Știri
Știri din categoria Politică
Victor Ponta își asumă participarea la zborul privat București–Mykonos și mută discuția în zona unei lupte de influență în jurul Curții Constituționale, susținând că „găștile” din politică se confruntă pe tema judecătorilor CCR, potrivit HotNews.
Deputatul a declarat, marți, la Parlament, că „este inventată o chestie” împotriva judecătorului CCR Cristian Deliorga și că scandalul ar fi alimentat pentru a o „apăra” pe judecătoarea Simina Tănăsescu și pe Ilie Bolojan. În aceeași intervenție, Ponta a spus că va participa „de o mie de ori” la întâlniri cu oameni de afaceri, afirmând că este „un om liber și independent” și că nu are nevoie „să-mi plătească nimeni nimic”.
„Eu particip foarte des şi voi participa în continuare, de o mie de ori de acum încolo, pentru că sunt un om liber şi independent, nu sunt de la niciun partid, n-am nevoie să-mi plătească nimeni nimic, voi participa de fiecare dată, alături de reprezentanţii mediului de afaceri români, la întâlniri.”
Controversa a pornit de la un zbor cu avion privat pe ruta București–Mykonos, după ce pe lista pasagerilor au apărut un judecător al Curții Constituționale, foști miniștri, parlamentari și oameni de afaceri. Ponta se numără printre cei care au călătorit, iar cazul a fost relatat inițial de NewsCenter.
În materialul de context publicat de HotNews despre zborul privat spre Mykonos, sunt menționați, între pasageri, fostul ministru PSD Florin Manole, judecătorul CCR Cristian Deliorga, judecătorul Cătălin Croitoru (președintele Tribunalului Constanța) și omul de afaceri Gruia Stoica, fondatorul și președintele Grupului Grampet, condamnat definitiv pentru cumpărare de influență.
HotNews notează că a contactat opt dintre pasageri pentru detalii despre deplasare și scopul vizitei, iar patru au răspuns. Conform declarațiilor citate:
Ponta a oferit și o cronologie succintă a deplasării, spunând că au plecat la ora 10:00, au ajuns la 12:00, au luat masa și s-au întors la ora 16:00.
Recomandate
Senatul a extins ancheta asupra Comisiei de constituționalitate pentru a verifica cine a plătit și ce miză a avut zborul privat la Mykonos al judecătorului CCR Cristian Deliorga , într-un demers care poate aduce clarificări de reglementare privind integritatea și independența magistraților de rang înalt, potrivit HotNews . Plenul Senatului a votat marți extinderea anchetei cu 106 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere. Odată cu extinderea investigației la cazul Deliorga, Senatul a aprobat și prelungirea cu 30 de zile a termenului de depunere a raportului comisiei. Aceeași comisie analizează și întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu. Ce verifică, concret, comisia Senatului Conform hotărârii Senatului publicate marți seara în Monitorul Oficial , comisia are ca obiective: clarificarea circumstanțelor și a scopului deplasării judecătorului Cristian Deliorga la Mykonos, la 8 iulie 2026; clarificarea naturii relațiilor dintre participanții la deplasare și judecător; clarificarea organizării și a acoperirii costurilor, inclusiv identificarea persoanei sau entității care a achitat transportul; identificarea eventualelor beneficii materiale sau de altă natură primite în legătură cu deplasarea; clarificarea altor împrejurări relevante pentru independența, imparțialitatea și integritatea judecătorului și pentru încrederea publică în actul jurisdicțional al Curții Constituționale. Sesizări anunțate la CCR și CSM În paralel cu ancheta parlamentară, PNL și USR au anunțat că vor sesiza Curtea Constituțională și Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu deplasarea la Mykonos a judecătorului CCR Cristian Deliorga și a președintelui Tribunalului Constanța, Marius Cătălin Croitoru. „PNL împreună cu USR sesizează CCR şi solicită declanşarea unei anchete interne privind deplasările judecătorului Cristian Deliorga şi posibilele efecte ale relaţiilor sale cu politicieni şi oameni de afaceri asupra imparţialităţii deciziilor sale. Totodată, vom cere Consiliului Superior al Magistraturii să analizeze prezenţa preşedintelui Tribunalului Constanţa, Marius Cătălin Croitoru, în deplasarea de lux din Mykonos, plătită de o entitate privată, şi efectele acesteia şi ale întâlnirii acestuia cu politicieni, oameni de afaceri”, a declarat purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan. Potrivit acestuia, Camera de Comerț ar trebui să ofere „explicații complete” despre costuri, criteriile de selecție a participanților și beneficiile demersului. „Ce au căutat aceşti oameni, demnitari ai statului român, plătiţi din bani publici într-un avion privat, într-o excursie în Mykonos, ce scop au avut, cine a plătit acele zboruri? Dacă le-a plătit Camera de Comerţ, a făcut-o cu contribuţiile antreprenorilor români? Pentru asta contribuie firmele din România cu bani, ca să se plimbe domnul Manole şi domnul Ponta cu avioane private prin Mykonos? Trebuie să aflăm răspunsul la toate aceste întrebări”, a spus Diana Stoica, lidera deputaților USR. De ce contează Extinderea anchetei mută discuția din zona de controversă politică în cea a posibilelor standarde de integritate și a transparenței privind finanțarea deplasărilor unor demnitari și magistrați. În funcție de concluziile comisiei și de eventualele verificări interne la CCR și CSM, cazul poate genera presiune pentru reguli mai stricte privind acceptarea de beneficii și participarea la deplasări plătite de entități private. [...]
O posibilă schimbare la vârful CCR este discutată în afara unei baze legale explicite , după ce patru judecători numiți la propunerea PSD ar lua în calcul declanșarea unei proceduri pentru înlăturarea Siminei Tănăsescu din funcția de președinte al Curții Constituționale, potrivit Adevărul . Miza este una de reglementare și funcționare instituțională : legea de organizare a Curții Constituționale nu prevede explicit o procedură de revocare a președintelui CCR, însă, conform surselor citate de G4Media, ar fi analizată o variantă „în oglindă” cu mecanismul de alegere a șefului Curții. Contextul: ancheta Senatului după întâlnirea neanunțată cu premierul interimar Demersul ar apărea pe fondul scandalului legat de o întâlnire neanunțată oficial între președinta CCR și premierul interimar Ilie Bolojan, desfășurată în biroul președintelui Senatului. Întâlnirea este anchetată de Senat, care vrea să stabilească cine a cerut discuția, ce s-a discutat și dacă a existat vreo legătură cu decizii pe care Curtea urma să le ia. Potrivit articolului, atât Ilie Bolojan, cât și Simina Tănăsescu au confirmat că întâlnirea a avut loc, dar au susținut că a fost una cu caracter administrativ, având ca temă identificarea unor spații suplimentare pentru CCR. Cine sunt judecătorii vizați și ce urmează Cei patru judecători numiți de PSD menționați în material sunt: Mihai Busuioc, Bogdan Licu, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan. În paralel, audierile din Senat au fost amânate pentru 15 septembrie, după ce nici premierul interimar, nici președinta CCR nu au participat la ședința de marți; în cazul Siminei Tănăsescu a fost invocat faptul că se află în străinătate. Totodată, USR a cerut extinderea verificărilor, inclusiv privind modul în care imaginile video de la Senat au ajuns în spațiul public și o deplasare în străinătate a judecătorului CCR Cristian Deliorga alături de alți politicieni. Informațiile despre pregătirea unei proceduri de înlăturare sunt prezentate ca fiind „luate în calcul” și bazate pe surse, iar cadrul legal rămâne, deocamdată, neclar, tocmai pentru că legea nu descrie explicit o astfel de revocare. [...]
PNL și USR contestă la CCR împărțirea funcțiilor din Biroul Permanent al Camerei Deputaților , susținând că noua formulă nu respectă ponderea partidelor rezultată din componența Parlamentului și că ar fi fost stabilită printr-o înțelegere PSD–AUR, potrivit News . Sesizarea a fost anunțată de cele două grupuri parlamentare într-o conferință comună la Parlament. Miza invocată de PNL și USR este una de reglementare și procedură parlamentară: modul de alocare a pozițiilor din Biroul Permanent ar trebui să reflecte proporțiile din Camera Deputaților, iar abaterea de la acest principiu ar încălca prevederi constituționale. Ce reclamă PNL și USR: „ponderea” din Parlament nu se regăsește în Biroul Permanent Deputatul USR Alexandru Dimitriu a afirmat că disputa nu ar fi „despre posturi”, ci despre respectarea regulilor de reprezentare în conducerea Camerei. El a indicat explicit un dezechilibru între numărul de deputați și numărul de locuri generate în Biroul Permanent, dând ca exemplu situația în care 13 deputați ai SOS România ar avea un loc, în timp ce „peste cincizeci” de deputați PNL ar genera tot un singur loc. În acest context, Dimitriu a susținut că sesizarea cere Curții Constituționale să constate încălcarea și să „anuleze această pondere” stabilită prin noua împărțire. Acuzații politice: înțelegere PSD–AUR și „abuz” procedural Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a încadrat demersul în ceea ce a numit „înțelegeri nepublice” între PSD și AUR, înainte de începerea sesiunii parlamentare. El a cerut ca situația să nu fie acceptată ca un „abuz” care să continue și a vorbit despre o „alianță toxică de guvernare PSD-AUR-SOS”. Ca element de presiune politică, PNL și USR au boicotat, miercurea trecută, activitățile parlamentare, după ce au pierdut două posturi în conducerea Camerei, acuzând o înțelegere PSD–AUR. Ce urmează Următorul pas depinde de Curtea Constituțională, care va decide dacă admite sesizarea și dacă modul de repartizare a funcțiilor din Biroul Permanent respectă cerința de reprezentare proporțională invocată de PNL și USR. În lipsa unei decizii, noua configurație rămâne în vigoare. [...]
PNL cere autosesizarea instituțiilor după un zbor privat spre Mykonos atribuit unor demnitari și unui judecător CCR , pe fondul întrebărilor legate de cine a plătit deplasarea și dacă astfel de beneficii pot afecta independența funcției publice, potrivit Antena 3 . PNL solicită PSD să explice public deplasarea în Mykonos a fostului ministru al Muncii Petre-Florin Manole, într-un avion privat, alături de judecătorul Curții Constituționale Cristian Deliorga, Victor Ponta, alți foști miniștri și oameni de afaceri, conform unui comunicat al partidului. În comunicat, liberalii cer lămuriri privind „scopul real al călătoriei”, motivul pentru care au fost suportate cheltuielile și criteriile de selecție a pasagerilor. PNL invocă și o estimare a presei, potrivit căreia zborul cu avionul privat „putea costa aproximativ 50.000 de euro” (aprox. 250.000 lei), și susține că „informațiile apărute ulterior” ar indica faptul că una dintre deplasări ar fi fost plătită de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) . Miza: integritatea și independența funcției publice PNL afirmă că judecătorul CCR Cristian Deliorga ar trebui să explice de ce a acceptat o astfel de deplasare „alături de politicieni și oameni de afaceri”, cine l-a invitat și dacă i s-a cerut ceva în schimbul beneficiilor. Partidul cere ca „organele competente să se autosesizeze”, iar Curtea Constituțională „să verifice dacă asemenea relații au afectat sau puteau afecta independența judecătorului”. Ce se știe despre zbor și lista pasagerilor, potrivit datelor invocate Florin Manole ar apărea pe lista pasagerilor unui avion privat care a plecat pe 8 iulie 2026 de pe Aeroportul Băneasa către Mykonos, potrivit unor date de zbor obținute de NewsCenter.ro, mai notează publicația. Conform aceleiași relatări, în avion s-ar fi aflat: judecătorul CCR Cristian Deliorga; fostul premier Victor Ponta; senatorul UDMR István-Loránt Antal; foștii miniștri Nicolae Bănicioiu și Ovidiu Silaghi; directorul Aeroporturilor București, Bogdan Mîndrescu; omul de afaceri Gruia Stoica. Potrivit informațiilor citate, Gruia Stoica a declarat pentru NewsCenter.ro că zborul ar fi fost plătit de CCIR, instituție care ar fi ales invitații din aeronavă. [...]
Serbia intră oficial în regim de alegeri anticipate, cu efect direct asupra stabilității politice și a direcției pro-UE a țării , după ce președintele Aleksandar Vucic a anunțat că scrutinul parlamentar va avea loc pe 25 octombrie și că va semna decretul de dizolvare a parlamentului, potrivit G4Media . Vucic a făcut anunțul într-un interviu pentru televiziunea publică RTS, iar informația este transmisă de AFP și preluată de Agerpres. Dizolvarea legislativului este pasul formal necesar pentru convocarea alegerilor anticipate, pe care liderul sârb le-a promis luna trecută. De ce contează: încercare de ieșire din criză, pe fondul protestelor și al presiunilor externe Președintele sârb a susținut că alegerile ar putea închide actuala criză politică. „Cred că, în cele din urmă, după alegeri, vom reuşi să ieşim din această criză” Contextul este unul tensionat: Vucic se confruntă cu proteste de stradă organizate de opoziția pro-occidentală, despre care el afirmă că ar fi „dirijate din Occident”. În paralel, la Bruxelles este acuzat de subminarea democrației, reducerea libertății presei, ineficiența luptei anticorupție și de refuzul Belgradului de a se alinia sancțiunilor UE împotriva Rusiei, în condițiile în care Serbia își menține obiectivul de aderare la Uniunea Europeană. Rolul mișcării studențești și miza electorală Alegerile anticipate au fost cerute „de mult timp” de o mișcare studențească de protest. Manifestațiile au fost alimentate și de un accident la gara din Novi Sad , unde prăbușirea unui acoperiș a ucis 16 persoane în noiembrie 2024, protestatarii considerând tragedia o ilustrare a corupției. Deși mișcarea de protest pare să-și fi pierdut din avânt, studenții au anunțat că vor veni cu propria listă de candidați la alegerile anticipate. Ce urmează: Vucic sugerează o revenire la funcția de premier Aleksandar Vucic, ales președinte în 2017 și reales în 2022 pentru un mandat de cinci ani, a spus recent că va demisiona imediat după convocarea oficială a alegerilor legislative pentru a-și lansa campania, sugerând ambiția de a reveni ca prim-ministru, funcție pe care a ocupat-o înainte de a deveni președinte. [...]
Declarațiile lui Serghei Lavrov despre alegerile din România sunt folosite ca argument politic înaintea scrutinului parlamentar din Rusia , într-un discurs în care ministrul rus de Externe acuză Uniunea Europeană că ar pregăti „observatori speciali” care ar urma să monitorizeze „în secret” alegerile pentru Duma de Stat, potrivit HotNews . Într-un interviu acordat proiectului online „Sama Menshova”, Lavrov a susținut, citat de agenția rusă TASS, că Moscova ar primi informații despre pregătirea unor observatori ai UE pentru scrutinul legislativ din Rusia. În aceeași intervenție, el a invocat precedente din spațiul post-sovietic, inclusiv Ucraina, pentru a argumenta că Occidentul ar interveni în procese electorale. România, introdusă în narațiunea despre „interferențe” externe Lavrov a făcut apoi o trimitere la alegerile prezidențiale din România și la Călin Georgescu , descriind un scenariu în care, după un prim tur pe care îl prezintă ca fiind fără nereguli, „câștigătorul” ar fi fost „scos din cursă”, deși „nu exista nimic de care să se poată agăța”. „În prima etapă, totul a decurs absolut corect, niciunul dintre observatori nu a remarcat nimic în neregulă, iar câștigătorul a fost un om care s-a pronunţat nu în favoarea respectării orbeşti a ordinelor de la Bruxelles, ci a promovării intereselor naţionale ale României. Dar, deși nu exista nimic de care să se poată agăța, el pur și simplu a fost «scos din cursă» și asta a fost tot”, a afirmat Lavrov. Contextul imediat: alegeri în Rusia, 18–20 septembrie Declarațiile vin înaintea alegerilor parlamentare din Rusia, programate în perioada 18–20 septembrie 2026, când vor fi aleși deputații celei de-a IX-a legislaturi a Dumei de Stat. În acest cadru, referirea la România apare ca parte a argumentației prin care Lavrov contestă rolul și intențiile UE în raport cu procesele electorale. [...]
