestei dinamici, pe fondul nominalizărilor vehiculate pentru funcția de premier, și susține că disputa publică nu se poartă pe programe sau politici, ci pe nume care ar urma să continue „fix tot aia”. În același registru, autorul indică drept simptom lipsa de reacție la manifestația profesorilor, pe care o leagă de o „perioadă de maximă desolidarizare”. Ce lipsește din dezbatere: decizii cu impact bugetar și administrativ Un fir principal al opiniei este că agenda politică evită subiectele care ar schimba distribuția costurilor în societate și ar produce efecte bugetare și administrative. Sunt menționate, ca exemple de „curaj” absent, teme precum: „impozite corecte”; întărirea statului și a angajaților; modificarea „trocului” în recoltarea datoriilor de către ANAF. În paralel, autorul susține că există o convergență în jurul ideii de a nu „tăia” de la zonele cu putere și resurse (sunt enumerate, în text, bogații, SRI, respectiv menținerea unor persoane în funcții), în timp ce presiunea ar rămâne pe categoriile largi. PSD, absent din discuția despre premier, și AUR ca variabilă de negociere Opinia notează că PSD ar fi „marele absent” din discuția despre desemnarea premierului, deși este descris ca partidul cu cele mai multe voturi la ultimele alegeri. În acest context, autorul afirmă că președintele ar fi trebuit să forțeze o nominalizare directă (este menționat numele lui Sorin Grindeanu ), iar restul scenariilor sunt caracterizate drept „abureli”. O altă idee cu potențial de impact politic este introducerea explicită a AUR în ecuația negocierilor: în text se afirmă că Adrian Veștea ar fi anunțat că ar negocia și cu AUR, ceea ce ar transforma partidul într-o „variabilă” în calculele prezidențiale. În același context este invocată o analiză Financial Times despre AUR și George Simion, menționată ca semnal relevant privind repoziționarea și încercarea de „deradicalizare” a liderului AUR. De ce contează: risc de blocaj și de politici „pe pilot automat” Din perspectiva consecințelor, opinia descrie un climat în care competiția politică se reduce la administrarea aceluiași set de opțiuni, fără asumarea unor schimbări care ar afecta echilibre bugetare, fiscalitatea sau capacitatea instituțiilor. Într-un asemenea cadru, discuția despre premier devine, în esență, un mecanism de menținere a status quo-ului, iar tensiunile sociale (precum cele din educație) rămân fără răspuns politic vizibil. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea condiționează calendarul formării Guvernului de un acord pe program, cu accent pe echilibru bugetar , într-un moment în care intrarea PSD la guvernare rămâne în așteptare, potrivit Agerpres . Veștea a transmis că nu este „momentul deciziilor pripite” și că va folosi „responsabil” timpul disponibil pentru a construi „un acord solid” asupra programului de guvernare. În mesajul publicat pe Facebook, el a indicat drept obiective ale viitorului program relansarea economiei, creșterea nivelului de trai și „restabilirea echilibrului bugetar”. Negocierile continuă până la finalizarea programului și a echipei Premierul desemnat a spus că își asumă continuarea dialogului și a negocierilor cu partidele politice până la finalizarea programului de guvernare și a echipei guvernamentale, invocând faptul că românii așteaptă „soluții și rezultate” după „mai bine de o lună și jumătate de instabilitate politică”. În același mesaj, Veștea a insistat că deciziile trebuie analizate „cu responsabilitate” și luate în interesul pe termen lung, respingând „improvizațiile”, „excesele” și deciziile „dictate de emoție sau de grabă”. PSD își amână decizia de intrare la guvernare Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat că partidul va decide în Consiliul Politic Național dacă va face parte din Guvernul propus de Adrian Veștea. Grindeanu a precizat că PSD nu are „nimic împotriva persoanei” premierului desemnat, dar că hotărârea de a intra sau nu la guvernare va fi luată după convocarea forurilor statutare și după discuții asupra programului de guvernare. Potrivit declarației sale, Grindeanu și-ar dori ca dezbaterile interne să fie închise duminică după-amiază, când ar urma să aibă loc Consiliul Politic Național în care PSD să decidă dacă intră sau nu în Executiv. [...]
Ilie Bolojan respinge acuzația că ar fi susținut un guvern tehnocrat și spune că disputa alimentează blocajul politic, pe fondul negocierilor eșuate pentru formarea unei majorități, potrivit Biziday . Bolojan i-a răspuns lui Sorin Grindeanu, care, după o ședință cu parlamentarii PSD , l-a acuzat pe premierul demis că l-ar fi „mințit” pe președintele Nicușor Dan, la consultările de la Cotroceni , în legătură cu susținerea unui guvern tehnocrat. Președintele PNL cere „încetarea minciunilor” și afirmă că în spațiul public circulă „invenții toxice”. Ce spune Bolojan despre „guvernul tehnocrat” și decizia în PNL Bolojan susține că nu a existat niciun acord, nici măcar de principiu, pentru învestirea unui guvern tehnocrat și că a vorbit doar despre o posibilitate „teoretică” în cadrul soluțiilor constituționale, condiționată de criterii care „nu au fost îndeplinite”. În plus, el insistă că deciziile politice ale PNL se iau exclusiv în partid, prin forurile statutare și vot deschis. „Ca să fie clar: niciodată nu am formulat vreun acord, nici măcar de principiu, pentru învestirea unui guvern tehnocrat.” În aceeași intervenție, Bolojan mai afirmă că nu a negociat funcții pentru sine sau pentru altcineva „în schimbul unui acord care nu a fost vreodată în discuție” și descrie criza politică drept una „declanșată pentru distrugerea PNL”. Contextul blocajului: Guvernul Tomac și poziționarea PNL În paralel, tensiunile vin după eșecul încercării de formare a Guvernului Tomac. Seara precedentă, într-o intervenție la Antena 3, Eugen Tomac a declarat că presupusa „nesinceritate” a lui Bolojan față de președinte ar fi contribuit la blocaj. În urmă cu două săptămâni, în ziua în care Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac să formeze guvernul, PNL anunța că va analiza programul și lista de miniștri, dar că nu va susține un guvern în care PSD este prezent „direct sau indirect”. Ulterior, Bolojan a spus că un posibil Guvern Tomac nu este o soluție, din lipsă de susținere politică, iar joia trecută PNL a comunicat oficial decizia de a nu susține învestirea acestuia (detalii în materialele Biziday și Biziday ). De ce contează Schimbul de acuzații între lideri PNL și PSD mută disputa din zona negocierilor politice în cea a credibilității și a „mandatului” de negociere, într-un moment în care formarea unei majorități pare blocată. În lipsa unei clarificări între partide asupra formulei de guvernare și a susținerii parlamentare, presiunea rămâne pe consultările de la Cotroceni și pe capacitatea partidelor de a ajunge la o soluție cu voturi suficiente în Parlament. [...]
PSD amână votul pentru Guvernul Veștea pe fondul tensiunilor cu UDMR , iar Sorin Grindeanu le-a transmis parlamentarilor că are „o mare problemă” să mai construiască majorități cu Uniunea, potrivit stenogramelor prezentate de Digi24 . În ședința de joi dimineață cu aleșii PSD, Grindeanu a intrat „nervos” și i-a atacat pe liderii PNL, USR și UDMR, acuzându-i că „sunt preocupați doar să înjure PSD-ul” și că și-au schimbat pozițiile privind susținerea unui guvern tehnocrat versus un guvern politic. Înainte de ședință, întrebat pe holurile Parlamentului dacă PSD a găsit „un premier marionetă”, Grindeanu a răspuns: „Pe Ilie Bolojan ”. În spatele ușilor închise, liderul PSD le-a spus parlamentarilor că votul privind învestirea Guvernului Veștea se amână, deși planul inițial era ca procedura să fie accelerată „zilele acestea”. Conform calendarului prezentat în discuție, duminică ar urma o ședință a conducerii extinse a PSD, iar luni-marți „ar trebui să înceapă procedurile” pentru învestire. Miza: majoritatea parlamentară și formula de guvernare Mesajul central al lui Grindeanu a vizat explicit relația cu USR și UDMR, în contextul în care Kelemen Hunor a anunțat că UDMR nu votează Cabinetul Veștea, lucru care i-a nemulțumit pe social-democrați. „Dacă vom mai face guvern, îl vom face fără USR! Și am o mare problemă să mai facem majorități cu UDMR, după modul în care s-au comportat în ultimele zile.” În aceeași intervenție, Grindeanu a criticat și poziționarea lui Ilie Bolojan, afirmând că „nu îl interesează economia României” și invocând, între altele, faptul că Guvernul „nu are lege de abilitare” și că Parlamentul este în vacanță până săptămâna viitoare. Ce urmează, potrivit discuțiilor din PSD Grindeanu le-a mai spus parlamentarilor PSD că, „de fapt”, ar avea voturile necesare pentru învestirea Guvernului Veștea, însă vrea să „cântărească situația”. În acest context, amânarea mută decizia politică în ședința de duminică și prelungește incertitudinea privind aritmetica parlamentară și partenerii cu care PSD ar accepta să construiască o majoritate. [...]
Ludovic Orban susține că instituții și adversari politici sunt folosiți pentru intimidare înainte de congresul PNL , legând mai multe episoade recente de o „ofensivă coordonată” împotriva celor care s-ar opune premierului desemnat Adrian Veștea, potrivit Știrile Pro TV . În mesajul public, liderul Forța Dreptei descrie situația drept o „zi neagră pentru democrația din România” și afirmă că presiunea ar viza atât zona politică, cât și instituții ale statului, într-un moment sensibil: cu două zile înainte de congresul PNL. Ce episoade pune Orban în aceeași „schemă” de presiune Orban enumeră trei direcții pe care le consideră conectate: dosarul DNA în care este vizat Ciprian Ciucu, despre care spune că a fost chemat la audieri și pus sub control judiciar, cu puțin timp înainte de congresul PNL; informația difuzată de Antena 3 potrivit căreia Dominic Fritz, președintele USR, ar fi vizat de o nouă anchetă a Agenției Naționale de Integritate (ANI) ; decizia Tribunalului Ilfov de suspendare a unor hotărâri ale PNL, pe care o leagă de acțiunea inițiată de „cei 16 parlamentari trădători”, în formularea sa. În aceeași logică, Orban îl critică și pe președintele Nicușor Dan pentru răspunsul dat la întrebări despre negocieri cu AUR pentru voturile necesare învestirii Guvernului Veștea, interpretând poziția acestuia ca o acceptare implicită a unei majorități care include AUR. Miza politică: congresul PNL și învestirea Guvernului Veștea Din perspectiva lui Orban, succesiunea acestor evenimente ar avea rolul de a transmite un semnal de descurajare către susținătorii lui Adrian Veștea și către parlamentari PNL, în contextul votului de învestire și al tensiunilor interne din partid. În mesaj, el susține că scopul ar fi intimidarea, dar afirmă că efectul va fi invers. „Vreți să ne intimidați? Nu veți reuși decât să ne enervați și mai tare.” Orban mai afirmă că astfel de acțiuni ar ajuta opoziția să identifice mai bine „tentaculele caracatiței din partide, justiție, servicii” și să știe „împotriva cui trebuie să luptăm”, în formularea sa. Ce rămâne neclar din informațiile prezentate Mesajul lui Orban este o interpretare politică a unor fapte distincte (dosar DNA, informații despre ANI, decizie a Tribunalului Ilfov și declarații politice). În material nu sunt prezentate dovezi care să confirme existența unei coordonări între aceste episoade, dincolo de asocierea făcută de liderul Forța Dreptei. [...]
