Știri
Știri din categoria Politică
O posibilă schimbare la vârful CCR este discutată în afara unei baze legale explicite, după ce patru judecători numiți la propunerea PSD ar lua în calcul declanșarea unei proceduri pentru înlăturarea Siminei Tănăsescu din funcția de președinte al Curții Constituționale, potrivit Adevărul.
Miza este una de reglementare și funcționare instituțională: legea de organizare a Curții Constituționale nu prevede explicit o procedură de revocare a președintelui CCR, însă, conform surselor citate de G4Media, ar fi analizată o variantă „în oglindă” cu mecanismul de alegere a șefului Curții.
Demersul ar apărea pe fondul scandalului legat de o întâlnire neanunțată oficial între președinta CCR și premierul interimar Ilie Bolojan, desfășurată în biroul președintelui Senatului. Întâlnirea este anchetată de Senat, care vrea să stabilească cine a cerut discuția, ce s-a discutat și dacă a existat vreo legătură cu decizii pe care Curtea urma să le ia.
Potrivit articolului, atât Ilie Bolojan, cât și Simina Tănăsescu au confirmat că întâlnirea a avut loc, dar au susținut că a fost una cu caracter administrativ, având ca temă identificarea unor spații suplimentare pentru CCR.
Cei patru judecători numiți de PSD menționați în material sunt: Mihai Busuioc, Bogdan Licu, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan.
În paralel, audierile din Senat au fost amânate pentru 15 septembrie, după ce nici premierul interimar, nici președinta CCR nu au participat la ședința de marți; în cazul Siminei Tănăsescu a fost invocat faptul că se află în străinătate. Totodată, USR a cerut extinderea verificărilor, inclusiv privind modul în care imaginile video de la Senat au ajuns în spațiul public și o deplasare în străinătate a judecătorului CCR Cristian Deliorga alături de alți politicieni.
Informațiile despre pregătirea unei proceduri de înlăturare sunt prezentate ca fiind „luate în calcul” și bazate pe surse, iar cadrul legal rămâne, deocamdată, neclar, tocmai pentru că legea nu descrie explicit o astfel de revocare.
Recomandate
Președintele Senatului Mircea Abrudean spune că ancheta internă are limite. Într-o declarație citată de Antena 3 , Abrudean susține că, dincolo de „clarificări” deja oferite public, Comisia pentru Constituționalitate nu ar mai avea ce să obțină din investigarea întâlnirii dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale , Simina Tănăsescu. Potrivit lui Abrudean, atât Bolojan, cât și Tănăsescu au explicat public contextul întrevederii din 14 august, iar o anchetă parlamentară nu ar putea depăși acest nivel de lămuriri. Declarația vine în condițiile în care întâlnirea a fost intens contestată politic, pe fondul suspiciunilor privind separația puterilor în stat. Ce spune Abrudean despre locul întâlnirii și „separația puterilor” Abrudean afirmă că a aflat din presă despre întâlnirea desfășurată în biroul său și că a existat o înțelegere cu premierul ca acesta să poată folosi acel spațiu pentru întâlniri la Parlament, fără ca președintele Senatului să ceară detalii despre interlocutori. „În afară de clarificări, nu văd ce se mai poate obține. Asta este realitatea.” În același timp, șeful Senatului spune că ar fi nevoie de o clarificare mai bună a legislației, astfel încât „suspiciuni” similare să nu mai apară în cazul unor întâlniri între demnitari și reprezentanți ai instituțiilor. Ce a făcut comisia și ce urmează Comisia pentru Constituționalitate a Senatului a vizionat imaginile de supraveghere și a audiat ofițerul SPP care asigura paza în 14 august, în biroul președintelui Senatului. Ilie Bolojan nu s-a prezentat la audiere, deși fusese chemat, iar audierea era programată la ora 11.00. Imaginile cu Bolojan și Tănăsescu au fost difuzate în premieră în emisiunea „Decisiv”, realizată de Cătălina Porumbel. Întâlnirea a avut loc cu trei zile înainte ca CCR să declare constituțională Legea integrității , decizie care, conform materialului, ar urma să ducă la pierderea funcției de primar al municipiului Timișoara de către Dominic Fritz. Bolojan a declarat, la Oradea, că întâlnirile între demnitari și reprezentanți ai instituțiilor sunt firești când vizează chestiuni administrative și nu înseamnă amestec în dosare aflate pe rol. Curtea Constituțională, într-un comunicat, a precizat că discuțiile cu executivul au ca obiect exclusiv organizarea și administrarea instituției și a respins ideea că s-ar fi discutat despre sesizarea la Legea ANI. [...]
PNL și USR contestă la CCR împărțirea funcțiilor din Biroul Permanent al Camerei Deputaților , susținând că noua formulă nu respectă ponderea partidelor rezultată din componența Parlamentului și că ar fi fost stabilită printr-o înțelegere PSD–AUR, potrivit News . Sesizarea a fost anunțată de cele două grupuri parlamentare într-o conferință comună la Parlament. Miza invocată de PNL și USR este una de reglementare și procedură parlamentară: modul de alocare a pozițiilor din Biroul Permanent ar trebui să reflecte proporțiile din Camera Deputaților, iar abaterea de la acest principiu ar încălca prevederi constituționale. Ce reclamă PNL și USR: „ponderea” din Parlament nu se regăsește în Biroul Permanent Deputatul USR Alexandru Dimitriu a afirmat că disputa nu ar fi „despre posturi”, ci despre respectarea regulilor de reprezentare în conducerea Camerei. El a indicat explicit un dezechilibru între numărul de deputați și numărul de locuri generate în Biroul Permanent, dând ca exemplu situația în care 13 deputați ai SOS România ar avea un loc, în timp ce „peste cincizeci” de deputați PNL ar genera tot un singur loc. În acest context, Dimitriu a susținut că sesizarea cere Curții Constituționale să constate încălcarea și să „anuleze această pondere” stabilită prin noua împărțire. Acuzații politice: înțelegere PSD–AUR și „abuz” procedural Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a încadrat demersul în ceea ce a numit „înțelegeri nepublice” între PSD și AUR, înainte de începerea sesiunii parlamentare. El a cerut ca situația să nu fie acceptată ca un „abuz” care să continue și a vorbit despre o „alianță toxică de guvernare PSD-AUR-SOS”. Ca element de presiune politică, PNL și USR au boicotat, miercurea trecută, activitățile parlamentare, după ce au pierdut două posturi în conducerea Camerei, acuzând o înțelegere PSD–AUR. Ce urmează Următorul pas depinde de Curtea Constituțională, care va decide dacă admite sesizarea și dacă modul de repartizare a funcțiilor din Biroul Permanent respectă cerința de reprezentare proporțională invocată de PNL și USR. În lipsa unei decizii, noua configurație rămâne în vigoare. [...]
PNL cere autosesizarea instituțiilor după un zbor privat spre Mykonos atribuit unor demnitari și unui judecător CCR , pe fondul întrebărilor legate de cine a plătit deplasarea și dacă astfel de beneficii pot afecta independența funcției publice, potrivit Antena 3 . PNL solicită PSD să explice public deplasarea în Mykonos a fostului ministru al Muncii Petre-Florin Manole, într-un avion privat, alături de judecătorul Curții Constituționale Cristian Deliorga, Victor Ponta, alți foști miniștri și oameni de afaceri, conform unui comunicat al partidului. În comunicat, liberalii cer lămuriri privind „scopul real al călătoriei”, motivul pentru care au fost suportate cheltuielile și criteriile de selecție a pasagerilor. PNL invocă și o estimare a presei, potrivit căreia zborul cu avionul privat „putea costa aproximativ 50.000 de euro” (aprox. 250.000 lei), și susține că „informațiile apărute ulterior” ar indica faptul că una dintre deplasări ar fi fost plătită de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) . Miza: integritatea și independența funcției publice PNL afirmă că judecătorul CCR Cristian Deliorga ar trebui să explice de ce a acceptat o astfel de deplasare „alături de politicieni și oameni de afaceri”, cine l-a invitat și dacă i s-a cerut ceva în schimbul beneficiilor. Partidul cere ca „organele competente să se autosesizeze”, iar Curtea Constituțională „să verifice dacă asemenea relații au afectat sau puteau afecta independența judecătorului”. Ce se știe despre zbor și lista pasagerilor, potrivit datelor invocate Florin Manole ar apărea pe lista pasagerilor unui avion privat care a plecat pe 8 iulie 2026 de pe Aeroportul Băneasa către Mykonos, potrivit unor date de zbor obținute de NewsCenter.ro, mai notează publicația. Conform aceleiași relatări, în avion s-ar fi aflat: judecătorul CCR Cristian Deliorga; fostul premier Victor Ponta; senatorul UDMR István-Loránt Antal; foștii miniștri Nicolae Bănicioiu și Ovidiu Silaghi; directorul Aeroporturilor București, Bogdan Mîndrescu; omul de afaceri Gruia Stoica. Potrivit informațiilor citate, Gruia Stoica a declarat pentru NewsCenter.ro că zborul ar fi fost plătit de CCIR, instituție care ar fi ales invitații din aeronavă. [...]
Serbia intră oficial în regim de alegeri anticipate, cu efect direct asupra stabilității politice și a direcției pro-UE a țării , după ce președintele Aleksandar Vucic a anunțat că scrutinul parlamentar va avea loc pe 25 octombrie și că va semna decretul de dizolvare a parlamentului, potrivit G4Media . Vucic a făcut anunțul într-un interviu pentru televiziunea publică RTS, iar informația este transmisă de AFP și preluată de Agerpres. Dizolvarea legislativului este pasul formal necesar pentru convocarea alegerilor anticipate, pe care liderul sârb le-a promis luna trecută. De ce contează: încercare de ieșire din criză, pe fondul protestelor și al presiunilor externe Președintele sârb a susținut că alegerile ar putea închide actuala criză politică. „Cred că, în cele din urmă, după alegeri, vom reuşi să ieşim din această criză” Contextul este unul tensionat: Vucic se confruntă cu proteste de stradă organizate de opoziția pro-occidentală, despre care el afirmă că ar fi „dirijate din Occident”. În paralel, la Bruxelles este acuzat de subminarea democrației, reducerea libertății presei, ineficiența luptei anticorupție și de refuzul Belgradului de a se alinia sancțiunilor UE împotriva Rusiei, în condițiile în care Serbia își menține obiectivul de aderare la Uniunea Europeană. Rolul mișcării studențești și miza electorală Alegerile anticipate au fost cerute „de mult timp” de o mișcare studențească de protest. Manifestațiile au fost alimentate și de un accident la gara din Novi Sad , unde prăbușirea unui acoperiș a ucis 16 persoane în noiembrie 2024, protestatarii considerând tragedia o ilustrare a corupției. Deși mișcarea de protest pare să-și fi pierdut din avânt, studenții au anunțat că vor veni cu propria listă de candidați la alegerile anticipate. Ce urmează: Vucic sugerează o revenire la funcția de premier Aleksandar Vucic, ales președinte în 2017 și reales în 2022 pentru un mandat de cinci ani, a spus recent că va demisiona imediat după convocarea oficială a alegerilor legislative pentru a-și lansa campania, sugerând ambiția de a reveni ca prim-ministru, funcție pe care a ocupat-o înainte de a deveni președinte. [...]
Declarațiile lui Serghei Lavrov despre alegerile din România sunt folosite ca argument politic înaintea scrutinului parlamentar din Rusia , într-un discurs în care ministrul rus de Externe acuză Uniunea Europeană că ar pregăti „observatori speciali” care ar urma să monitorizeze „în secret” alegerile pentru Duma de Stat, potrivit HotNews . Într-un interviu acordat proiectului online „Sama Menshova”, Lavrov a susținut, citat de agenția rusă TASS, că Moscova ar primi informații despre pregătirea unor observatori ai UE pentru scrutinul legislativ din Rusia. În aceeași intervenție, el a invocat precedente din spațiul post-sovietic, inclusiv Ucraina, pentru a argumenta că Occidentul ar interveni în procese electorale. România, introdusă în narațiunea despre „interferențe” externe Lavrov a făcut apoi o trimitere la alegerile prezidențiale din România și la Călin Georgescu , descriind un scenariu în care, după un prim tur pe care îl prezintă ca fiind fără nereguli, „câștigătorul” ar fi fost „scos din cursă”, deși „nu exista nimic de care să se poată agăța”. „În prima etapă, totul a decurs absolut corect, niciunul dintre observatori nu a remarcat nimic în neregulă, iar câștigătorul a fost un om care s-a pronunţat nu în favoarea respectării orbeşti a ordinelor de la Bruxelles, ci a promovării intereselor naţionale ale României. Dar, deși nu exista nimic de care să se poată agăța, el pur și simplu a fost «scos din cursă» și asta a fost tot”, a afirmat Lavrov. Contextul imediat: alegeri în Rusia, 18–20 septembrie Declarațiile vin înaintea alegerilor parlamentare din Rusia, programate în perioada 18–20 septembrie 2026, când vor fi aleși deputații celei de-a IX-a legislaturi a Dumei de Stat. În acest cadru, referirea la România apare ca parte a argumentației prin care Lavrov contestă rolul și intențiile UE în raport cu procesele electorale. [...]
63,9% dintre români vor un Guvern cu puteri depline cât mai rapid , chiar dacă asta ar însemna compromisuri între partide, potrivit Adevărul , care citează ediția din septembrie 2026 a Barometrului Informat.ro – INSCOP Research . Mesajul dominant al sondajului este unul de reducere a incertitudinii: publicul preferă un acord politic rapid în locul prelungirii interimatului. În oglindă, 26,8% dintre respondenți spun că este mai important ca partidele să nu facă „compromisuri importante”, chiar dacă formarea unui Guvern cu puteri depline ar dura mai mult, iar 9,3% nu știu sau nu răspund. Interimatul, perceput ca risc pentru funcționarea statului Sondajul indică o percepție majoritar negativă asupra prelungirii interimatului guvernamental: 52% dintre cei chestionați cred că, dacă situația ar continua și în următoarele luni, consecințele pentru România ar fi negative. În această categorie, 32,4% se așteaptă la consecințe „foarte negative”, iar 19,6% la consecințe „destul de negative”. Doar 14% anticipează efecte pozitive (8,8% „destul de pozitive” și 5,2% „foarte pozitive”), în timp ce 5,9% nu știu sau nu răspund. Percepția negativă este mai puternică în rândul persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din București. INSCOP: „cerere de funcționalitate politică” și reducerea incertitudinii Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , interpretează rezultatele ca pe o presiune publică pentru deblocarea rapidă a negocierilor, chiar cu costul compromisului între partide. „Românii transmit o cerere clară de funcționalitate politică și reducere a incertitudinii.” În analiza sa, compromisul devine acceptabil pentru o parte importantă a electoratului atunci când alternativa este prelungirea blocajului, iar „prelungirea excesivă a interimatului” este percepută „ca o sursă de vulnerabilitate”. Totodată, preferința pentru deblocare apare „transversal” la votanții principalelor partide, ceea ce sugerează că tema este văzută mai degrabă ca una de funcționare a statului decât de identitate politică. Cum a fost realizat sondajul Datele provin din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, un sondaj lunar realizat de INSCOP Research la comanda Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Culegerea datelor a avut loc în perioada 1–7 septembrie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane de 18 ani și peste, reprezentativ la nivel național pentru populația neinstituționalizată. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
